Plângere contravenţională. Sentința nr. 3684/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3684/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 3684/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3684
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. M.
GREFIER: S. C. L.
În pronunțare cauza civilă privind pe petenta . și pe intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ NR.4 TG.J., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru data de 19.11.2015, ulterior succesiv pentru data de 26.11.2015, respectiv pentru astăzi, 03.12.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 01.08.2014 sub numărul de dosar_, petenta ., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ NR.4 TG.J., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal . nr._/ 11.07.2014, întocmit de Direcția Regională Antifraudă Fiscală nr.4 Târgu-J., prin care a fost obligată la plata unei amenzi în cuantum de 20.000 RON și au fost confiscate următoarele cantități de marfă: 2241 kg rapiță,_ kg porumb boabe și_ kg grâu. A solicitat anularea acestui proces-verbal, pe care îl apreciază ca fiind nelegal și neîntemeiat, precum și anularea sancțiunilor dispuse prin acesta, inclusiv a măsurii confiscării mărfii.
În motivarea cererii, petenta a arătat că la data de 2 iulie 2014, la silozul aparținând subscrisei din Drobeta T.-S. a fost efectuat un control operativ de către V. V. C. și C. G. C., inspectori antifraudă din cadrul ANAF - Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Controlul operativ efectuat în data de 2 iulie 2014 a avut ca obiectiv „verificarea achizițiilor de cereale din producția anului 2014, efectuate de către . începând cu data de 01.06.2014".
Conform procesului-verbal nr.124 din 2.07.2014 încheiat de inspectorii antifraudă din cadrul DGAF, s-a constatat că în perioada 1.06-2.07.2014 au fost primite spre depozitare următoarele cantități de produse agricole: 2.766.980 kg (aproximativ 2767 tone) de orz furaj și 1.532.160 kg (aproximativ 1532 tone) de rapiță, produse care au fost depozitate de persoane juridice sau fizice autorizate ori producători agricoli individuali în baza contractelor de prestări servicii.
Petenta a mai arătat că din aceste cantități, achiziționase, până la data controlului, pe bază de contract de achiziție și factură, conform legii, cantitățile de 1.344.920 kg (aproximativ 1344 tone) de orz furaj și 205.445 kg (aproximativ 205 tone) de rapiță.
A învederat instanței faptul că nu au fost aplicate sancțiuni cu ocazia acestui control, în procesul - verbal încheiat nefiind consemnată, la Capitolul II - Prevederi legale încălcate, nicio încălcare a dispozițiilor legale. La data de 3 iulie 2014 aceiași inspectori ai DGAF au revenit în control la silozul din Drobeta T. S., de această dată obiectivul controlului fiind „monitorizarea mijloacelor de transport auto produse agricole, având ca loc de descărcare silozurile aparținând . situate în Drobeta T. S., . nr.5", așa cum reiese din procesul - verbal nr.137/ 3.07.2014. Nici de aceasta dată nu s-a constatat de către inspectori încălcarea vreunei dispoziții legale și nu s-a aplicat vreo sancțiune.
În data de 4 iulie 2014, R. D. F., M. Anemari D., A. S. C. și C. G. C., inspectori antifraudă în cadrul DGAF au efectuat un nou control operativ la același punct de lucru, de data aceasta obiectivele controlului fiind „verificarea situației stocurilor de cereale deținute de . și monitorizarea traficului auto la intrarea în incinta .".
Conform procesului - verbal nr.145/ 4.07.2014, reiese că au fost puse la dispoziția inspectorilor toate documentele solicitate. De asemenea s-a mai consemnat de către inspectorii antifraudă că au fost efectuate măsurători pentru produsele aflate în gestiunea punctului de lucru în cele 84 de celule ale silozului, că aceste măsurători au fost făcute „cu un aparat cu laser pentru măsurarea distanțe?", că la data controlului nu au putut fi valorificate rezultatele măsurătorilor, fiind necesare formule de calcul pentru fiecare celulă în parte, celulele fiind de forme neregulate, că la momentul controlului nu au putut fi prezentate informații referitoare la dimensiunile celulelor, dar și că va continua controlul la o dată ulterioară.
Nici acest proces-verbal nu a consemnat vreo prevedere legală încălcată.
În data de 7 iulie 2014, P. V., C. G. C. și Ș. O., inspectori antifraudă în cadrul DGAF au revenit în control la punctul de lucru din Drobeta T. S.. Obiectivul controlului de la acea dată, menționat în procesul - verbal nr.165/ 07.07.2014, a fost: „verificarea situației stocurilor de cereale deținute de .". Deși în acest proces-verbal se menționează existența unor diferențe între stocul scriptic și cel faptic, nici de această dată nu se constată încălcarea vreunei dispoziții legale.
Petenta a precizat că în procesul - verbal nr.165/ 07.07.2014 este prezentată situația privind diferențele între stocul scriptic și cel faptic rezultat al măsurătorilor efectuate în 4.07.2014 și se arată că diferența între cantitatea scriptică și cea faptică s-a modificat în urma refacerii măsurătorilor stocului de grâu în data de 7.07.2014, reducându-se de la_ kg la 3185 kg. Se mai menționează că refacerea acestor măsurători s-a realizat la cererea dlui Ț. I. care, prin nota explicativă din aceeași dată, a arătat că în timpul descărcării grâului, datorită vrafului existent în celule, există posibilitatea determinării eronate a înălțimii libere a celulelor.
Inspectorii antifraudă P. V. și C. G. C. au revenit în data de 11 iulie 2014 la silozul din Drobeta, dată la care M. P., șeful de siloz, a completat o Notă explicativă prin care oferea explicații privind diferențele cantitative constatate la inventarierea faptică din 4.07.2014 prin imprecizia determinării înălțimii libere a spațiului celulelor și prin diferențele de masă hectolictrică (densitate) din fiecare celulă.
Deși anterior, cu prilejul controalelor din perioada 2-7 iulie, nu se constatase nicio încălcare a vreunei prevederi legale, inspectorii veniți în control la data de 11 iulie 2014 au emis procesul-verbal de constatare și sancționare nr._.
Petenta apreciază că procesul - verbal nu descrie așa-zisa contravenție pentru care a fost sancționată, motiv care atrage nulitatea absolută a acestuia. Nu se arată la ce dată a fost săvârșită fapta care se presupune că ar constitui contravenția sancționabilă conform Legii nr.12/ 1990. Inspectorii care au întocmit și semnat procesul - verbal se limitează la a face referire la un control anterior, când au fost făcute constatări de către alți inspectori decât cei veniți în control în 11 iulie 2014 și când NU s-au aplicat sancțiuni contravenționale, nefiind constatate încălcări ale dispozițiilor legale.
Cu alte cuvinte, la secțiunea care ar trebui să cuprindă descrierea faptei, nu este descrisă nicio faptă a societății ci doar se trimiteri la constatări făcute la o altă dată de alți inspectori și nici măcar acestea nu sunt corect redate. Descrierea faptei este un element important al procesului - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, care constă în arătarea aspectelor care au determinat considerarea faptei ca fiind contravenție. Descrierea faptei presupune descrierea acțiunilor sau inacțiunilor pe care o persoană fizică sau juridică le-a exercitat în mod concret astfel încât acestea să constituie o contravenție.
Așa cum se poate observa, procesul - verbal contestat nu arată care au fost acele acțiuni ori inacțiuni ale societății care au îndeplinit condițiile legale pentru a constitui contravenția prevăzută de art. 1, lit.e din legea nr. 12/1990.
