Partaj judiciar. Sentința nr. 1867/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1867/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 10-05-2016 în dosarul nr. 1867/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDDTS:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1867/2016
Ședința publică de la 10.05.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE P. I.
Grefier ședință C. E. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanții N. E., N. N. și N. A. și pe pârâții C. M., T. A. și T. I. M., având ca obiect partaj judiciar -strămutat de la Judecătoria Strehaia.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc la termenul din 26.04.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv care face parte integrantă din prezenta și prin care s-a amânat inițial pronunțarea în cauză la data de 03.05.2016, iar ulterior la termenul de azi.
INSTANȚA
Deliberând asupra actelor și lucrărilor dosarului instanța constată următoarea situație de fapt și de drept:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 21.03.2014, reclamanții N. E., N. N., N. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. M., T. A., T. I M., partajarea averii succesorale rămase de pe urma autorului comun T. I., respectiv terenurile înscrise în titlul de proprietate nr._/1995.
În motivarea acțiunii au arătat că în urma decesului autorului T. I., a fost eliberat titlul de proprietate nr._/1995 în care au fost înscriși ca moștenitori ai acestuia, acceptanți ai succesiunii ca urmare a cererilor formulate de aceștia pentru reconstituirea dreptului de proprietate: C. I M. în calitate de fiică, decedată cu moștenitori pârâtul C. M., T. I V. în calitate de fiu, decedat ulterior și având ca moștenitor legal pe pârâtul T. A., N. I D., decedată ulterior și ai cărui moștenitori acceptanți ai succesiunii acesteia sunt ei, reclamanții N. E., N. N. și T. A.. Suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate însumează 1 ha și 6.201 m.p, teren din care mama lor N. D. în anul 1993 a înstrăinat către T. I I., cu moștenitori pârâtul T. I M. partea sa din succesiune în suprafață de 5000 mp, teren pe care acesta l-a preluat, l-a muncit și l-a deținut până în prezent. De asemenea C. M. și-a înstrăinat și el partea din succesiunea care îi revenea mamei sale C. M. tot lui T. M., prin autorul său T. I..
În drept, cererea a fost întemeiata pe art.1143 C.civ. raportat la art.669-686 Cod civil.
În dovedirea acțiunii a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâților, cu expertiza și cu martorii C. I., T. E. C..
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 10.11.2015, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților N. E. și N. A., invocată de pârâtul T. A., s-a admis în parte și în principiu acțiunea civilă având formulată de reclamanții N. E., N. N., N. A. în contradictoriu cu pârâții C. M.,T. A. și T. I M., având ca obiect ieșire din indiviziune, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului T. I., decedat la data de 05 ianuarie 1974, s--a constatat ca masa succesorală se compune din terenurile în suprafață totală de 1,6201 ha ce fac obiectul titlului de proprietate nr._/1995 iar moștenitori cu vocație succesorală legală concretă sunt C. M., T. A. și N. N. cu o cotă de 1/3 fiecare, s-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de 1/3 pentru fiecare moștenitor cu vocație succesorală legală concretă, C. M., T. A. și N. N..
Pentru identificare, evaluarea terenurilor si efectuare de loturi s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că potrivit art. 8 și 13 din legea 18/1991R, stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
Potrivit actelor de filiație prezentate, moștenitorii lui T. I I., fii acestuia, înscriși în titlul de proprietate au decedat după cum urmează:
- T. I V. la data de 23 martie 2004 conform certificatului de moștenitor nr.114/2004 eliberat de Biroul Notarial Public C. C. având ca moștenitor acceptant pe T. A. .
- N. D. la data de 13 octombrie 1998 conform certificatului de moștenitor nr.111/1999 eliberat de Biroul Notarial C. C. având ca moștenitor acceptant pe N. N. în timp ce ceilalți moștenitori N. C.- soț supraviețuitor, N. E., N. E. si N. A.-fii sunt străini de succesiune conform art. 700 c.civ după cum rezultă din acest certificat de moștenitor( fila 115) .
- C. I M. la data de 8 decembrie 2002 conform certificatului de deces . nr._( fila 124) având ca moștenitor cu vocație succesorală legală concretă pe C. M..
Fiind vorba despre o moștenire deschisă anterior intrării în vigoare a actualului cod civil, față de prevederile art. 91 din Legea nr.71/2001 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, instanța a constatat că în speță sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data deschiderii moștenirii, respectiv Codul civil din 1864.
