Plângere contravenţională. Sentința nr. 1823/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1823/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 04-05-2016 în dosarul nr. 1823/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDDTS:2016:001._
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1823
Ședința publică din data de 04 Mai 2016
Instanța constituită din:
Președinte: Dr. G.-C. Z.
Grefier: A. Ș.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de petentul S. I. E. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial – Partea I nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, părțile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul registratură, adresa nr. 189/21.04.2016 emisă de Oficiul Poștal B., după care,
Instanța, analizând probele solicitate, considerându-le concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art. 258 alineat 1 și art. 255 alineat. 1 Cod procedură civilă încuviințează, pentru părți, proba cu înscrisurile de la dosar și proba cu mijlocul material constând în înregistrarea pe suport cu memorie optică.
În ședință publică instanța procedează la vizionarea CD-ului depus la dosar de către intimat.
Totodată, instanța, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. 1 pct. 2 lit. h) Cod procedură civilă, dispune sancționarea cu amendă judiciară în cuantum de 700 lei a factorului poștal Ș. M., având CNP -_, cu domiciliul în B., ., județul O., pentru cauzarea amânării judecării dosarului prin neîndeplinirea procedurii de comunicare a citației și a celorlalte înscrisuri către petent, astfel cum s-a dispus la termenul din data de 16.03.2016.
Prezenta sentință civilă se comunică factorului poștal, atât la adresa sa de domiciliu, cât și la locul său de muncă, respectiv la Oficiul Poștal B., situat în localitatea B., .. 10, județul O..
I se va pune în vedere că are drept de cerere de reexaminare, în termen de 15 zile, de la comunicarea sentinței civile factorului poștal, în ceea ce privește aplicarea sancțiunii amenzii judiciare.
Instanța, conform dispozițiilor art. 394 C. pr .civ., constată terminată cercetarea procesului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 10.11.2015, sub nr._, petentul S. I. E., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului M., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/31.10.2015, încheiat de reprezentantul intimatului, solicitând anularea procesului.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data constatării contravenției a fost oprit de echipajul de poliție pe motiv că ar fi depășit viteza, lucru pe care nu îl consideră adevărat pentru că bordul mașinii indica o viteză mult mai mică. Motiv pentru care solicită imaginile radar și verificarea metrologică a aparatului radar.
Cererea nu a fost motivată în drept.
La prezenta cerere de chemare în judecată, petentul a anexat procesul-verbal . nr._/31.10.2015 și, în copie, cartea de identitate.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei.
Intimatul legal citat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, solicitând menținerea procesului verbal ca valabil încheiat.
În dovedire a depus la dosar raportul agentului constatator din 25.11.2015, buletinul de verificare metrologică al aparatului radar, atestat operator, CD-ul privind abaterea săvârșită de petent.
Prin sentința civilă nr. 109/28.01.2016 Judecătoria B. a admis excepția necompetenței teritoriale a acesteia, invocată de intimat, prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Dr. Tr. S., jud. M..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 18.02.2016, sub numărul de dosar_ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
La termenul de judecată de azi, instanța, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. 2 lit. g) Cod procedură civilă a dispus sancționarea cu amendă judiciară în cuantum de 700 lei a factorului poștal Ș. M., CNP-_, cu domiciliul în B., ., județul O., pentru cauzarea amânării judecării dosarului prin neîndeplinirea procedurii de comunicare a citației și a celorlalte înscrisuri, astfel cum se dispusese la termenul din data de 13.03.2016, în vederea judecării cauzei la termenul din data de 30.03.2016.
Prin adresă emisă către Oficiul Poștal B. (fila 11), Judecătoria Dr. Tr. S. a pus în vedere agentului însărcinat cu înmânarea actelor de procedură către petentul S. I. E., să procedeze la comunicarea citației la domiciliul petentului, chiar dacă acesta nu mai locuiește la adresa indicată, întrucât este domiciliul menționat de către petent în plângerea contravențională, iar acesta nu a încunoștințat instanța despre schimbarea locului citării. I s-a adus la cunoștință că, în situația în care citația nu va fi comunicată conform dispozițiilor instanței, se va analiza posibilitatea aplicării unei sancțiuni judiciare, respectiv amenda judiciară.
Factorul poștal Ș. M. nu s-a conformat dispozițiilor instanței din data de 16.03.2016, nu a îndeplinit procedura de comunicare, potrivit dispozițiilor legale, iar la termenul din data de 30.03.2016, Judecătoria Dr. Tr. S. a fost nevoită să amâne cauza pentru un nou termen, din cauza lipsei de procedură.
În cauză nu erau aplicabile prevederile art. 166 C. pr. civ., potrivit cărora „când comunicarea actelor de procedură nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a devenit nelocuibil sau de neîntrebuințat ori destinatarul actului nu mai locuiește în imobilul respectiv sau atunci când comunicarea nu poate fi făcută din alte motive asemănătoare, agentul va raporta cazul grefei instanței spre a înștiința din timp partea care a cerut comunicarea despre această împrejurare și a-i pune în vedere să facă demersuri pentru a obține noua adresă unde urmează a se face comunicarea.”
