Rezoluţiune contract. Sentința nr. 986/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 986/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 986/2015
Dosar nr._ - rezoluțiune contract -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR.986
Ședința publică din 29 aprilie 2015.
Instanța compusă din:
Președinte: D. E. G.
Grefier: O. A.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect – rezoluțiune contract (disjuns din dosarul nr._ ) – privind reclamanta R. G. în contradictoriu cu pârâții: Ș. A. și Ș. M..
Concluziile dezbaterilor în fond au fost consemnate în încheierea de ședință data de 15 aprilie 2015 care face parte integrantă din prezenta, când pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise pronunțarea a fost amânată pentru data de 22 aprilie 2015, când din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea a fost amânată pentru astăzi.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin sentința civilă nr.2868/30.12.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ s-a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulată de reclamanta R. G., cerere care a fost înregistrată sub nr._ din data de 30.12.2014.
Prin cererea formulată reclamanta R. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâții: Ș. A. și Ș. M., să se constate că are un drept de creanță reprezentat de 1/2 din valoarea construcției C1 și să dispună obligarea pârâtei la restituirea contravaloarii acestui drept de creanță a construcției notată cu C1, menționată în contractul de vânzare-cumpărare cu rezerva dreptului de uzufruct viager și obligația de întreținere și reprezentată în planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate atașat, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, construcția menționată a fost construită de ea și fostul soț în timpul căsătoriei, pe terenul proprietatea reclamantei, fiind astfel aplicabile prevederile de la dreptul de superficie. Reclamanta arată că cel mai adesea, dreptul de superficie se instituie prin acordul părților, obiectul acestuia fiind dreptul pe care-1 constituie proprietarul unui teren pentru superficiar, de a construi, planta sau executa alte lucrări pe acel teren, care să fie proprietatea superficiarului. Convenția părților nu are ca obiect însăși înstrăinarea terenului, astfel că ea nu trebuie încheiată în formă autentică, fiind aplicabile în cauză dispozițiile privind principiul consensualismului actelor juridice.
Arată că în practică, adeseori superficia ia naștere în cadrul unor raporturi de familie, atunci când, de regulă, părinții permit copilului să construiască pe terenul proprietatea lor. Într-o astfel de situație poate fi vorba despre o imposibilitate materială de preconstituire a unui înscris, astfel că se va putea face dovada convenției de superficie cu orice mijloc de probă.
Din moment ce supereficiarul este proprietrul construcțiilor, al plantațiilor și al lucrărilor ridicate pe temeiul dreptului de superficie, înseamnă că asupra lor exercita posesia, folosința și dispoziția, ca orice proprietar. Asupra terenului, el are un drept de folosință, care trebuie exercitat în conformitate cu scopul istituirii dreptului de superficie.
Menționează că așa cum a precizat și în întâmpinare, în cazul rezoluțiunii contractului, dacă întreținătorul, în schimbul dreptului transmis de către întreținut, i-a plătit acestuia și o sumă de bani, pe lângă obligația de întreținere pe care și-a asumat-o, atunci această sumă trebuie restituită. Aceasta, deoarece caracterul aleatoriu privește numai obligația de întreținere, nu și celelalte obligații asumate de către întreținut sau de către întreținător.
In cazul în care întreținătorul a plătit impozite și prime de asigurare pentru bunul supus restituirii, atunci el este îndrituit a pretinde restituirea sumelor de bani plătite. Soluția se explică prin faptul că impozitele și primele de asigurare sunt sarcini ale proprietății, iar întreținutul este considerat că a fost tot timpul proprietarul bunului datorită efectelor retroactive ale rezoluțiunii.
În drept, au fost invocate disp.art. 209 Cod procedură civilă.
In dovedire, solicită admiterea probei cu înscrisuri, proba cu martorii și proba cu interogatoriul reclamantei.
Pârâta Ștefanescu M., a formulat răspuns la întâmpinare și cererea reconvențională formulata de parata R. ( fosta Ștefanescu) G., prin care arat să susținerile din întâmpinarea depusa de către parata sunt total neadevarate.