Astfel, potrivit art.728 din Codul Civil de la 1864, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, iar un coerede poate cere oricând împărțeala succesiunii.
Din dispozițiile art. 644, 686, 688 din Codul civil de la 1864, instanța a reținut că transmiterea patrimoniului succesoral operează de drept din momentul deschiderii moștenirii fără vreo manifestare de voință din partea succesibilului și chiar fără știrea lui.
D. urmare, terenurile înscrise în titlul de proprietate nr._/1995 au trecut din patrimoniul lui T. I.I. în patrimoniul moștenitorilor săi T. I.V., C. I.M., N. I.D., care culeg în cote egale în calitate de descendenți de gradul întâi moștenirea tatălui T. I I. decedat la data de 05.01.1974.
În ceea ce privește părțile în cauză, instanța a reținut că este incidentă instituția retransmiterii, pentru că moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de câte ori persoana care o invocă dovedește capacitatea succesorală în sensul art. 654 cod civil a autorului său în momentul deschiderii primei moșteniri, precum și propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acesteia din urmă.
Așadar, spre deosebire de părinții reclamanților și pârâților C. M. și T. A., care au vocație succesorală legală concretă la moștenirea autorului comun, tatăl lor T. I I., în calitate de descendenți de gradul întâi și care potrivit principiului egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire, împart moștenirea în mod egal, reclamanții N. E., N. A., fiii lui N. D. nu au vocație succesorală legală concretă la moștenirea acesteia întrucât potrivit mențiunilor din certificatul de moștenitor nr.111/1999 eliberat de Biroul Notarial C. C. nu au acceptat moștenirea acesteia.
Acești reclamanți - N. și E. N. A., nu pot veni la moștenirea lui T. I. nici în nume propriu fiind înlăturați de la moștenire de către mama acestora, precum si de către ceilalți frați ai acesteia, defuncții T. I V. si C. I M., conform principiului proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă și nici prin instituția reprezentării întrucât mama acestora era în viață la momentul decesului tatălui său T. I..
D. fiind faptul că bunurile nu se pot atribui comod fiecăruia dintre moștenitori întrucât terenurile au categorii de folosință diferită, iar prin atribuirea bunurilor din masele succesorale nu toți moștenitorii ar primi bunurile în natură așa cum sunt individualizate, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea bunuri imobile în scopul realizării unui partaj în natură în condițiile art. 673^5 c.p.civ.
Expertiza a fost efectuată de expert Biteș Ș. și depusă la dosar la data de 31.03.2015. T. A. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, pe care le-a depus în scris și pe care instanța, la termenul din data de 28.09.2015 le-a respins ca neîntemeiate.
Prin raportul de expertiză întocmit de către expert Biteș Ș. s-a propus o singură variantă de partajare si s-au constituit trei loturi cu propunerea ca reclamantul N. N. să primească lotul nr. 1, pârâtul C. M. să primească lotul nr.2 iar pârâtul T. A. să primească lotul nr.3.
În drept, instanța a reținut că, potrivit art.983 al. 2 C.p.civ, împărțeala se face în natură. Prin excepție, potrivit art. 989 al. 1, în cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța îi va atribui bunul în integralitate.
Conform art. 988 C.p.civ, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Fiecare lot are în compunere terenuri de aceeași categorie de folosință, cu excepția lotului nr 2 în care expertul nu a atribuit teren cu vegetație forestieră, loturi care din punct de vedere valoric sunt aproximativ egale.
Această propunere de lotizare, în variantă unică, satisface cerințele legale menționate și pentru că, după cum a declarat T. A. in ședința publică din data de 09.09.2014 acesta nu are posesia decât a unui teren curți construcții în suprafață de 864 m.p. teren care nu face obiectul prezentei cauze in timp ce restul suprafețelor de teren nu sunt muncite de către acesta, precum și a faptului că terenurile situate în T 36 P79/4, P132/4. P131/4, în T 317 și T 24 au făcut obiectul unei înțelegeri între N. Domnică și T. I I..
