Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 166/2015. Judecătoria FĂUREI

Sentința nr. 166/2015 pronunțată de Judecătoria FĂUREI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 17813/233/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA FĂUREI

SENTINTA CIVILA Nr. 166

Camera de consiliu de la 17 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE :C. M. F.

GREFIER: G. G. C.

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect evacuare formulată de reclamanta-pârâtă C. C. S.A – Sucursala Regională de Căi Ferate G., cu sediul în municipiul G., ., județul G., având C._, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_ în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. Dr. S. D., cu sediul în orașul Făurei, ., județul B., cod fiscal_.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu a răspuns S. D. care reprezintă pârâta-reclamantă C. S. D., lipsă fiind reclamanta-pârâtă C. C. S.A – Sucursala Regională de Căi ferate G..

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul este declinat de la Judecătoria G. prin sentința civilă nr._/23.10.2014, procedura de citare este legal îndeplinită, acțiunea principală fiind timbrată cu suma de 100 lei, conform chitanței aflată la dosar, iar pârâta-reclamantă a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii reconvenționale, cauza fiind la primul termen de judecată pe rolul aceste instanțe, după care:

În temeiul prevederilor art. 131 și 1035 Cod Procedură Civilă instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.

Judecătorul pune în discuție durata procesului.

Reprezentanta legală a pârâtei-reclamante, cu privire la durata procesului arată că lasă la aprecierea instanței.

În temeiul prevederilor art. 238 din codul de procedură civilă judecătorul estimează că prezenta cauză se poate soluționa într-un singur termen de judecată.

Pârâta-reclamantă, în combaterea acțiunii și în susținerea cererii reconvenționale solicită proba cu înscrisurile de la dosar.

În temeiul prevederilor art. 258 din Codul de Procedură Civilă instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Instanța pune în discuție excepția prematurității sau excepția inadmisibilității cererii reconvenționale invocată de pârâta-reclamantă prin întâmpinare.

Reprezentanta pârâtei-reclamante solicită admiterea excepției și, în consecință admiterea cererii reconvenționale.

Instanța unește excepția invocată de pârâta-reclamantă prin întâmpinare și numită de aceasta excepția ,,prematurității sau inadmisibilității” cu fondul cauzei.

Nemaifiind chestiuni preliminare, cereri și excepții sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Pe fondul cauzei, pârâta-reclamantă prin reprezentantul legal solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanta-pârâtă deoarece a respectat contractul, iar potrivit art. 21 din contract plătește lunar din anul 2010 în baza facturilor emise, daune interese care sunt egale cu dublu chiriei lunare și TVA aferent fiecărei luni.

Cu privire la cererea reconvențională solicită admiterea acesteia urmând ca instanța să constate nulitatea absolută a clauzelor din contractul de închiriere nr. 7.1.2/3817/16.05.2007 prevăzute la art. 15 și art. 21 alin. 2.

Instanța reține cauza spre soluționare ;

INSTANȚA

Deliberând în prezenta cauză constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 08.09.2014 sub nr._ reclamanta pârâtă CNFC „C.” S.A.-Sucursala Regională de Căi Ferate G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. Dr. S. D. evacuarea acesteia din imobilul situat în stația C. Făurei la poziția 1+1sc –Dispensar Medical în suprafață de 19,75 mp-cabinet medical și 16,7 mp-spații comune, profilul „cabinet stomatologie”.

În fapt a arătat că între părți s-a încheiat contractul nr. 712/3817/16.05.2007 având ca obiect folosința acestuia spațiu pe o durată de 3 ani având ca obiect funcționarea unui cabinet stomatologic. La expirarea contractului pârâta-reclamantă nu a înțeles să elibereze spațiul pe care îl folosește în continuare pentru aceeași activitate. A invitat pârâta-reclamantă să încheie un nou contract, fără a primi un răspuns și, în final, a somat pârâta-reclamantă prin executor judecătoresc conform prevederilor art.1037 din Codul de Procedură Civilă.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1270 cod civil și 1033 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.

Pârâta-reclamantă C. Dr. S. D. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., apreciind că în cauză competența revine Judecătoriei Făurei, potrivit dispozițiilor art. 1035 din Codul de Procedură Civilă. A invocat și excepția prematurității sau inadmisibilității cererii de chemare în judecată, apreciind că în cauză nu s-a procedat la mediere sau conciliere directă, conform art. 193 alin. 2 din C. și art. 2 pct. 1 din Legea nr. 192/2006.