Așa cum se arată și în doctrină descrierea contravenției prezintă o importanță practică deosebită, atât pentru verificarea legalității încadrării juridice a faptei, cât și pentru stabilirea limitelor răspunderii contravenționale.
Un element important al descrierii contravenției îl constituie precizarea datei când contravenția a fost săvârșită, omisiunea atrăgând nulitatea absolută a procesului - verbal de constatare (conform art. 17 din O.G.nr.2/ 2001). Din această perspectivă, apreciază că procesul - verbal . nr._/ 11.07.2014 este nul absolut deoarece nicăieri nu se precizează data la care ar fi fost săvârșită așa-zisa contravenție.
Petenta a mai învederat instanței că în procesul-verbal contestat se arată doar că în anumite date s-au întocmit procese-verbale de către inspectorii anti-fraudă (respectiv în 4 și 7 iulie) și că în data de 7 iulie s-a procedat la valorificarea măsurătorilor efectuate, constatându-se anumite diferențe în plus față de stocul scriptic.
A mai arătat că procesul - verbal este neîntemeiat deoarece conține informații eronate cu privire la cele constatate în cursul controalelor anterioare. În acest document se arată că „în data de 4.07.2014, inspectorii antifraudă din cadrul DRAF nr.4 Tg.J. au efectuat verificarea stocurilor de cereale și plante oleaginoase deținute de S.C. C. A. S.R.L. în silozul din Dr.Tr.S.".
Procesul - verbal din 11 iulie 2014 face referire la Procesul - verbal nr.145/ 4.07.2014 în care se menționează stocul scriptic la acea dată, respectiv 3.046.460 kg orz, 2.110.820 kg răpită, 4342 kg soia, 2.627.292 kg porumb boabe și 1.573.025 kg grâu și că pentru determinarea stocului faptic au fost efectuate măsurători de către personalul silozului pentru fiecare celulă în parte.
Procesul - verbal . nr._ cuprinde mențiuni trunchiate, care nu reflectă corect concluziile controlului cuprinse în procesul verbal nr.165/ 7.07.2012. Astfel, în procesul - verbal nr.165/ 7.07.2014 diferența rezultată în urma comparării stocului faptic cu stocul scriptic, în ce privește produsul grâu, în urma refacerii măsurătorilor la data de 7.07.2014 este de 3.185 tone, reprezentând un procent de 0,1% din marfa existentă și nu de_ kg, așa cum lasă să se înțeleagă inspectorii care au întocmit procesul - verbal . nr._ din 11 iulie 2014.
Prin urmare, apreciază că această„constatare" făcută în 11 iulie, raportat la constatările anterioare din 4 și 7 iulie este total necorespunzătoare realității, fiind confiscată o cantitate mai mare în raport cu diferența în plus constatată.
De asemenea, apreciază că procesul - verbal este neîntemeiat deoarece se bazează pe constatări care nu sunt făcute de către agenții constatatori personal și nici nu rezultă din vreun mijloc de probă. În acest sens, petenta a învederat următoarele:
A. Este semnat de un inspector care nu a participat la controalele din 4.07.2014 la
care se raportează acest proces-verbal, respectiv de dl. P. V.. Acesta a fost însă prezent în data de 7 iulie2014, când a încheiat procesul - verbal nr.165, document prin care s-a constatat că diferența între stocul scriptic și faptic de grâu este în realitate doar 3185 kg (0,1%) și că nu au fost încălcate prevederi legale.
În concluzie același inspector nu ar fi putut să constate, în 11 iulie 2014, că la date anterioare (4 și 7 iulie) au fost încălcate dispozițiile legii 12/1990. În acest sens, petenta a arătat că în data de 4 iulie nu a participat la controlul efectuat, precum și faptul că nici procesul - verbal încheiat în 4 iulie, nici cel încheiat în 7 iulie nu se consemnează încălcarea vreunei dispoziții legale.
B. Măsurătorile cantităților de cereale nu au fost efectuate de niciunul din inspectorii
care au participat la controalele din 4 și 7 iulie și nici nu s-au folosit aparate
verificate metrologic și omologate de autoritatea de control.
Acest lucru este consemnat în procesul - verbal contestat, care arată că măsurătorile au fost efectuate „de către personalul silozului pentru fiecare celulă în parte", fără însă a se arăta și în ce mod.
Petenta a mai precizat că aceste măsurători au fost făcute într-adevăr de personalul silozului utilizându-se un aparat de tip Makita LD 050P, aparținând societății, aparat cu laser ce nu este avizat metrologic, fiind folosit, de regulă, pentru estimarea cantităților aflate în siloz, nu pentru inventarierea precisă a acestora.
Conform Hotărârii nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, mijloacele tehnice, echipamentele de autoapărare, protecție și comunicare și alte mijloace speciale de dotare, mijloacele tehnice de măsurare folosite la constatarea contravenției ar fi trebuit să fie avizate de vicepreședintele ANAF, coordonator al Direcției generale antifraudă fiscală și să fie aprobate de președintele ANAF (art. 19 alin.(6) raportat la Anexa nr.5, pct.4). Prin urmare nu numai că aceste constatări nu au fost făcute de inspectorii antifraudă, dar nici nu au fost folosite mijloace tehnice de măsurare avizate/ aprobate conform dispozițiilor legale.
De asemenea, a precizat că măsurătorile efectuate cu acest aparat sunt măsurători volumetrice, care ulterior trebuie interpretate pentru a se determina cu aproximație cantitățile depozitate (estimarea greutății) atunci când măsurătorile prin cântărire nu pot fi realizate (așa cum a fost și situația dată. În procesul-verbal contestat inspectorii care l-au întocmit nu au precizat nimic legat de faptul că măsurătorile au fost bazate pe calculul volumetric. Singurele mențiuni în acest sens sunt făcute în procesul - verbal nr.165 din 7.07.2014, unde se arată și o formulă de calcul a cantității faptice stabilite pe baza măsurătorilor volumetrice.
C. În cazul unor asemenea măsurători volumetrice, întotdeauna există marje de eroare în ce privește cantitățile determinate, marje care se pot încadra într-o limită de 5% față de stocul scriptic.
Ordinul nr.172/2006 al Ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, act normativ care aprobă normele metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenție pe piața cerealelor, referitoare la evaluarea și monitorizarea cerealelor deținute în stocuri publice de intervenție. Conform art. 9, depozitarul poartă răspunderea pentru orice diferențe constatate între stocul faptic și stocul înregistrat în declarațiile lunare de stocuri transmise Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură iar dacă diferențele constatate la control, determinate prin metode volumetrice, depășesc toleranța admisibilă de 5%, vor fi imputate depozitarului. O asemenea marjă de eroare (toleranță) ar putea fi constatată fie în minus, fie în plus.
Prin urmare, dacă un act normativ dat în reglementarea unor situații speciale de acest gen (depozitarea cerealelor deținute în stocuri publice de intervenție) acceptă posibilitatea unei marje de eroare în ce privește diferențele între stocul scriptic și cel determinat prin măsurători volumetrice, cu atât mai mult o asemenea marjă de eroare este admisibilă și ar trebui luată în calcul în privința depozitării obișnuite a unor volume de cereale/oleaginoase.