N. N. a recunoscut, printr-un înscris sub semnătură privată întocmit la data de 02.02.2014 și intitulat act de vânzare cumpărare( fila 12) că mama sa, N. D.,decedată, a încheiat o promisiune de vânzare cumpărare cu fratele său T. I I., decedat, cu moștenitor pârâtul T. I M. prin care acesta, T. I I. urmează să devină proprietarul terenurilor situate in T 36 P79/4, P132/4. P131/4, in T 317 și T 24
Pentru aceste considerente prin sentința civilă nr.899/28.09.2015 Judecătoria Strehaia a admis ca întemeiată cererea formulată de către reclamantul N. N. și a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză în unica variantă, a atribuit reclamantului N. N. lotul nr.1, pârâtului C. M. lotul nr.2, pârâtului T. A. lotul nr.3, a respins cererea formulată de N. E. și N. A. ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Cererea reconvențională formulată de către pâratul T. M., ca urmare a admiterii excepției de netimbrare cu taxa judiciară de timbru, conform încheierii de ședință publică din data de 27 aprilie 2015, a fost anulată ca netimbrată.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, potrivit prevederilor art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, aceasta obligație avându-și sorgintea în culpa procesuală, dovedită prin aceea ca ea a pierdut procesul.
În speță, reclamantul N. N. a solicitat cheltuieli de judecată și s-a reținut că acestea constau în parțial taxă judiciară de timbru, onorariu expert.
Având în vedere că acțiunea principală a fost admisă în parte, reținând că obiectul cauzei este un partaj judiciar, cheltuielile de judecată urmează a fi suportate de fiecare parte potrivit cotei succesorale legale pe care o culege în concret din masa succesorală și în măsura în care este admisă acțiunea principală.
D. urmare, instanța a obligat pârâții C. M. și T. A. să plătească reclamantului N. N., câte 400 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată
Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de N. E. și N. A. a fost respinsă ca neîntemeiată întrucât cererea acestora de chemare în judecată a fost respinsă pe considerentul că nu au calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul T. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea apelului, a susținut că instanța de fond în mod greșit a soluționat cauza deși la data de 30.09.2015 a depus înscrisuri din care rezultă că a solicitat strămutarea cauzei, și în mod eronat a fost obligat și la plata cheltuielilor de judecată, deși el a fost cel care a dezbătut succesiunea, achitând taxa succesorală, iar în dispozitivul sentinței apelate T. I. nu are inițială, acesta susținând că este fiul bunicului său. A mai criticat de asemenea și raportul de expertiză, pe motiv că expertul nu a efectuat măsurători în teren ci a cules datele la domiciliul lui T. I.I.M..
În consecință, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței civile nr.899/28.09.2015, pronunțată de Judecătoria Strehaia, iar pe fond să se constate că este moștenitor legal cu cota de 1/1 conform dezbaterii succesorale și certificatului de moștenitor nr.114/29.07.2004 emis de BNP C. C..
Așadar cum obiectul apelului îl reprezintă, în principal, hotărârile pronunțate de prima instanță, în cazul în care o astfel de hotărâre nu există controlul judiciar nu poate fi exercitat lipsind obiectul acestui control.
În cauză, tribunalul a constatat față de solicitarea pârâtului T. V. A., că Curtea de Apel C. prin sentința civilă nr.150/26.11.2015 pronunțată în dosar nr._ a admis cererea de strămutare și a dispus strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, păstrând în același timp actele procedurale îndeplinite de Judecătoria Strehaia înainte de strămutare.
Potrivit art.145 alin.2 C.pr.civ. Hotărârea(dată asupra strămutării) va arăta în ce măsură actele îndeplinite de instanță înainte de strămutare urmează să fie păstrate. În cazul în care instanța de la care s-a dispus strămutarea a procedat între timp la judecarea procesului, hotărârea pronunțată este desființată de drept prin efectul admiterii cererii de strămutare.
Așadar, dacă înainte de soluționarea cererii de strămutare instanța de la care se cere strămutarea a procedat la soluționarea cauzei hotărârea sa se desființează de plin drept.
Cum sentința civilă nr.899 a fost pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosar nr.517/ 313/2014 la data de 28.09.2015 înainte de soluționarea cererii de strămutare tribunalul a constatat, față de dispoziția enunțată, că această sentință este desființată de drept prin efectul admiterii strămutării astfel că față de disp.art.466 alin.1 C.pr.civ. apelul formulat este lipsit de obiect, lipsind așadar sentința asupra căruia trebuie exercitat controlul.
Cum prin sentința nr.150/26.11.2015 a Curții de Apel C. a fost admisă strămutarea tribunalul în temei art.145 alin.2, a constatat că sentința civilă nr.899/28.09.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosar nr._ a fost desființată de drept prin admiterea cererii de strămutare și astfel a trimis cauza spre soluționarea fondului, Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, instanță la care s-a dispus strămutarea cauzei.