Precizează că atat timp cat pârâta recunoaște ca împreuna cu Ștefanescu A. de la acea data au cumpărat de la ea si Ștefanescu A. o suprafața de teren de 1329 mp împreuna cu imobilele casa de locuit Cl, C2 si CB reprezentând o sura, rezulta fata dubiu faptul ca acestea existau la acea data si erau în proprietatea vânzătorilor fiind locuibile conform actelor ce au stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu clauza de
uzufruct viager si întreținere.
De asemenea, arată că susținerile paratei R. G. sunt neconforme cu realitatea, în mod evident mințind când afirma ca imobilul Cl este construit de aceasta, cand de fapt autorizația de construire si toate actele premergătoare acesteia sunt pe numele său - Ștefanescu M..
Astfel cum a precizat si în cererea de chemare in judecata, nici unul dintre pârâți nu si-au respectat obligațiile de întreținere stipulate în contractul de vânzare-cumpărare prin care aceștia s-au obligat să-i ofere un trai decent la bătrânețe.
Menționează că si după decesul soțului său Ștefanescu A. la data de 05.05.2010, parata nu a avut o atitudine diferita în sensul de a avea grija de ea, iar pe fondul neînțelegerilor dintre ea si soțul său, aceasta se răzbuna pe ea - la acel moment având nevoie de sprijin si ajutor. Mai mult, în anul 2012 parata a părăsit domiciliul plecând la părinții acesteia, ea rămânând în grija nimănui- fapt ce îl va dovedi cu martori.
Arată că niciodată nu a refuzat întretinerea( pentru ca este în vârsta si sănătatea nu-i permite sa se întrețină singură), a ținut la parata R. G. ca la propriul copil, însa dacă atunci cand locuiau în aceeași curte o vedea rar - după ce a părăsit casa în care locuia nu a mai văzut-o deloc, de altfel cunosc faptul ca este plecata in străinătate.
Reaua- credința a paratei rezulta si din faptul ca aceasta susține cu vehementa faptul ca a plătit suma de 1.000.000 lei vechi la data încheierii contractului, fapt total neadevarat, solicitându-i pe această cale de a-i fi restituiți. Consideră ca prin acest mod aceasta recunoaște indirect faptul ca într-adevar susținerile de nerespectare a obligațiilor de întreținere sunt reale.
In ceea ce privește cererea reconventionala solicită respingerea acesteia ca nefondata, cu cheltuieli de judecata.
Construcția C1, conform actelor existente a fost ridicata de către ea si soțul său Ștefanescu A. - în prezent decedat, susținerile precum ca ar fi fost construita de pârâți în timpul căsătoriei acestora este total neadevarata.
In situația în care ar fi fost edificata de către parata- după cum susține, bineînțeles s-ar fi încheiat un contract de superficie- eliberandu-se ulterior autorizațiile de construire si finalizare a construcției pe numele lor.
Conform prevederilor legale, art. 693 cod civil „superficia este dreptul de a avea si de a edifica o construcție pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosința”. Atat timp cat construcția Cl a făcut obiectul contractului de vanzare-cumparare, fiind construita de soțul său si de ea, consideră că pârâții nu pot avea pretenții asupra unui drept de creanța.
Menționează că în primul rand pentru constituirea dreptului de superficie se cere, dovedirea dreptului de proprietate asupra construcției, iar în al doilea rand, fie existenta unei dispoziții legale, fie o convenție încheiata între superficiar si proprietarul terenului, în lipsa altor probe si mai ales a autorizației de construcție, nu se poate retine existenta unui drept de proprietate asupra construcției a paratei.
Arată că pe de alta parte, contractul prin care se constituie dreptul de superficie trebuie încheiat în forma autentica, regula fiind impusa de legea 247/2005 în privința circulației juridice a terenurilor si menținută de noul cod civil. Forma autentica este impusa atat pentru înscrierea dreptului in cartea funciara, cat si pentru dobândirea acestuia( art. 885, si art. 888 NCC).
