Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1070/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1070/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 4183/227/2014
Dosar nr._ - exercitare autoritate părintească +
stabilire domiciliu minor +
pensie întreținere -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1070.
Ședința publică din 12 mai 2015.
Instanța constituită din:
Președinte: D. E. G.
Grefier: O. A.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect – exercitare autoritate părintească + stabilire domiciliu minor + pensie întreținere – formulată de reclamant/pârâta A. A. V. în contradictoriu cu pârât/reclamantul M. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică – se prezintă reclamanta/pârâtă asistată de avocat G. M. (cu delegație la fila 14 dosar) și pârâtul/reclamant asistat de avocat C. Doința (cu delegație la fila 42 dosar).
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de grefierul de ședință, care învederează depuse la dosar, prin serviciul registratură al instanței – ancheta socială întocmită de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Dolhești, județul Suceava comunicată prin fax și prin poștă (filele 83-87 respectiv 88-91) și, prin serviciul de grefă al instanței – procesul verbal din 11 mai 2015 întocmit în temeiul art. 264 și art. 486 cod civil raportat la art. 226 Cod procedură civilă – prin care s-a procedat la ascultarea minorei M. E., în cameră de consiliu, privind opțiunea sa pentru stabilirea domiciliului (fila 92).
Apărătoarea reclamant/pârâtei – avocat G. M. – precizează că părțile au ajuns la un acord, funcție de care înțelege să-și precizeze cererea de chemare în judecată.
Apărătoarea pârât/reclamantului – avocat C. Doinița – confirmă acordul intervenit între părți, funcție de care și această parte înțelege să-și precizeze cererea reconvențională; depune la dosar înscris prin care pârât/reclamantul solicită stabilirea programului de vizitare a minorei (fila 93).
Văzând precizările formulate la acest termen, instanța procedează la consemnarea pozițiilor procesuale ale părților, într-un proces verbal separat, care a fost atașat la fila 94 dosar.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat și probe de administrat, instanța, constatând procesul în stare de judecată, în temeiul art. 392 Cod procedură civilă, acordă cuvântul pe fond.
Apărătoarea reclamant/pârâtei - avocat G. M. - solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, privind: exercitarea autorității părintești, stabilirea domiciliului minorului și a pensiei de întreținere care să se facă la nivelul venitului minim pe economia națională precizând că este de acord cu programul vizitare minor solicitat de pârât; fără cheltuieli de judecată.
Apărătoarea pârât/reclamantului - avocat C. Doinița – solicită admiterea cererii reconvenționale precizată și a acțiunii principale precizată; fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 C.p.c., instanța declară închise dezbaterile pe fond și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 7.10.2014 și înregistrată sub nr._ reclamanta A. A. V., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. D., ca prin hotărârea ce se va pronunța în baza art. 398 Cod civil solicit să se dispună stabilirea în favoarea sa a autorității părintești exclusive asupra minorei M. - E., născută la data de 15.06.2008; în baza art. 400 Cod civil, să se dispună stabilirea locuinței minorei la domiciliul său în .; în baza art. 529 al. 1 și 530 Cod civil, să fie obligat pârâtul la plata unei pensii de întreținere pentru minoră, pensie corespunzătoare venitului minim pe economia națională.
In fapt, prin Sentința civilă nr. 2022 din 27 octombrie 2010 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul civil nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată de ele părțile la data de 16.08.2008. Prin această hotărâre s-a dispus încredințarea pârâtului M. D. (reclamant în acțiunea de divorț) a minorei M. - E., născută la data de 15.09.2008, ea fiind obligată la plata unei pensii de întreținere pentru minoră.
Arată reclamanta că este adevărat că între ele părțile au existat neînțelegeri, dar acestea au fost generate de comportamentul pârâtului, ceea ce a determinat-o să părăsesească domiciliul comun, ocazie cu care a luat și minora, cum de altfel rezultă din cuprinsul hotărârii de divorț.
Menționează că nu a abandonat fetița, a luat-o cu ea la părinții săi, însă la un moment dat, după circa trei săptămâni, fostul soț a venit și pur și simplu a „furat-o", ducând-o la domiciliul său.
Arată că între timp a plecat în străinătate să muncească, lăsând fetița în grija părinților săi, întrucât avea o situație financiară precară și a vrut să muncescă pentru a putea asigura un viitor copilului meu.