Acest text de lege este aplicabil doar atunci când partea indicată de reclamant/petent se află în situația descrisă, iar nu când în această ipoteză se regăsește reclamantul/petentul însuși. Este vizată doar ipoteza în care reclamantul/petentul indică locul citării pârâtului/intimatului, iar acesta din urmă nu poate fi citat, spre exemplu, pentru că nu mai locuiește în imobil. Într-o astfel de situație, agentul procedural raportează cazul grefei instanței, iar reclamantul/petentul va fi încunoștințat despre această împrejurare de către instanță, punându-i-se în vedere să facă
demersuri pentru a obține noua adresă unde urmează a se face comunicarea. Aceste prevederi nu se aplică ipotezei în care reclamantul/petentul indică inițial domiciliul său instanței, iar mai apoi părăsește imobilul fără a încunoștința instanța, întrucât orice nouă încunoștințare a sa de către instanță pentru a-și preciza noul domiciliu ar rămâne fără efect, din moment ce toate procedurile vor fi restituite de către agentul procedural/factorul poștal, cu mențiunea că reclamantul/petentul nu mai locuiește la adresa respectivă. Dacă s-ar accepta o interpretare contrară, s-ar ajunge la ipoteza absurdă în care orice reclamant/petent poate indica un domiciliu, iar apoi se poate muta din locul respectiv, fără ca procesul cu pricina să mai poată fi judecat vreodată, întrucât la fiecare termen s-ar constata o lipsă de procedură, iar citarea prin publicitate nu ar putea fi dispusă din oficiu, ci doar la cererea reclamantului/petentului, față de prevederile art. 167 C. pr. civ.
De altfel, o interpretare contrară ar înfrânge principiul general de drept potrivit căruia nimănui nu-i este permis să își invoce propria culpă. În cazul de față, culpa petentului constă în aceea că, deși avea obligația să încunoștințeze instanța despre schimbarea locului citării, conform art. 172 C. pr. civ., nu a făcut-o. În aceste condiții petentul nu ar mai putea contesta comunicarea prin depunerea actelor la cutia poștală sau prin afișare, deoarece ar însemna să se prevaleze de propria culpă.
Or, față de cele de mai sus, factorul poștal nu trebuia să restituie actele de procedură instanței cu mențiunea imposibilității realizării procedurii. De altfel, instanța l-a atenționat în prealabil asupra acestui aspect. Neprocedând conform indicațiilor instanței, factorul poștal a cauzat amânarea judecării cauzei și a fost sancționat conform art. 187 alin. 1 pct. 2 lit. h) din C. pr. civ., cu amendă în cuantum de 700 lei.
În ceea ce privește fondul plângerii contravenționale, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/31.10.2015 întocmit de către agentul intimatului, petentul S. I. E. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 945 lei, și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
S-a reținut în sarcina petentului faptul că, la data de 31.10.2015, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare BH9612BT, pe DN 6 la intersecția cu DC21, în localitatea Șimian, județul M. și a fost înregistrat cu aparatul radar rulând cu viteza de 116 km/h, deși limita maximă legală pentru acel sector de drum era de 50 km/ h.
Instanța constată ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind depusă la data de 17.10.2013 (fila 1 dosar fond_/225/2013) împotriva procesului verbal încheiat la data de 05.10.2013.
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001. Însă, în cauză din vizualizarea înregistrării video depuse de intimat, rezultă că petentul a fost surprins conducând cu viteza de 116 km/h. Prin urmare, prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu a fost răsturnată.
Cu privire la contravenția prev. de art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
A.. 2 al aceluiași articol din HG nr. 1391/2006 stipulează că nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de polițiștii rutieri cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Conform dispozițiilor art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 rep., constituie contravenție depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar de către intimatul I. M. rezultă că la momentul controlului realizat de către agenții intimatului era efectuată verificarea metrologică, conform buletinului de verificare metrologica nr. BBSC-02.01-1389 din data de 24.08.2015. Din atestatul de operator nr._ din 21.05.2013 emis de Serviciul Rutier din cadrul I. M. reiese ca operatorul L. C. era autorizat să desfășoare activități de utilizare și exploatare a aparatului radar.
Viteza cu care circula autoturismul cu nr. de înmatriculare BH9612BT, pe DN 6, la intersecția cu DC21, în localitatea Șimian, județul M., la momentul înregistrării de către aparatul video radar era de 116 km/h, conform înregistrării video radar depusă la dosar de către intimată, din conținutul acestei înregistrări rezultând în mod indubitabil viteza de deplasare a autoturismului petentului.
Având în vedere cele expuse mai sus, raportat la ansamblul materialului probator administrat în cauză, se reține ca nu rezultă existența unei stări de fapt contrare celei reținute in procesul-verbal de contravenție.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate petentului, instanța arată că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Totodată, potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.
Față de criteriile reglementate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că sancțiunea aplicată, respectiv amenda în cuantum de 945 lei în cuantumul minim prevăzut de textul de lege, și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 rep., este proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina petentului, servind finalității de evitare a săvârșirii pe viitor a unor astfel de fapte.
Având în vedere cele expuse mai sus, apreciind că situația de fapt reținută prin procesul-verbal de contravenție contestat corespunde realității, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulata de petent împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/31.10.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. I. E., având CNP-_, cu domiciliul în B., .. 126A, ., ., județul O., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 75, județul M., CUI_, ca neîntemeiată.
Cu drept de cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce privește sancționarea cu amendă judiciară a factorului Ș. M., ce urmează a fi depusă la sediul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, în ceea ce privește soluționarea plângerii contravenționale, cale de atac ce urmează a fi depusă la sediul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Pronunțară în ședință publică, azi, 04.05.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. G-C.Z./Tehn.Ș.A.
4 ex./pag. 4/..2016
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2086/2016. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2043/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