La Judecătoria Drobeta Turnu Severin dosarul s-a înregistrat pentru rejudecarea fondului la data de 21.03.2016 sub același număr de dosar.
La această instanță, părțile nu au formulat alte cereri și nu au mai solicitat alte probe, iar pe fondul cauzei au depus concluzii scrise pârâții T. I M. și T. A..
Pârâtul T. I. M. a solicitat admiterea acțiunii văzând și sentința civilă nr. 899/28.09.2015 a Judecătoriei Strehaia din dosarul_, cu suport juridic prin care s-a dispus lotizarea următoarelor suprafețe efectuate de expert în favoarea lui N. N. și C. M., având calitate de vânzători și T. I. M. în calitate de cumpărător, cu cheltuieli de judecată conform înscrisurilor atașate în dosar.
Pârâtul T. V. A. a depus concluzii scrise prin care a arătat că deține certificat de moștenitor nr.114 emis de BNP C. C., contract de vânzare- cumpărare încheiat între T. V. E. și T. V.A., iar în raportul de expertiză expertul Biteș Ș. nu a specificat că T. I.I.M. a construit un grajd de 2,2 m pe terenul său de proprietate, P79/9, cu vecinii: N și V-T. I.I.I., tatăl lui T. I.i.M., E- T. L., S-P. și suprafața de 1034 mp. A mai arătat că numiții N. E., N. A., C. M. și N. N. nu dețin acte de proprietate autentice, numai înscrisuri de mână. A solicitat punerea în posesie și eliberarea grajdului de pe proprietatea sa, daune morale în valoare de 50.000 lei pentru hărțuire prin Tribunal timp de 4 ani.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse ulterior pronunțării hotărârii de strămutare, reținând că prin hotărârea de strămutare s-au menținut toate actele procedurale și procesuale efectuate până la data de 26.11.2015, inclusiv raportul de expertiză întocmit în cauză și care a fost depus la dosar până la această dată.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Reclamanții N. E., N. N. și N. A., în contradictoriu cu pârâții C. M., T. A. și T. I. M., au formulat partajarea averii succesorale rămase de pe urma autorului comun T. I., respectiv terenurile înscrise în titlul de proprietate nr._/1995, susținând că, în urma decesului autorului T. I., a fost eliberat titlul de proprietate nr._/1995, în care au fost înscriși ca moștenitori ai acestuia, acceptanți ai succesiunii ca urmare a cererilor formulate de aceștia pentru reconstituirea dreptului de proprietate, C. I M. în calitate de fiică, decedată cu moștenitori pârâtul C. M., T. I V. în calitate de fiu, decedat ulterior și având ca moștenitor legal pe pârâtul T. A., N. I D., decedată ulterior și ai cărui moștenitori acceptanți ai succesiunii acesteia sunt ei, reclamanții, N. E., N. N. și T. A. și că suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate însumează 1 ha și 6.201 m.p, teren din care mama lor N. D. în anul 1993 a înstrăinat către T. I I., cu moștenitori pârâtul T. I M., partea sa din succesiune în suprafață de 5000 mp, teren pe care acesta l-a preluat, l-a muncit și l-a deținut până în prezent, iar C. M. și-a înstrăinat și el partea din succesiunea care îi revenea mamei sale C. M. tot lui T. M., prin autorul său T. I..
Prin sentința nr.150/26.11.2015 a Curții de Apel C. a fost admisă strămutarea, urmarea fiind că sentința civilă nr.899/28.09.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._ a fost desființată de drept prin admiterea cererii de strămutare și, prin aceeași hotărâre de strămutare, s-au menținut toate actele procedurale și procesuale efectuate până la data de 26.11.2015, inclusiv încheierea de admitere în principiu din data de 10.11.2015 și raportul de expertiză întocmit în cauză și care a fost depus la dosar până la această dată.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 10.11.2015, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților N. E. și N. A., invocată de pârâtul T. A.. S-a admis în parte și în principiu acțiunea civilă având formulată de reclamanții N. E., N. N., N. A. în contradictoriu cu pârâții C. M. ,T. A. și T. I M., având ca obiect ieșire din indiviziune. S-a constatat deschisă succesiunea defunctului T. I., decedat la data de 05 ianuarie 1974. S-a constatat ca masa succesorală se compune din terenurile în suprafață totală de 1,6201 ha ce fac obiectul titlului de proprietate nr._/1995 (fila 14), iar moștenitori cu vocație succesorală legală concretă sunt C. M., T. A. și N. N. cu o cotă de 1/3 fiecare. S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de 1/3 pentru fiecare moștenitor cu vocație succesorală legală concretă, C. M., T. A. și N. N..