Mai arată că adevăratele motive de divorț au fost cu totul altele, nu cele menționate atunci în acțiunea fostului soț, respectiv el era cel care consuma zilnic băuturi alcoolice în mod exagerat, provoca mereu scandaluri și se manifesta agresiv față de ea atât verbal cât și fizic, chiar și față de minora pe care o lovea ori de câte ori aceasta plângea, el motivând că nu suportă plânsul ei. De altfel și socrii săi consumau băuturi alcoolice, de aceea a fugit cu fetița, cu intenția de a o scoate din acel mediu degradant.
Precizează că toate aceste motive nu le-a putut invedera instanței cu ocazia divorțului deoarece nu a avut posibilități financiare să angajeze un avocat, nici nu a putut să se prezinte în instanță deoarece după ce a dus fetița la părinții săi, a plecat să muncescă în străinătate, convinsă fiind că fetița rămâne în siguranță cu mama și cu tatăl său.
S-a întâmplat însă că - probabil mai mult din răzbunare și pentru a o șicana - M. D. a venit și i-a luat fetița. Arată că la acel moment s-a aflat în imposibilitate de a se întoarce efectiv, nu avea bani de drum - abia începuse să lucreze. Pentru că nu s-a putut apăra, s-a ajuns să se pronunțe o hotărâre de divorț din culpa sa.
Arată că ulterior a găsind un loc de muncă, a considerat că nu ar trebui să-1 piardă și a muncit în toată această perioadă pentru a aduna bani cu care să asigure fetiței sale toate condițiile necesare pentru creșterea și educarea ei.
Menționează că în tot acest timp a trimis permanent bani (pensia de întreținere și alte sume în plus), a trimis pachete, a ținut mereu legătura telefonic cu fetița, uneori pârâtul refuza să i-o dea la telefon, dar îl suna pe el mereu pentru a se interesa de starea fetiței.
Arată că a venit și în țară să o vadă, dar pârâtul nu i-a permis de fiecare dată să vorbească cu minora, pur și simplu o ascundea.
Reclamata arată că pârâtul continuă să aibă același comportament, consumă băuturi alcoolice, a vândut unele obiecte de valoare (bijuterii din aur - cercei, brățară) pe care le-a trimis fetiței, pentru a-și procura băuturi alcoolice; iar jucăriile i le arunca în foc pentru ca fetița să nu aibă lucruri de la ea.
Menționează că în perioada de după divorț, pârâtul nu a locuit permanent cu minora, a fost și el plecat o perioadă în străinătate, iar în ultimul timp a înțeles că lucrează ocazional prin Suceava, iar fetița a rămas doar cu mama lui care este bolnavă, tatăl pârâtului a decedat. Reclamanta consideră că o femeie în vârstă și bolnavă nu se poate îngriji de creșterea și educarea unui copil, pârâtul nu poate nici pe departe să fie un tată bun, un exemplu de comportament pentru acest copil. Și apoi, consumul de alcool poate pune în pericol starea de sănătate și chiar viața minorei.
Mai arată că pârâtul a avut mai multe tentative de suicid, nicidecum ea - așa cum aberant a afirmat cu ocazia divorțului, aceasta se poate constata foarte ușor câte cicatrice are pe brațe urmare a încercărilor repetate de a-și tăia venele.
Precizează reclamanta că ea este cea care îndeplinește toate condițiile morale și materiale pentru a oferi o educație aleasă minorei, consideră că fiind vorba de o fetiță, cu atât mai mult are nevoie de mamă și nu de un tată alcoolic,cu atât mai mult cu cât fetița urmează să meargă la școală.
Mai arăt că o parte din banii câștigați i-a investit pentru efectuarea unor îmbunătățiri la casa părinților săi pentru a putea crește minora într-un mediu civilizat, decent. Casa are suficiente camere, baie, etc., în orice caz condiții mult mai bune decât cele de la domiciliul pârâtului. Minora se va bucura de toată afecțiunea sa pe care a avut-o întotdeauna față de ea și a suferit când nu am putut să fie aproape de ea, precum și de afecțiunea bunicilor materni și ale surorilor sale care o vor înconjura cu toată dragostea.
În drept, au fost invocate disp.art. 398, 400, 529 al. 1, 530 al. 3, 532 Cod civil, art. 194 al. 1 și 453 Noul Cod de procedură civilă.
În dovedire, reclamanta solicită proba cu înscrisuri, anchete sociale la domiciliul ambelor părți și proba cu martorii: A. D. - corn. Urecheni, jud. N., M. S. - corn. Urecheni, jud. N., 3. C. L. - ..
Pârâtul M. D. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională față de acțiunea reclamantei prin care solicită respingerea cererii și admiterea în totalitate a cererii reconvenționale.
Pârâtul arată că motivele invocate prin cererea de chemare în judecată nu corespund adevărului, susținerile arătate de reclamantă sunt mincinoase, urmând ca în baza probelor pe care le va administra să le combată.