Petenta a subliniat faptul că diferențele în plus constatate în data de 7 iulie 2014 prin procesul - verbal nr.165 sunt sub 2%, ceea ce se încadrează în toleranțele acceptate atât prin actul normativ susmenționat, cât și în practică în privința celulelor de siloz.
A precizat că în practică, de cele mai multe ori, se prevăd prin contractele de depozitare ori prin cele de achiziție de marfă, diferențe admisibile între stocul scriptic (determinat prin cântărirea mijloacelor auto plin/ gol la . cel stabilit la încheierea perioadei de gestiune în baza normelor aplicabile (care la data emiterii procesului - verbal de sancționare contestat erau cele aprobate prin HG nr.684/2003).
Cum însă o asemenea măsurătoare nu este realizabilă decât la încheierea unei perioade de gestiune conform acelorași norme, se apelează frecvent, pe durata depozitării la măsurătorile volumetrice, care constau în stabilirea cantităților prin calcularea volumului ocupat de un produs într-un anumit spațiu și ulterior înmulțirea acestui volum cu densitatea produsului respectiv. Această densitate, care în cazul cerealelor poartă denumirea de masă hectolitrică, diferă de la un produs la altul și se modifică pe durata depozitării. Astfel, dacă pe durata depozitării unui produs au loc procese normale de uscare a semințelor, masa poate să scadă / crească și să influențeze calculul greutății bazat pe măsurătorile volumetrice. Prin urmare, densitatea produsului este un element foarte important în calculul volumetric al greutății, care influențează foarte mult rezultatul final. La momentul măsurătorilor volumetrice (4 și 7 iulie), s-a avut în vedere densitatea (masa hectolictrică) de la data recepționării produselor, deci cea menționată în documente și nu densitatea de la data realizării acestor măsurători. Pentru o determinare a cantității mai apropiată de realitate ar fi trebuit să se folosească la determinare densitatea (masa hectolitrică) determinată prin sondare pentru fiecare celulă in parte, ceea ce nu s-a întâmplat.
Petenta a subliniat faptul că au fost furnizate inspectorilor antifraudă toate documentele și informațiile solicitate de aceștia, în toată perioada supusă controalelor operative exercitate de DGAF.
A mai arătat că o mare cantitate de grâu (produs din care a fost confiscată cea mai mare cantitate, peste 90 de tone) a fost achiziționată chiar în perioada în care inspectorii au derulat controlul, după cum rezultă din Situația recepțiilor în perioada 1.07-11.07.2014, activitatea subscrisei la acest punct de lucru nefiind întreruptă.
Față de cele arătate, apreciază că sancțiunile aplicate sunt abuzive și nedrepte și solicită instanței anularea procesului - verbal . nr._/ 11.07.2014, anularea amenzii aplicate prin procesul - verbal contestat, precum și anularea măsurii confiscării stabilite prin același proces - verbal.
În probațiune, petenta a solicitat solicităm admiterea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale cu martorul I. Ț., precum și a probei cu expertiză de specialitate agricolă, pentru a se stabili gradul de precizie al măsurătorilor făcute și faptul că există o marjă de eroare între măsurătorile volumetrice și cantitatea existentă în depozit.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp.HG nr.520/2013, Ordinul nr.172/ 2006, Hotărârea Guvernului nr.684/2003 și art.31 din OG nr.2/2001.
La acțiune au fost atașate, în copie, procesul-verbal . nr._/11.07.2014, procesul-verbal nr.124/02.07.2014 și notă explicativă, procesul-verbal nr.137/03.07.2014, procesul verbal nr.145/04.07.2014 și notă explicativă, procesul-verbal nr.165/07.07.2014, note explicative, situația recepțiilor în perioada 01.07-11.07.2014, situați stocurilor la data de 04.07.2014 și situația stocurilor la data de 10.07.2014.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată, cu taxă judiciară în cuantum de 20 lei, potrivit art.19 din OUG nr.80/2013.
Examinând cererea de chemare în judecată, s-a constatat că aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197 din Codul de procedura civilă, republicat. În conformitate cu art. 200 alin. 2 C.p.c., republicat, instanța a dispus prin rezoluția din data de 08.10.2014 comunicarea către petentă a lipsurilor cererii de chemare în judecată, cu mențiunea ca, sub sancțiunea anularii cererii, conform art. 200 alin. 3 C.p.c., în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să înlăture neregularitățile constatate, respectiv să indice, potrivit art.194 lit.a C.proc.civ. date despre părți care îi sunt cunoscute și să depună, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea administratorului.
Petenta a complinit lipsurile cererii introductive la data de 16.10.2014.
Potrivit rezoluției din data de 17.10.2014, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civil, intimatei i-a fost comunicat duplicatul cererii de chemare în judecată și al înscrisurilor atașate acesteia, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Intimata a depus la data de 20.11.2014 întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulata de petenta S.C. C. A. S.R.L. împotriva Procesului-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr. _/11.07.2014, încheiat de Direcția Regionala Antifraudă Fiscala 4 Tg. J., ca neîntemeiată.
Ca o chestiune prealabila a învederat instanței faptul ca la data de 01.08.2013 a intrat in vigoare H.G. nr.520/24.07.2013 privind organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala, care prevede la art. 15:
„(1) în cadrul Agenției se organizează si funcționează Direcția generala antifraudă fiscala, structura fara personalitate juridica, cu atribuții de prevenire, descoperire si combatere a actelor si faptelor de evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala.
(2) în cadrul Direcției generale antifraudă fiscala funcționează direcții regionale antifraudă fiscala, conduse de inspectori generali adjuncți antifraudă."
Având in vedere textul de lege mai sus menționat, intimata a solicitat modificarea citativului si comunicarea tuturor actelor de procedura întocmite in cauza la sediul Agenției Naționale de Administrare Fiscala din ., sector 5, București.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că în perioada 04.07._14, a avut loc un control efectuat de Direcția Regionale Antifraudă Fiscala nr. 4 Tg-J., la punctul de lucru al petentei, situat in Drobeta T. S., ., nr.5, jud. M., concretizat prin PVCSC . nr._/ 11.07.2014.
A învederat instanței faptul că acțiunea de control s-a desfășurat pe parcursul a trei zile iar rezultatele parțiale ale fiecărui control au fost consemnate in procesele verbale intermediare nr. 145/04.07.2014 si 165/07.07.2014, menționate in cuprinsul procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor atacat. Sancționarea societății petente a fost dispusa in mod temeinic și legal întrucât in urma acțiunii de control s-a constatat existenta in stocurile petentei de la punctul de lucru verificat a cantităților de produse mai sus menționate, pentru care nu s-au prezentat documente legale de proveniența.
Astfel, acțiunea de verificarea a situației stocurilor de cereale deținute de . la punctul de lucru verificat a fost inițiata la data de 04.07.2013, procedându-se la inventarierea, prin măsurare, a stocului faptic de produse aflate in gestiunea punctului de lucru. In cele 84 de celule ale silozului, fiind de asemenea stabilita situația scriptica a stocurilor deținute la punctul de lucru verificat, pe baza situațiilor scriptice ale stocurilor pe gestiuni si spatii de depozitare la data începerii programului de lucru in ziua de 04.07.2014 si situațiile privind intrările in gestiune de produse agricole efectuate in cursul zilei de 04.07.2014 pana la ora începerii inventarierii.