Pentru identificare, evaluarea terenurilor si efectuare de loturi s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că potrivit art. 8 și 13 din legea 18/1991R, stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
Potrivit actelor de filiație prezentate, moștenitorii lui T. I I., fii acestuia, înscriși în titlul de proprietate au decedat după cum urmează .
-T. I V. la data de 23 martie 2004 conform certificatului de moștenitor nr.114/2004 eliberat de Biroul Notarial Public C. C. având ca moștenitor acceptant pe T. A. .
- N. D. la data de 13 octombrie 1998 conform certificatului de moștenitor nr.111/1999 eliberat de Biroul Notarial C. C. având ca moștenitor acceptant pe N. N. în timp ce ceilalți moștenitori N. C.- soț supraviețuitor, N. E., N. E. si N. A.-fii sunt străini de succesiune conform art. 700 c.civ după cum rezultă din acest certificat de moștenitor( fila 115) .
-C. I M. la data de 8 decembrie 2002 conform certificatului de deces . nr._( fila 124) având ca moștenitor cu vocație succesorală legală concretă pe C. M..
Fiind vorba despre o moștenire deschisă anterior intrării în vigoare a actualului cod civil, față de prevederile art. 91 din Legea nr.71/2001 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, instanța constată că în speță sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data deschiderii moștenirii, respectiv Codul civil din 1864.
Astfel, potrivit art.728 din Codul Civil de la 1864, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, iar un coerede poate cere oricând împărțeala succesiunii.
Din dispozițiile art. 644, 686, 688 din Codul civil de la 1864, instanța reține că transmiterea patrimoniului succesoral operează de drept din momentul deschiderii moștenirii fără vreo manifestare de voință din partea succesibilului și chiar fără știrea lui.
D. urmare, terenurile înscrise în titlul de proprietate nr._/1995 au trecut din patrimoniul lui T. I I. în patrimoniul moștenitorilor săi T. I V., C. I M., N. I D., care culeg în cote egale în calitate de descendenți de gradul întâi moștenirea tatălui T. I I. decedat la data de 05.01.1974.
În ceea ce privește părțile în cauză, instanța a reținut că este incidentă instituția retransmiterii, pentru că moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de câte ori persoana care o invocă dovedește capacitatea succesorală, în sensul art. 654 Cod civil, a autorului său în momentul deschiderii primei moșteniri, precum și propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acesteia din urmă.
Așadar, spre deosebire de părinții reclamanților si pârâților C. M. si T. A., care au vocație succesorală legală concretă la moștenirea autorului comun, tatăl lor T. I I., în calitate de descendenți de gradul întâi și care potrivit principiului egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire, împart moștenirea în mod egal, reclamanții N. E., N. A., fiii lui N. D. nu au vocație succesorală legală concretă la moștenirea acesteia întrucât potrivit mențiunilor din certificatul de moștenitor nr.111/1999 eliberat de Biroul Notarial C. C. nu au acceptat moștenirea acesteia.
Acești reclamanți - N. E. și N. A., nu pot veni la moștenirea lui T. I. nici în nume propriu, fiind înlăturați de la moștenire de către mama acestora, precum si de către ceilalți frați ai acesteia, defuncții T. I V. si C. I M., conform principiului proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă, și nici prin instituția reprezentării, întrucât mama acestora era în viață la momentul decesului tatălui său T. I..
D. fiind faptul că bunurile nu se pot atribui comod fiecăruia dintre moștenitori întrucât terenurile au categorii de folosință diferită, iar prin atribuirea bunurilor din masele succesorale nu toți moștenitorii ar primi bunurile în natură așa cum sunt individualizate, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea bunuri imobile în scopul realizării unui partaj în natură în condițiile art. 673^5 c.p.civ.
Expertiza a fost efectuată de expert Biteș Ș. și depusă la dosar la data de 31.03.2015. T. A. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, pe care le-a depus în scris și pe care instanța, la termenul din data de 28.09.2015, le-a respins ca neîntemeiate.