Cu privire la susținerea că ar fi un tată rău, care nu prezint garanții morale si materiale că ar consuma zilnic băuturi alcoolice si că ar fi provoca scandaluri precum si violențe fizice si verbale asupra reclamantei si a minorei arătă că în luna mai 2010, fară nici un motiv reclamanta în înțelegere cu părinții ei a părăsit domiciliul conjugal, luând și fetița, motivând că merge la N. să-și viziteze familia. La scut timp reclamanta a plecat în străinătate lăsând minora în grija bunicilor materni.
Arată că ulterior a fost anunțat telefonic de reclamantă, aducându-i cunoștință că este în străinătate, iar minora a rămas la părinții ei. Pentru că socrii erau în vârstă, bolnavi si nu pot acorda îngrijire corespunzătoare copilului, a mers să o ia pe minoră domiciliul său, mediul în care s-a născut si a crescut, ocazie cu care s-a lovit de opoziția cestora.
Menționează că într-un final a luat copilul la domiciliul său, ceea cea l-a determinat să promoveze acțiune de divorț și să solicite încredințarea minorei, iar prin hotărârea de divorț i-a fost încredințată minora, reclamanta fiind obligată la plata unei pensii de întreținere.
Pentru că reclamanta a fost obligată la pensie de întreținere aceasta în ianuarie 2011 a formulat o acțiune de reîncredintare a minorei, invocând aceleași motive, pe care le-a arătat prin prezenta acțiune, acțiune ce a fost respinsă, pentru că pe baza probatoriilor administrate în dosar, instanța a apreciat că este singurul care prezintă garanții morale si materiale pentru creșterea minorei, iar motivele invocate acel dosar nu au fost susținute de nicio probă.
Pârâtul arată că este adevărat că reclamanta a trimis în câteva rânduri o sumă modică, cu titlu de întreținere, dar motivat de faptul că a formulat mai multe plângeri la poliție pentru infracțiunea de abandon de familie.
Arătă pârâtul că el este cel care s-a ocupat si mă ocup personal de minoră, fiind ajutat uneori de mama sa, amândoi străduindu-se să-i ofere minorei toate condițiile de creștere si educare, un climat de echilibru, liniște si afecțiune, condiții pe care nu le-a găsit niciodată la reclamantă si familia acesteia.
Pârâtul solicită pe cale de cerere reconvențională ca în temeiul art. 400 Cod civil să stabilească locuința minorei la domiciliul său în satul Dolheștii M., .; în temeiul art. 397 Cod civil să se dispună ca exercitarea autorității părintești în ceea ce privește minora M.-E., să fie exercitată de către ambii părinți; în temeiul art. 531 Cod civil să se dispună obligarea reclamantei-pârâte la plata pensiei de întreținere majorată în favoarea minorei în raport de veniturile pe care le are.
In susținerea cererii reconventionale, pârâtul înțelege să se folosescă de toate motivele arătate.
In dovedirea întâmpinării si a cererii reconventionale înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei si martorii, Siminaică A. - domiciliată în satul Dolheștii M., .; M. I. - domiciliată în satul Dolheștii M., .; S. C. - domiciliat în satul Dolheștii M., ..
Reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare la cererea reconvenționată prin care solicită respingerea acesteia, pentru argumentele aduse în cuprinsul acțiunii. În ceea ce priveșze capătul de cerere referitor la pensia de întreținere, arată că nu este angajată, în prezent nu realizează venituri.
În drept, au fost invocate disp.art.205 al.2 Cod pr.civilă.
În dovedire, solicită proba cu înscrisuri, interogatoriu și martori.
Reclamanta-pârâtă și-a completat acțiunea, în sensul obligării pârâtului-reclamant la drept de vizitare minor, respectiv să ia minora la domiciliul bunicilor materni A. V. și D., din . sâmbăta și duminica în prima și ultima săptămână, respectiv de sâmbătă de la orele 9,00 și până duminică la orele17,00; în vacanțele de Paști și C. câte două săptămâni cu includerea celor trei zile de C. și trei zile de anul nou și în vacanța de vară o lună în prima lună a vacanței.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanta următoarele :
Prin Sentința Civilă nr. 2022/2010 a Judecătoriei Fălticeni, a fost declarată desfăcută căsătoria încheiată între părți, la data de 18 august 2008 iar minora M. E. născută la data de 15.09.2008 a fost încredințată spre creștere și educare reclamantuluiMoroșanu D..
Potrivit art. 403 din noul Cod Civil, privind Modificarea măsurilor luate cu privire la copil: „În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului”.