A mai învederat instanței faptul ca nu s-au putut valorifica măsurătorile efectuat întrucât la momentul controlului petenta nu a putut prezenta informații referitoare la dimensiunile silozurilor si buletine de analiza cu parametrii calitativi pe fiecare spațiu si produs in parte, in vederea stabilirii stocului faptic de cereale deținut in gestiunea punctului de lucru verificat, s-a stabilit continuarea controlului la o data ulterioara, rezultatele fiind consemnate in procesul verbal intermediar nr. 145/04.07.2014
In data de 07.07.2014, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscala nr.4 Tg-J., s-au deplasat la punctul de lucru al petentei, in vederea valorificării rezultatelor măsurătorilor efectuate in data de 04.07.2014, fiind stabilit stocul faptic de produse iar în urma comparării acestuia cu stocul scriptic stabilit la data de 04.07.2014, consemnat in procesul verbal nr. 145/04.07.2014, au rezultat diferențe în plus de 2241 kg la sortimentul rapiță,_ kg la sortimentul porumb boabe,_ kg la sortimentul grâu, rezultate consemnate în procesul verbal intermediar nr.165/07.07.2013.
Apreciază că în mod temeinic si legal echipa de control in data de 11.07.2014, in urma analizării diferențelor constatate in baza proceselor verbale nr. 145/04.07.2014 si 165/07.07.2014, a procedat la sancționarea petentei cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 1 lit. e Legea nr. 12/1990, întocmindu-se astfel Procesul Verbal de Constatare si Sancționare a Contravențiilor . nr._ din 11.07.2014, pentru plusurile menționate in procesul verbal nr. 165/07.07.2013 de 2241 kg rapiță,_ kg porumb boabe,_ kg grâu, pentru care, la data si ora desfășurării acțiunii de control, nu au putut fi prezentate documente de proveniența licita.
Potrivit dispozițiilor art. 13 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea amenzii contravenționale poate fi aplicata in termen de șase luni de la data săvârșirii faptei, in cazul de fata data săvârșirii si constatării faptei contravenționale fiind 04.07.2014, data la care inspectorii antifraudă au inițiat acțiunea de control.
Aspectele de natura contravenționala consemnate cu ocazia controlului efectuat in perioada 04.07._14 au fost valorificate de echipa de control si consemnate in Procesul Verbal de Constate si Sancționare a Contravențiilor . nr._ din 11.07.2014.
Referitor la modul de descriere a faptei contravenționale, respectiv la motivul pentru care au fost invocate in cuprinsul PVCSC constatări anterioare făcute de alți inspectori, intimata a învederat faptul că astfel de constatări completează si fac parte din procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, atâta timp cat organul de control menționează aceste constatări in cuprinsul p.v.c.s.c.-ului, reprezentând elemente esențiale care contribuie la descrierea faptei comise si la stabilirea sancțiunii contravenționale în sarcina societății.
Apreciază că procesul verbal de constatare a contravenției întrunește condițiile de forma impuse de dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, republicata și cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din același act normativ.
Cât privește temeinicia procesului verbal de contravenție, apreciază că nici sub acest aspect, în urma administrării materialul probator nu va rezulta o alta situație de fapt decât cea reținută de inspectorii antifraudă.
De asemenea, din interpretarea dispozițiilor art. 31 si art. 34 din OG 2/2001, procesul verbal de contravenție se bucura de prezumția de legalitate si temeinicie, si face dovada situației de fapt descrise in cuprinsul acestuia si a încadrării in drept pana la proba contrarie.
In ceea ce privește susținerile petentei referitoare la netemeinicia procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor contestat, intimata a învederat instanței c acestea nu sunt întemeiate. Cu referire la cantitatea constata plus in gestiunea punctului de lucru verificat, respectiv_ kg porumb boabe, 2241 kg rapiță si_ kg grâu, care in opinia petiționarei nu apare in constările din datele de 04 si 07 iulie 2014 este falsa.
În cuprinsul Procesului Verbal nr. 145/04.05.2014 nu aveau cum sa apară cantitățile constatate in plus in gestiune punctului de lucru verificat, deoarece cantitățile in cauza nu fuseseră stabilite la acea data, întrucât schițele cuprinzând forma silozurilor societății si buletine de analiza cu parametrii calitativi pe fiecare spațiu si produs in parte, nu fuseseră puse la dispoziția echipei de control. De asemenea, in cuprinsul Procesului Verbal nr. 165/07.07.2014 se menționează foarte clar cantitățile constate in plus cu ocazia acțiunii de control desfășurata la punctul de lucru prezentat, astfel încât nu exista neconcordanta invocata de petiționara.
Daca se face trimitere la diferența in plus de 3.185 kg care a rezultat in urma reluării măsurătorilor solicitate de petiționara la data de 07.07.2014, aceasta este irelevanta, fără să reprezinte altceva decât prezentarea unui punct de vedere pe care petenta înțeles sa-l expună, mișcările de stoc efectuate intre perioada 04.07.2014 si 07.07.2014 nefiind monitorizate sub nici un aspect de reprezentanții echipei de control, astfel încât petenta nu poate sa dovedească, ca plusul din gestiune măsurat la data de 04.07.2014.
In ceea ce privește măsurătorile care au fost efectuate la o data ulterioara, respectiv 07.07.2014, intimata a arătat că acestea s-au făcut la solicitarea expresa formulata de supervizorul societății Țepur I., angajat al societății, care a prezentat cu aceasta ocazie schița silozurilor in cauza si buletinele de analiza cu parametrii calitativi pe fiecare spațiu si produs in parte.
In concluzie, rezulta fără putința de tăgada din Procesul Verbal nr. 165/07.07.2014 ca „situația privind stocul faptic de produse si diferențele rezultate in urma comparării cu stocul scriptic este următoarea: + 50.861 kg porumb boabe, + 2.241 kg rapiță si +98.434 kg grâu.
Intimata a mai învederat instanței că acceptarea de către echipa de control a inventarierii stocurilor de marfa existente in silozurile de grâu la data de 07.07.2014, nu a reprezentat altceva decât prezentarea unui punct de vedere pe care reprezentantul societății verificate a înțeles să-l facă la acea dată, fără nici un fel de semnificație in ceea ce privește măsurătorile realizate la data de 04.07.2014.
La data si ora efectuării inventarierii cantităților de cereale depozitate in silozul petentei, reprezentanții societății in cauza nu au contestat sub nici un aspect măsurătorile efectuate, modalitatea de efectuare a acestora sau rezultatele obținute, Procesul Verbal de control intocmit cu aceasta ocazie fiind semnat „fără obiecțiuni"
În ceea ce privește susținerile petentei conform cărora "procesul verbal este neîntemeiat deoarece se bazează pe constatări care nu sunt făcute de către agenții constatatori personal si nici nu rezulta din vre-un mijloc de proba", intimata a învederat instanței că petenta se afla . întrucât nu toți inspectorii care efectuează măsurătorile pe teren trebuie sa participe si ulterior la valorificarea acestora si anume încheierea Procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor. Or, inspectorii antifrauda au respectat dispozițiile legale instituite de O.G. nr.74/2013, procesul verbal contestat in prezenta cauza respecta in totalitate dispozițiile legale mai înainte arătate.