Prin raportul de expertiză întocmit de către expert Biteș Ș. s-a propus o singură variantă de partajare si s-au constituit trei loturi, cu propunerea ca reclamantul N. N. să primească lotul nr. 1, pârâtul C. M. să primească lotul nr.2, iar pârâtul T. A. să primească lotul nr.3.
În drept, instanța reține că, potrivit art.983 al. 2 C.p.civ, împărțeala se face în natură.
Prin excepție, potrivit art. 989 al. 1, în cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța îi va atribui bunul în integralitate.
Conform art. 988 C.p.civ, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Fiecare lot are în compunere terenuri de aceeași categorie de folosință, cu excepția lotului nr 2 în care expertul nu a atribuit teren cu vegetație forestieră, loturi care din punct de vedere valoric sunt aproximativ egale.
Această propunere de lotizare, în variantă unică, satisface cerințele legale menționate și pentru că, după cum a declarat T. A. in ședința publică din data de 09.09.2014, acesta nu are posesia decât a unui teren curți construcții în suprafață de 864 m.p., teren care nu face obiectul prezentei cauze, în timp ce restul suprafețelor de teren nu sunt muncite de către acesta, precum si a faptului că terenurile situate in T 36 P79/4, P132/4. P131/4, in T 317 și T 24 au făcut obiectul unei înțelegeri între N. Domnică și T. I I..
N. N. recunoaște, printr-un înscris sub semnătură privată întocmit la data de 02.02.2014 si intitulat act de vânzare cumpărare (fila 12) că mama sa, N. D., decedată, a încheiat o promisiune de vânzare cumpărare cu fratele său T. I I., decedat, cu moștenitor pârâtul T. I M. prin care acesta, T. I I., urmează să devină proprietarul terenurilor situate in T 36 P79/4, P132/4. P131/4, in T 317 și T 24
Pentru aceste considerente instanța va admite ca întemeiată cererea formulată de către reclamantul N. N. și va omologa raportul de expertiză întocmit în cauză în unica variantă, va atribui reclamantului N. N. lotul nr.1, pârâtului C. M. lotul nr.2, pârâtului T. A. lotul nr.3, va respinge cererea formulată de N. E. și N. A. ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Cererea reconvențională formulată de către pârâtul T. M., ca urmare a admiterii excepției de netimbrare cu taxa judiciară de timbru, conform încheierii de ședință publică din data de 27 aprilie 2015, va fi anulată ca netimbrată.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, potrivit prevederilor art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, aceasta obligație avându-și sorgintea în culpa procesuală, dovedită prin aceea ca ea a pierdut procesul.
Având în vedere că acțiunea principală va fi admisă în parte, reținând că obiectul cauzei este un partaj judiciar, cheltuielile de judecată urmează a fi suportate de fiecare parte potrivit cotei succesorale legale pe care o culege în concret din masa succesorală și în măsura în care este admisă acțiunea principală, respectiv în favoarea reclamantului N. N. și a pârâților C. M. și T. A., luându-se în calcul suma totală achitată de aceștia, din care fiecare trebuie să suporte 1/3.
Din înscrisurile aflate la filele 34, 52, 161 și 170 din dosarul cauzei, rezultă faptul că reclamantul N. N. a achitat un onorariu de avocat de 500 lei, N. E. taxa de timbru de 30 lei, N. E. și T. I. M. onorariu de expert de 800 lei și T. A. onorariu de avocat de 400 lei. Așadar, se vor avea în vedere suma totală de 900 lei, cheltuielile efectuate de cei trei succesori și cota succesorală de 1/3, ceea ce înseamnă că fiecăruia îi revine o sumă de 300 lei.
D. urmare, instanța va compensa cheltuielile de judecată și va obliga pârâtul C. M. la 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către N. N. și la 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâtul T. A..
Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de N. E. și N. A. urmează a fi respinsă ca neîntemeiată întrucât cererea acestora de chemare în judecată este respinsă pe considerentul că nu au calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții N. E., CNP:_, domiciliat în comuna Corcova, ., N. N., CNP:_, domiciliat în comuna Corcova, . și N. A. CNP:_, domiciliat în comuna Corcova, . în contradictoriu cu pârâții C. M., cu domiciliul în localitatea Orăștie, . A, ., T. A. domiciliat în satul Valea Bună, . și T. I. M., domiciliat în satul Valea Bună, ..