Articolul 483 alin.1 NCC definește autoritatea părintească ca fiind ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana cât și bunurile copilului iar regula generală este aceea consacrată prin art. 397 NCC conform căreia, în urma divorțului, autoritatea părintească se exercită de ambii părinți, în comun și, în mod excepțional atunci când interesul copilului o reclamă, autoritatea părintească poate fi exercitată doar de un singur părinte.
În speță,, din probele administrate, reiese că, reclamanta deși a fost plecată în străinătate datorită neajunsurilor financiare, nu a încetat să țină permanent legătura cu minora și îi trimitea, cu o frecvență de cel puțin lunară, fie bani/pachete cu produse nealimentare necesare întreținerii copilului.
În acest sens, edificatoare sunt declarațiile martorilor: A. D. (filele 73-74), C. L. (filele 75-76).
Pe de altă parte, pârâtul-reclamant a fost cel care după separarea părților, a fost cel care s-a ocupat de supravegherea minorei fără a pune în pericol dezvoltarea fizică și morală a copilului, elocvente fiind declarațiile martorilor: L. C. și M. I. (filele 77-79 dosar).
În aceste condiții, regula instituită de dispozițiile art. 397 NCC este pe deplin aplicabilă astfel că, instanța va dispune ca autoritatea părintească asupra minorei să fie exercitată în comun de ambii părinți.
Având în vedere acordul părților, opțiunea minorei exprimată cu ocazia audierii în Cameră de Consiliu, concluziile referatului de anchetă socială întocmit de Primăria comunei Urecheni (fila 67), instanța, în temeiul art. 403 coroborat cu art.400 NCC va dispune stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantei-pârâte.
În temeiul art. 402 NCC, ținând seama de venitul minim pe economie, va stabili în sarcina pârâtului-reclamant să plătească pensie de întreținere în favoarea minorei în cuantum de 244 lei lunar începând cu data pronunțării prezentei sentințe și până la majorat.
În situația în care s-a stabilit locuința copilului la reclamant/pârâtă, în beneficiul pârâtului/reclamant separat de minoră, textul art. 401 NCC recunoaște un drept de vizită a copilului.
Prin programul de vizită propus de pârâtul/reclamant, acceptat de reclamanta/pârâtă, instanța constată că dreptul de vizitare în varianta înfățișată nu are influență negativă asupra creșterii copilului, mai ales în condițiile în care, până la acest moment, pârâtul/reclamant a locuit permanent cu minora și s-a ocupat îndeaproape de creșterea și educarea sa.
Față de acestea, instanța va încuviința următorul program de vizitare minor, în favoarea pârâtului/reclamant: la sfârșitul primei și celei de a treia săptămâni de vineri ora 16,00 până duminică ora 16,00 la domiciliul pârâtului-reclamant, în vacanțele de primăvară și iarnă câte o săptămână, iar în vacanțele de vară o lună la domiciliul pârâtului-reclamantului, a doua zi de C. și a doua zi de P. de la ora 8,00 până la orele 20,00 la domiciliul pârâtului-reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite cererea având ca obiect – exercitare autoritate părintească, stabilire domiciliu minor, pensie întreținere – formulată de reclamanta-pârâta A. A. V., CNP_, domiciliată în . (la familia A. V. și D.), în contradictoriu cu pârâtul-reclamantul M. D., CNP_, domiciliat în satul Dolheștii M., ., așa cum a fost precizată.
Admite cererea reconvențională precizată.
Exercitarea autorității părintești asupra minorei M.-E., născută la 15.09.2008 revine ambilor părinți.
Stabilește locuința minorei la domiciliul reclamantei-pârâtei.
Obligă pârâtul-reclamant să plătească în favoarea minorei pensie de întreținere în cuantum de 244 lei lunar începând cu data pronunțării până la majorat.
Încuviințează program de vizitare minor în favoarea pârâtului-reclamant astfel: la sfârșitul primei și celei de a treia săptămâni de vineri ora 16,00 până duminică ora 16,00 la domiciliul pârâtului-reclamant, în vacanțele de primăvară și iarnă câte o săptămână, iar în vacanțele de vară o lună la domiciliul pârâtului-reclamantului, a doua zi de C. și a doua zi de P. de la ora 8,00 până la orele 20,00 la domiciliul pârâtului-reclamant.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni.
Dată în ședința publică din 12 mai 2015.
Pt. judecătorul transferat, Grefier,
semnează Președintele instanței
Red.D.E.G.
Tehnored.P.M.
D:10.07.2015 – 6 ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1594/2015. Judecătoria FĂLTICENI | Fond funciar. Sentința nr. 1846/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