Apreciază ca fiind eronate susținerile petentei conform cărora in cadrul măsurătorilor efectuate ,,nu au fost utilizate aparate verificate metrologic si omologate de autoritatea de control"invocându-se in acest sens prevederile art. 19 alin 6 din HG nr. 520/2013, care prevăd ca: „(6) Mijloacele tehnice, echipamentele de autoapărare, de protecție și de comunicare și alte mijloace speciale de dotare sunt prevăzute în anexa nr 5, iar achiziționarea acestora se face in condițiile legii. ANEXA 5 - LISTA mijloacelor tehnice, a echipamentelor de autoapărare, de protecție și comunicare și a altor mijloace speciale de dotare: d) Alte mijloace speciale de dotare:
1.microscoape portabile pentru citirea elementelor de secretizare de pe timbre
și banderole; 2.sigilii metalice de unică folosință, personalizate și însemnate; 3. imprimate (formulare cu regim special);4. alte articole necesare, bine justificate, propuse de inspectorul general antifrauda, avizate de vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al Direcției generale antifrauda fiscală, și aprobate de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ", cu raportare la Anexa nr. 5 - pct. 4.
In ceea ce privește mijloacele de măsurare folosite, intimata a învederat instanței ca acestea sunt exact cele folosite de petenta cu ocazia inventarierilor efectuate. Echipa de inventariere formata din reprezentanții societății asistați de inspectorii antifrauda aflați in control a procedat la măsurarea cantităților aflate in depozitul punctului de lucru verificat, interpretând rezultate obținute prin utilizarea măsurătorilor volumetrice cu consemnarea masei hectolitrice a fiecărui produs, așa cum a rezultat din buletinele de analiza puse la dispoziție. Reprezentantul societății domnul P. M. a declarat in data de 04.07.2014 ca modalitatea de efectuare a inventarierii consta în „măsurarea fiecărei celule cu ajutorul aparatului cu laser sau al ruletei, dupa care aceste măsurători sunt introduse . pentru calculul in kilograme aflat in celula se vor scoate buletine de analiza cu parametrii calitativi pe fiecare spațiu si produs in parte, pentru a se putea determina in mod corect cantitatea pe fiecare spațiu măsurat, urmând sa va punem la dispoziție toate aceste documente si informații."
De asemenea, intimata a învederat instanței faptul ca din nota explicativa data de dl. Ț. I., supervizor regional de stocuri al petentei, la intrebarea nr.2 privitoare la corectitudinea metodei de calcul folosita la determinarea stocului faptic, acesta menționează doar metoda folosita, respectiv faptul că "Determinarea stocului faptic s-a efectuat prin calculul volumului de marfa din fiecare celula (ținând cont de înălțimea liberă din celulă și dimensiunile celulei) si ținând cont de indicii calitativi (MH) pentru fiecare celula/produs", fara a face alte mențiuni desi avea posibilitatea sa o facă, aspect care demonstrează ca dl. Tepuru I. aprecia metoda utilizată ca fiind corectă.
În condițiile în care petenta ar fi avut obiecțiuni cu privire la mijloacele de măsurare utilizate, avea posibilitatea sa le prezinte la data finalizării acțiunii de control ori la acea data reprezentantul societății Tepuru I. - supervizor regional de stocuri nu a contestat sub nici un aspect calitatea acestora, singura explicație prin care acesta a încercat sa justifice plusurile constate cu ocazia acțiunii de control fiind acela potrivit căruia ,, in câteva celule era praf, ceea ce poate duce la diferențe de estimare a înălțimii libere din celula "explicație eronata deoarece se știe foarte clar ca mijloacele de măsurare in cauza (cu laser) nu pot funcționa în condiții de praf, mai mult decât atât pe listele de inventariere semnate de reprezentanții societății nu a fost semnalat nici un moment acest aspect.
Cu privire la motivarea ca în determinarea stocului faptic de produse s-a avut în vedere densitatea (masa hectolitrica) la data recepționării produselor și ca pentru "o determinare a cantității mai apropiata de realitate ar fi trebuit sa se folosească la determinare densitatea (masa hectolitrica) determinata prin sondarea pe fiecare celula in parte",intimata apreciază căacest aspect nu pot fi reținut de instanța in soluționarea cauzei ca fiind pertinent si util, atâta timp cat echipa de control a utilizat elementele puse la dispoziție de către reprezentanții petentei, aspect care rezulta din procesul verbal nr.165/07.07.2014, în care se menționează în mod clar faptul că: "Pentru valorificarea măsurătorilor efectuate în data de 04.07.2014, d-nul Tepuru I., supervizor regional de stocuri, a prezentat echipei de control situația privind dimensiunile silozului pe fiecare tip de celulă în parte (suprafața și volumul celulei) și buletinele de analiză ale produselor din care rezultă masa hectolitrica (medie ponderată pe celulă)".
In ceea ce privește invocarea Ordinului nr. 172/2006 emis de Ministerul Agriculturii prin care se aproba Normele metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenții pe piața cerealelor si ale art. 9 din acest act normativ referitor la „depășirea tolerantelor admisibile de 5 %", a susținut că este in mod eronat invocat. Invocarea de către petenta a unui act normativ care excede cadrul legal de reglementare a prezentei spete si anume activitatea de comerț cu ridicata al cerealelor si care nu reglementează cadrul legal in ceea ce privește activitatea desfășurata de către organele de control ale Agenției Naționale de Administrare Fiscala, nu are legătura cu dispozițiile legale încălcate de către petenta.
Actul normativ pronunțat, in care este pusa in discuție existenta unei tolerante de maxim 5% privește potrivit art. 2 alin ( 1 ) strict activitatea desfășurata de ,,orice persoana juridica care depozitează cantități de cereale constituite in stocuri publice de intervenție ", stabilind ca aceasta „are obligația înregistrării si evidențierii acestor stocuri in conformitate cu prevederile prezentului ordin ", aspecte care demonstrează foarte clar ca acesta nu stabilește o modalitate de inventariere generala in domeniul depozitarii cerealelor așa cum in mod greșit încearcă sa inducă ideea prin prezenta plângere.
In concluzie, intimata apreciază ca in mod corect echipa de control a sancționat petenta, intrucat aceasta nu a respectat dispozițiile legale in domeniu. Petenta nu a putut prezenta echipei de control documente legale de proveniența pentru următoarele cantități de produse cerealiere: 2241 kg rapita,_ kg porumb boabe,_ kg grau. Fapta menționata constituie in temeiul dispozițiilor art. 1 lit. e din legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, contravenție si este sancționată contravențional. Astfel, fata de contravențiile săvârșite in mod correct au fost aplicate sancțiunile dupa cum urmează:
- conform art. 2 alin. 1 din Legea 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, având in vedere valoarea mare a produselor pentru care nu au putut fi prezentate documente legale de proveniența, s-a aplicat sancțiunea principala maxima prevăzuta de acest articol, respectiv amenda in cuantum de 20.000 lei; - conform art. 3 din Legea 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, s-a aplicat sancțiunea complementara imperativa de confiscare a următoarelor cantități de produse: 2241 kg rapita,_ kg porumb boabe,_ kg grau, pentru care nu au putut fi prezentate documente legale de proveniența.
Intimata a mia precizat faptul că aplicarea măsurii complementare nu este lăsată la latitudinea organului de control, acest lucru fiind în mod clar stabilit de legiuitor.
Având in vedere toate aceste aspecte, intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de S.C. C. A. S.R.L. ca neîntemeiata, și menținerea actului atacat ca fiind temeinic și legal.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 - art.208 din Codul de procedura civila, O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor republicata cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
La întâmpinare au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: Procesul Verbal de Constatare si Sancționare a Contravențiilor . nr._/11.0 2014, Note explicative date de Tepuru I. 07.07.2014 si P. M. V. în 11.07.2014, Proces-verbal DRAF TG J. nr. 165/17.07 2014 si 145/04.07.2014.