Arată că în eventualitatea existentei unor pretenții asupra îmbunătățirilor efectuate la construcția Cl/ bunuri ce considera ca îi aparțin si asupra cărora ar avea un drept de creanța, R. G. are posibilitatea de a le menționa în mod expres pentru a putea lua cunoștință de acestea.
In drept, au fost invocate disp. art. 205 C.
In dovedire, înțelege să se folosescă de proba cu înscrisuri, martori.
Reclamanta R. G. a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta ȘTEFANESCU M., prin care arată că în ceea ce privește susținerea că ar fi solicitat un drept de superficie, artă că prin cererea reconvențională a solicitat să se constate că are un drept de creanță reprezentat de 1/2 din valoarea construcției Cl și să se dispună obligarea la restituirea contravaloarii acestui drept de creanță a construcției notată cu Cl, menționată în contractul de vânzare-cumpărare cu rezerva dreptului de uzufruct viager și obligația de întreținere și reprezentată în planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate atașat dosarului, cu precizarea că din eroare, în motivare, a fost menționat ca fiind un drept de superficie.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța expune următoarele:
La data de 18.05.2005 între pârâtă, soțul acesteia Ș. A.(decedat) și reclamantă și soțul acesteia Ș. A. a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager și întreținere autentificat sub nr.1502/2005 la Biroul Notarial e-notar.
Prin contractul sus-menționat, reclamanta împreună cu soțul său au dobândit imobilul situat în intravilanul satului Baia, compus din suprafața de 1329 mp teren curți-construcții împreună cu două case de locuit și anexe în schimbul sumei de 45.000.000 lei (ROL) din care vânzătoarea și soțul acesteia au primit suma de 1.000.000 lei ROL, iar pentru diferența de preț reclamanta și soțul acesteia s-au obligat să-i întrețină pe beneficiari tot timpul vieții și să le asigure cele necesare traiului, să-i îngrijească în caz de boală, iar la deces să-i înmormânteze după obiceiul locului.
Prin sentința civilă nr. 2868/2014 Judecătoria Fălticeni a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager și întreținere autentificat sub nr.1502/2005 de BNP D. N. A..
În privința dreptului de creanță reprezentând ½ din valoarea construcțiilor C1 din contractul de vânzare-cumpărare, instanța constată că la momentul încheierii convenției reclamanta împreună cu fostul său s0oț Ș. A. au dobândit suprafața de 1329 mp teren curți construcții și arabil și două case de locuit notate cu C1, respectiv C2 și o șură notată cu C3.
Astfel, construcția C1-casă de locuit exista la momentul încheierii convenției astfel încât nu se poate justifica cererea privind contravaloarea imobilului.
Prin cererea reconvențională, reclamanta susține că această construcție ar fi fost edificată cu fostul său soț, pe terenul proprietatea reclamantei.
Sub acest aspect, se reține că imobilul construcție – în ipoteza prezentată de reclamantă – ar avea natura juridică a unui bun comun astfel cum statuează dispozițiile art.30 și următoarele Codul familiei, astfel că dreptul de creanță de ½ din valoarea construcției, întinderea acestuia nu se justifică a fi solicitat de la pârâtă.
Din coroborarea declarațiilor martorilor O. I., P. D., H. E. coroborate și cu răspunsul pârâtei la întrebarea nr. 1(f. 30 dosar) reiese că această construcție ar fi fost edificată de reclamantă și fostul său soț în timpul căsătoriei.
Dreptul de creanță este indisolubil legat de stabilirea naturii juridice a imobilului casă de locuit.
Față de acestea, instanța constată că cererea reclamantei este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamanta R. G., domiciliată în ., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat „Z. D. D.”, cu sediul în Fălticeni, ., în contradictoriu cu pârâții Ș. A., domiciliat în . și Ș. M., domiciliată în ., jud. Suceava, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat „M. A.”, cu sediul în Fălticeni, ., jud. Suceava.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședința publică din 29 aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
Pentru judecătorul transferat
semnează președintele instanței,
Red.D.E.G./Tehnored.I.M./7 ex/06.07.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