Omologhează raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert Biteș Ș. (filele 217-220) în unica variantă.
Atribuie terenurile fac obiectul titlului de proprietate nr._/16.08.1995 întocmit de Comisia Județeană de Fond Funciar M., astfel:
I) reclamantului N. N., lotul nr.1 compus din: teren arabil situat în extravilanul comunei Voloiac T36 P79/4 în suprafață de 1034 mp în valoare de 206,8 lei cu următoarele vecinătăți: N-T. I I I., E-C. V., S-pădure, V-T. I I I.; teren arabil situat în extravilanul comunei Voloiac T36 P132/4 în suprafață de 1960 mp în valoare de 392 lei, cu următoarele vecinătăți: N-T36 Ps131/4, E-C. V., S-pădure, V-T. I I I.; teren arabil situat în extravilanul comunei Voloiac, T24, p169, în suprafață de 1360 mp și valoare de 272 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - C. V., Est -T. I L., Sud - P. L., Vest - P. C. R. P.,
-teren pășune situat în extravilanul comunei Voloiac, T36, p131/4, în suprafață de 480 mp și valoare de 96 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - pădure, Est - C. V., Sud -T36, A132/4, Vest-T. I. I.,
-pădure situată în extravilanul comunei Voloiac, T317, p14, în suprafață de 360 mp și valoare de 216 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - T36, A79/4, Est - C. V., Sud -T36, A132/4, Vest-T. I. I. I.,
II) pârâtului C. M., lotul nr 2 compus din:
-teren arabil situat în extravilanul comunei Voloiac, T28, p42/4, în suprafață de 720 mp și valoare de 144 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - T28, Pș43/4, Est -A. C. I., Sud - ogaș, Vest - P. D. I.,
-teren arabil situat în extravilanul comunei Voloiac, T48, p0177, în suprafață de 2100 mp și valoare de 420 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - pârâu Cotoroaia, Est -I. I., Sud - T. I. A., Vest - P. I. D. C.,
-teren arabil situat în extravilanul comunei Voloiac, T24, p120/1, în suprafață de 704 mp și valoare de 140,80 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - C. V., Est -T. A., Sud - G. C., Vest - G. C.,
-teren pășune situat în extravilanul comunei Voloiac, T28, p43/4, în suprafață de 1908 mp și valoare de 381,60 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - islaz, Est - A. C. I., Sud - T28, A42/4, Vest - P. D. I..
III pârâtului T. A., lotul nr 3 compus din:
-teren arabil situat în extravilanul comunei Voloiac, T51, p77, în suprafață de 1400 mp și valoare de 280 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - pădure, Est -C. I., Sud - De 1179, Vest - Trăistescu N.,
-teren arabil situat în extravilanul comunei Voloiac, T48, p0287, în suprafață de 600 mp și valoare de 120 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - T48, Pș0286, Est -C. I.., Sud - T48, Pș0288, Vest - Sfrejea D.,
-teren pășune situat în extravilanul comunei Voloiac, T48, p0286, în suprafață de 825 mp și valoare de 165 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - C. I. C., Est - C. I., Sud - T48, A0287, Vest - Sfrejea D.,
-teren pășune situat în extravilanul comunei Voloiac, T48, p0288, în suprafață de 1950 mp și valoare de 390 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - T48, A0287, Est -C. I., Sud - pădure, Vest - Sfrejea D.,
-pădure situată în extravilanul comunei Voloiac, T254, p58, în suprafață de 800 mp și valoare de 480 lei, cu următoarele vecinătăți: Nord - T48, P0288, Est -C. N., Sud - T51, A77, Vest - Sfrejea D..
Obligă pârâtul T. A. la 51,93 lei către reclamantul N. N., la 148,33 lei către C. M. cu titlu de sultă.
Respinge acțiunea formulată de N. E. și N. A. ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Anulează ca netimbrată cererea reconvențională având ca obiect pretenții formulată de pârâtul T. I M..
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de N. E. și N. A.. Compensează cheltuielile de judecată și obligă pârâtul C. M. la 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către N. N. și la 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâtul T. A..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare care se va depune la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Pronunțată în ședința publică de la 10 mai 2016.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.I.P.
Tehnored.CEM
4 EX./9 P..
Cod operator 6497
M.C. 26 Mai 2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1988/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1849/2016. Judecătoria... → |
|---|