Prin rezoluția din data de 21.11.2014, în temeiul art.201 alin.2 C.proc.civ., instanța a dispus comunicarea către petentă a duplicatului întâmpinării și al înscrisurilor atașate, cu mențiunea de a formula răspuns, în termen de 10 zile de la comunicare.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare la data de 09.12.2014, învederând instanței că aceasta conține multe apărări și afirmații care nu au nicio legătură cu realitatea și în plus, din modul în care pune problema intimata, reiese clar că în cadrul ANAF nu se cunoaște modul în care funcționează piața depozitării și comercializării cerealelor. Față de acestea, apreciază că în speță este imperios necesar să se administreze proba cu expertiza tehnică de specialitate agricolă pentru ca instanța să se edifice asupra posibilității existenței unor diferențe de măsurare între calculul volumetric și cel fizic al cantităților aflate în gestiune.
A reiterat aspecte și susțineri din cererea introductivă și a învederat instanței că modul în care inspectorii au înțeles să își manifeste prezența a fost unul vecin cu hărțuirea, pentru că au stat inițial la poarta silozului din Drobeta T. S., controlând toate autovehiculele care au intrat în incinta acestuia (în zilele de 2 și 3 iulie obiectivul controlului a fost legat doar de monitorizarea traficului și a mijloacelor de transport având ca loc de descărcare siloz). Ulterior, în 4 iulie au modificat din nou obiectivul controlului, adăugând și verificarea situației stocurilor de cereale deținute de subscrisa, pentru ca în data de 7 iulie să rămână numai acest obiectiv.
Prin urmare, apreciază că în mod întemeiat a afirmat că procesul - verbal contestat nu descrie fapta contravențională, deoarece în primul rând nu arată nici în ce mod, nici când a fost săvârșită. Afirmația intimatei că acele constatări anterioare făcute de inspectori completează și fac parte din procesul verbal DGAF nr._/ 11.07.2014 este neîntemeiată. Fapta contravențională trebuie descrisă în însuși procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și nu în alte acte, anterioare acestuia, care mai mult chiar nu se referă la nicio încălcare a legii, toate procesele verbale încheiate în 2, 3, 4 și 7 iulie neavând nicio mențiune privind vreo contravenție săvârșită de subscrisa.
În ce privește prezumția de legalitate și temeinicie invocată de intimată, arată că, potrivit dispozițiilor legale (art.328 Cod procedură civilă), cel căruia îi profită o asemenea prezumție trebuie să dovedească faptul cunoscut, vecin si conex pe care se întemeiază prezumția respectivă. Prezumția de legalitate și temeinicie a unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției are două componente:
a.Legalitateaacestui act, care este realizată prin întrunirea cumulativă a trei condiții:
- PV îndeplinește cerințelor de formă prevăzute de lege (OG nr.2/2001);
- PV constată fapte care sunt prevăzute în lege ca fiind contravenții;
- PV dispune sancțiuni corespunzătoare, așa cum sunt stabilite de normele aplicabile domeniului contravenției.
b.Temeiniciaacestui act, care este dată în primul rând de acuratețea constatărilor
făcute de către agenții constatatori. Oricine se poate înșela în constatările făcute,
chiar și inspectorii antifraudă, cu atât mai mult cu cât aceștia nu sunt familiarizați cu
modul de stabilire a stocurilor de cereale aflate în silozuri și nici cu procedura de
calcul.
Așa cum a arătat în cuprinsul cererii introductive, acele constatări făcute cu prilejul controalelor din 4 și 7 iulie nu aparțin de fapt inspectorilor antifraudă și nici nu sunt realizate cu instrumente avizate de ANAF pentru constatarea contravenției, măsurătorile fiind efectuate cu un aparat care nu este avizat metrologic și pe care societatea îl folosește la estimarea cantităților depozitate în silozuri. Cantitățile efectiv depozitate nu ar putea fi măsurate în mod real decât prin cântărirea pe cântarul de flux. De altfel, I. Ț., angajat al societății afiliate C. Cereale SRL și propus de societate ca martor, având funcția de supervizor regional de stocuri, a și arătat acest lucru în nota explicativă dată în 7 iulie 2007, la fel și șeful de siloz M. P. în data de 11 iulie 2007 (ambele depuse la dosar). Acesta din urmă chiar a menționat că nu este de acord cu acuratețea calculării stocului de cereale pe care îl consideră incorect, metoda volumetrică fiind recunoscută în industrie ca una relativă care duce la o calculare orientativă a stocului și nu la stabilirea exactă a acestuia. Mai mult, calculul volumetric nu este stabilit printr-o normă legislativă.
În concluzie, apreciază că așa-zisele constatări ale inspectorilor nu pot în niciun să beneficieze de prezumția de temeinicie, întrucât sunt rodul efectuării unor măsurători cu un aparat neomologat și sunt urmare a aplicării unei metode de calcul volumetric care nu este
reglementată prin norme.
De asemenea, petenta apreciază că dovezile necesare susținerii acestor argumente și răsturnării prezumției de legalitate și temeinicie sunt nu numai înscrisurile dar și expertiza tehnică de specialitate agricolă.
În ce privește acele „alte articole necesare" la care a făcut referire în plângere (prevăzute de HG nr.520/2013 în Anexa nr.5), susține că nu au cum să fie „exact cele folosite de petenta cu ocazia inventarierilor efectuate", altminteri ar fi sesizat că ANAF a aprobat prin vicepreședintele acesteia aparatul folosit de societate.
Petenta a subliniat faptul că aceste „alte articole necesare" la care se referă normele de aplicare trebuie să fie avizate de vicepreședintele ANAF ori aparatul cu laser tip Makita LD 050P folosit de societate la estimarea stocurilor nu este un asemenea mijloc tehnic.
Constatând îndeplinite condițiile legale, prin rezoluția din data de 10.12.2014, instanța a fixat primul termen de judecată la data de 12.02.2015 și a dispus citarea părților.
La termenul din data de 12.02.2015, instanța a dispus citarea intimatei cu mențiunea de a preciza modalitatea prin care determină volumul de cereale la controalele efectuate, instrumentul pe care îl folosesc la măsurare, dacă există un instrument avizat pentru determinarea volumului de cereale și pe care au obligația să îl folosească, precum și pentru a preciza dacă petenta avea obligația să pună la dispoziția organului de control instrumentul de măsurare.
Petenta a răspuns solicitărilor instanței la data de 09.03.2015, sens în care a formulat un punct de vedere prin care a arătat modalitatea de determinare a volumului de cereale și instrumentul utilizat la efectuarea măsurătorilor. A precizat faptul că organul de control nu avea obligația inventarierii stocului faptic de produse deținut în siloz, ci de a o dispune și de a asista la efectuarea acestei operațiuni.
La termenul din data de 23.04.2015, instanța a încuviințat proba cu expertiză în specializarea agricultură, având ca obiective: să se stabilească, pe baza documentelor și evidențelor societății, intrările de mărfuri pentru grâu, porumb și rapiță (pe tip de produs si cantități) care au avut loc în perioada 2-4 iulie inclusiv, cu evidențierea separată a intrărilor din 4 iulie pe cantități, furnizori și ora de recepționare; să se stabilească, pe baza documentelor și evidențelor societății, cantitățile de grâu, porumb și rapiță aflate în stoc în silozul Drobeta in data de 4 iulie 2014 la momentul efectuării inventarierii scriptice; să se stabilească ce cantități din produsele grâu, porumb și rapiță se aflau in proprietatea societății si ce cantități din aceleași produse se aflau in proprietatea unor terțe persoane (fiind în depozitare la siloz) in 4 iulie 2014; să se stabilească, pe baza documentelor și evidentelor societății, rulajul de marfa in perioada 5-7 iulie (ambele date incluse), pentru produsul grâu, respectiv ce cantități au intrat si ce cantități au ieșit din siloz; să se stabilească pe baza documentelor și evidențelor societății ce cantități de grâu se aflau în stoc in data de 7 iulie 2014 la momentul refacerii măsurătorilor; să se stabilească, raportat la stocul scriptic și la măsurătorile efectuate prin utilizarea calculului volumetric (prin cubaj) in data de 4.07.2014 care ar fi diferențele/variațiile posibile intre stocul scriptic si cantitățile rezultate in urma măsurătorilor pe baza calculului volumetric; să se stabilească, raportat la rezultatele/concluziile obiectivelor de mai sus, care este cauza existenței diferențelor între măsurătorile efectuate în data de 4.07.2014 și cele efectuate în data de 7.07.2014 (prin cubaj), în concret să stabilească din ce motiv diferența între stocul scriptic și cel faptic la produsul grâu a scăzut de la 98,434 tone în 4.07.2014 la 3,185 tone în 7.07.2014 și dacă această discrepanță poate avea drept cauză mișcările de stocuri între 4.07.2014 și 7.07.2014; să se exprime un punct de vedere cu privire la metoda de determinare a cantităților de cereale prin efectuarea calcului bazat pe măsurătorile volumetrice, mai precis: dacă o astfel de metoda presupune diferențe fata de o măsurare prin cântărirea pe cântare verificate metrologic; dacă astfel de diferențe pot fi în (+) și/sau în (-); care ar fi procentul uzual al acestor diferențe din punct de vedere al practicii în domeniu intre cântărirea pe cântare si determinarea cantității pe baza calculului volumetric; care ar fi explicația tehnico - științifică pentru existenta unor astfel de diferențe, și să se să precizeze dacă există un instrument autorizat de măsurare a cantității de cereale din depozit.
Expertul S. G. a depus raportul de expertiză la data de 20.05.2015.
Intimata a depus la dosar la data de 29.05.2015 documentația care a stat la baza încheierii procesului-verbal contestat (f.264-313) și a învederat instanței faptul că s-au aflat în imposibilitatea de a transmite aceste documente expertului întrucât în adresa de convocare nu a fost menționat sediul sau alte date de contact privind expertul.
La termenul de judecată din data de 10.09.2015, reprezentanta petentei a depus copiile buletinelor de verificare metrologică, iar reprezentanta intimatei a depus obiecțiuni la raportul de expertiză. În acest sens, a învederat instanței că expertul și-a depășit atribuțiile în sensul că s-a pronunțat asupra legalității procesului-verbal, că acesta a subliniat faptul că inspectorii antifraudă nu au respectat modalitățile de cântărire a cerealelor, precum și faptul că nu a precizat că aparatul cu care s-au efectuat măsurătorile nu a fost verificat metrologic, fără a preciza dacă a făcut demersuri în sensul verificării în contabilitatea societății petente a înregistrărilor cu privire la verificarea metrologică. A susținut că expertul nu a făcut altceva decât să preia afirmațiile formulate de societatea petentă prin plângerea contravențională.
Reprezentanta petentei a arătat că apreciază obiecțiunile ca fiind tardiv formulate, precum și faptul că acestea sunt nefondate. A menționat că nu formulează obiecțiuni la raportul de expertiză ci observație cu privire la obiectivul nr.9, în sensul că petenta a prezentat înscrisurile menționate la acest punct, și nu intimata, potrivit precizărilor depuse la dosar.
Prin încheierea pronunțată la data de 10.09.2015, instanța a admis obiecțiunile formulate cu privire la raportul de expertiză și a dispus comunicarea acestora către expert pentru a formula un punct de vedere față de acestea..
Expertul S. G. a depus la data de 20.09.2015 răspuns la obiecțiunile formulate de părți prin reprezentanți.
La data de 01.10.2015, petenta a depus note scrise cu privire la obiecțiunile formulate de intimată și înscrisuri recepții rapiță, recepții grâu, stoc grâu, rapiță, porumb (f.15-315 vol.II).
Sub aspectul materialului probator, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii Ț. I., propus de petentă, și I. V., martorul asistent încuviințat de instanță din oficiu, și proba cu expertiză agricolă, solicitată de petentă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru data de 19.11.2015, ulterior succesiv pentru data de 26.11.2015, respectiv pentru data de 03.12.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate în cauza și raportat la dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele :
Prin procesul verbal . nr._/11.07.2014, petenta . a fost sancționată cu amendă în cuantum de 20.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art.1 lit.e din Legea 12/1990. În conformitate cu art.3 din Legea 12/1990 s-a dispus confiscarea următoarele cantități de cereale: 2241 kg rapiță,_ kg porumb boabe și_ kg grâu.
În fapt, s-a reținut că în urma controlului efectuat la data de 11.07.2014, ora 12,30, de către agenții constatatori P. V. și C. G. C. din cadrul intimatei, la punctul de lucru din Drobeta T. S., . nr.5, jud.M., aparținând . pe baza documentelor puse la dispoziție de d-l P. Marrius V., aceștia au constatat următoarele:
În data de 04.07.2014, inspectorii antifraudă din cadrul DRAF Târg J. au efectuat verificarea stocurilor de cereale și plante oleaginoase deținute de . în silozul din Drobeta T. S., . nr.5. Conform procesului verbal nr.145/04.07.2014 întocmit, stocul scriptic prezentat se șeful punctului de lucru pentru fiecare sortiment a fost de 3.046.460 kg orz, 2.110.820 kg răpită, 4342 kg soia, 2.627.292 kg porumb boabe și 1.573.025 kg grâu. Pentru determinarea stocului faptic au fost efectuate măsurători de către personalul silozului pentru fiecare celulă în parte .
În data de 07.07.2014, în prezența d-lui Ț. I. - supervizor stocuri C., s-a procedat la valorificarea măsurătorilor efectuate, rezultând următoarele diferențe în plus față de stocul scriptic, consemnate în procesul verbal 165/07.07.2014: 2241 kg rapiță,_ kg porumb boabe și_ kg grâu. Pentru diferențele constatate în plus nu au fost prezentate documente legale de proveniență. În nota explicativă anexată, dată de P. M. V. se precizează că stabilirea stocului faptic s-a făcut pe baza unor măsurători ale grămezilor de cereale în fiecare celulă.
Art.1 lit.e din Legea 12/1990, privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, prevede că efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege, constituie contravenție.
Petenta a refuzat sa semneze procesul verbal de contravenție, iar la rubrica „alte mențiuni” s-a consemnat aspectul refuzului de a semna.
Plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal:
Art.16 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, prevede că procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Art.17 din OG 2/2001 prevede că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Instanța constată că procesul verbal de sancționare contravențională nu cuprinde data săvârșirii contravenției, lipsă sancționată de disp. art.17 din OG 2/2001 cu nulitatea procesului verbal.
Pe de altă parte, procesul verbal cuprinde constatări înscrise în alte procese verbale prin care nu s-au aplicat sancțiuni petentei, la întocmirea cărora au participat alți agenți constatatori, ce nu semnează procesul verbal de sancționare contravențională din data de 11.07.2015.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, reținem următoarele:
Instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.
Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.
În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Aceasta înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul-verbal corespund adevărului. Această prezumție este relativă, astfel că poate fi înlăturată prin proba contrară.
Instanța reține că în procesul verbal se menționează că în silozul petentei sunt depozitate cantități mai mari de cereale pentru care nu au fost prezentate documente legale de proveniență, decât stocul scriptic consemnat în procesul verbal nr.165/07.07.2014, respectiv: 2241 kg rapiță,_ kg porumb boabe și_ kg grâu.
Conform probelor administrate în cauză, rezultă că măsurătorile cantităților de cereale din celulele silozului au fost efectuate cu un aparat aflat în posesia petentei, respectiv Makita LD 050P, aparat cu laser folosit de petentă pentru estimarea cantităților aflate în siloz.
Conform raportului de expertiză întocmit în cauză rezultă că aparatul folosit pentru determinarea cantității de cereale nu este avizat și controlat metrologic, și că pentru măsurarea cantității de cereale din depozit petenta deținea cântarul basculă tip X201A, verificat metrologic la data de 27.08.2014dar și aparatul de cântărit cu funcționare automată, totalizator discontinuu tip_ , pentru care s-a emis Buletinul de verificare metrologică nr._/14.04.2015.
Instanța reține că unitatea de măsură pentru cereale este Kilogramul, iar pentru determinarea existenței sau nu a contravenției intimata era trebuia să facă determinări exacte a cantităților de cereale din celulele silozului, folosind aparate de măsurat pentru unitatea de măsură specifică cerealelor, iar aceste aparate să fie avizate și verificate metrologic.
Aparatul cu care s-au efectuat măsurătorile este o ruletă cu laser, cu care petenta efectua determinarea stocului faptic prin calculul volumului de marfă din fiecare celulă, ținând cont de înălțimea liberă din celulă, dimensiunile celulei și ținând cont de indicii calitativi pentru fiecare celulă/produs.
Susținerile petente cu intimatei cu privire la faptul că ,, În condițiile în care petenta ar fi avut obiecțiuni cu privire la mijloacele de măsurare utilizate, avea posibilitatea sa le prezinte la data finalizării acțiunii de control, ori la acea data reprezentantul societății Ț. I. - supervizor regional de stocuri nu a contestat sub nici un aspect calitatea acestora, singura explicație prin care acesta a încercat sa justifice plusurile constate cu ocazia acțiunii de control fiind acela potrivit căruia ,, in câteva celule era praf, ceea ce poate duce la diferențe de estimare a înălțimii libere din celula "explicație eronata deoarece se știe foarte clar ca mijloacele de măsurare in cauza (cu laser) nu pot funcționa în condiții de praf, mai mult decât atât pe listele de inventariere semnate de reprezentanții societății nu a fost semnalat nici un moment acest aspect”, învederăm faptul că petenta are dreptul să se apere în fața instanței, iar pentru faptul că nu ar fi formulat obiecțiuni pe aceste aspecte la momentul controlului, nu este decăzută din dreptul de a le invoca prin plângerea formulată.
Fiind formulate în fața instanței, apreciem că revenea intimatei sarcina să demonstreze lipsa lor de temei, fapt ce nu s-a întâmplat.
Din Nota explicativă dată de reprezentantul societății Ț. I. la data de 07.07.2015 rezultă că lunar efectuează cubajul în locație, diferențele ce se încadrează în 2% în siloz și 5% în magazie sunt considerate acceptabile conform procedurii de cubaj internă ținând cont de metoda cubării este o metodă de estimare a cantităților de marfă, și că determinarea reală a cantităților de marfă din siloz se face numai prin cântărirea întregii cantități, dar și că ținând cont de stocurile din siloz aceasta se poate realiza numai cu oprirea totală a activității pe parcursul mai multor zile.
Din Nota explicativă dată la data de P. M. V. - șef siloz, rezultă că diferențele la măsurare care fac ca stabilirea înălțimii libere să fie inexactă, sunt cauzate de faptul că suprafața grămezilor de cereale în siloz nu poate fi nivelată, punând avea o formă conică. A mai arătat că o altă variabilă ce influențează modul de determinare a cantității o reprezintă masa hectolitrică, și că masa hectolitrică reală se determină numai prin analizarea unei probe din fiecare spațiu de depozitare la momentul efectuării controlului. În aceeași notă explicativă, P. M. a susținut că nu este de acord cu acuratețea calculării stocului de cereale, deoarece această metodă volumetrică este cunoscută în industrie ca fiind relativă, ea ducând la o calculare orientativă a stocului și nu la stabilirea exactă a stocului.
Argumentele prezentate în această notă explicativă nu au fost combătute de intimată prin probarea acurateței modului de măsurare prin metoda volumetrică.
Pe de altă parte, cu privire la sortimentul grâu, învederăm că deși în procesul verbal nr.165/07.07.2014 se specifică faptul că a fost determinată diferența în plus de 3185 kg, prin procesul verbal de sancționare contravențională din data de 11.07.2015 se reține că pentru grâu cantitatea în plus este de_ kg grâu, aceasta fiind și cantitatea confiscată.
Instanța nu reține susținerea intimatei cu privire la faptul că ,, acceptarea de către echipa de control a inventarierii stocurilor de marfa existente in silozurile de grâu la data de 07.07.2014, nu a reprezentat altceva decât prezentarea unui punct de vedere pe care reprezentantul societății verificate a înțeles să-l facă la acea dată, fără nici un fel de semnificație in ceea ce privește măsurătorile realizate la data de 04.07.2014”, întrucât determinarea unei cantități în plus la sortimentul grâu, mai mică decât cea din data de 04.07.2014, nu reprezintă un punct de vedere, ci are implicații cu privire la starea de fapt reținută în procesul verbal, stare de fapt în funcție de care s-a aplicat sancțiunea.
Apreciem că nu petentei îi revenea sarcina să probeze de unde provin diferențele la produsul grâu, ci intimata trebuia să ia toate măsurile pentru determinarea stării de fapt reale prin măsurători exacte, dar și prin sigilarea silozului.
Având în vedere motivele de nulitate a procesului verbal reținute de instanță, dar și faptul că s-a stabilit existența contravenției pe baza estimării cantităților de cereale din celulele silozului, fără determinarea exactă a cantităților de cereale din siloz prin cântărirea acestora, apreciem că procesul verbal este nelegal și netemeinic, astfel că, în temeiul art.34 din OG 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesul verbal . nr._/11.07.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională formulată de petenta ., CUI RO8915840, J_, cu sediul în București, .-15, clădirea A2, sector 1, și în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ NR.4 TG.J., cu sediul în Tg. J., ., județul Gorj.
Anulează procesul verbal . nr._/11.07.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Drobeta T. S. .
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.12.2015, la sediul Judecătoriei Drobeta T. S..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.MM/ Tehnored.SCL
4 ex./2 .
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2729/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Partaj judiciar. Sentința nr. 1826/2015. Judecătoria... → |
|---|