Pe fond a arătat că între părți a operat tacita relocațiune conform dispozițiilor art. 1810 din Codul Civil, îndeplinindu-și în continuare obligațiile asumate contractual, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta-reclamantă a formulat și cerere reconvențională solicitând să se constate nulitatea absolută a clauzelor contractuale prevăzute la art. 15 și 21 alin. 2 din contractul părților care sunt abuzive și contrare dispozițiilor art. 1810 din Codul Civil care se referă la intervenirea tacitei relocațiuni și ale art. 1437 din același cod. În cadrul apărărilor și susținerilor formulate s-a menționat că ocupă acest spațiu de 33 de ani pe care l-a întreținut și îmbunătățit, contractul a expirat la 31.05.2010 dar reclamanta-pârâtă nu a solicitat acesteia cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului evacuarea din imobil, conform dispozițiilor art. 1037 alin. 3 din Codul de Procedură Civilă, a folosit în continuare spațiul și a achitat contravaloarea facturilor emise în continuare de reclamanta-pârâtă.

Au fost invocate în drept dispozițiile art. 129 alin. 3, 1035 și 1037 din Codul de Procedură Civilă, art. 1810 și 1437 din Codul Civil de la 1865.

Reclamanta-pârâtă a formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională arătând că nu a operat tacita relocațiune, aceasta fiind exclusă de art. 15 din contractul părților. În privința necompetenței părțile au convenit la art. 22 cu privire la instanța de la sediul locatorului. A mai arătat că în cadrul procedurii prevăzute de art. 1033 din Codul de Procedură Civilă nu există obligativitatea unei ședințe de informare pentru beneficiile medierii iar Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispozițiile privind obligativitatea participării la astfel de ședințe. Cererea reconvențională este inadmisibilă conform dispozițiilor art. 1042 din Codul de Procedură Civilă.

Prin Sentința Civilă nr._/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta-reclamantă iar competența de soluționare a cauzei a fost declinată în favoarea Judecătoriei Făurei.

În cauză s-a admis și încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar conform prevederilor art. 258 din Codul de Procedură Civilă.

Pentru înlăturarea oricăror confuzii, în continuare, în cadrul motivării, pentru reclamanta-pârâtă CNFC „C.” S.A.-Sucursala Regională de Căi Ferate G. se va folosi termenul de „reclamantă” iar pentru pârâta-reclamantă C. Dr. S. D. termenul de „pârâtă”.

Analizând cererea formulată de reclamantă și probatoriile administrate în cauză instanța constată că între părți a fost încheiat Contractul de închiriere nr. 712/3817/16.05.2007 având ca obiect închirierea de către pârâtă a spațiului situat în stația C. Făurei la poziția 1+1sc –Dispensar Medical în suprafață de 19,75 mp-cabinet medical și 16,7 mp-spații comune, profilul „cabinet stomatologie”.

Contractul a fost încheiat pe o durată de 3 ani de la data de 01.06.2007 până la data de 31.05.2010, sub imperiul Codului civil de la 1865 care este aplicabil acestui contract. Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 din actualul Cod Civil în vigoare contractele încheiate înainte de . acestui act normativ la data 01.10.2011 nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii lor iar conform art. 6 alin. 1 din același Cod Civil legea civilă nu retroactivează.

La art. 15 din contractul părților s-a prevăzut în mod expres de părți că nu operează tacita relocațiune iar primirea oricăror sume de bani în contul contractului nu pot avea ca efect prelungirea sau modificarea clauzelor sale.

Tacita relocațiune era prevăzută de art. 1437 din Codul Civil de la 1865 dar este o normă de ordin supletiv de la care părțile pot deroga conform principiului autonomiei de voință a părților, contractul fiind lege pentru părțile contractante, conform art. 969 din acest cod.

În aceste condiții între părți nu a operat tacita relocațiune, contractul fiind încetat de drept din 31.05.2010.

La art. 21 din acest contract s-a stipulat de părți clauza penală conform căreia se datorează de pârâtă daune interese pentru ocuparea spațiului în cauză după expirarea perioadei contractuale dar care nu sunt de natură a atrage în cauză tacita relocațiune. Perceperea acestor daune în mod evident nu poate atrage incidența tacitei relocațiuni cât timp părțile au exclus în mod clar o astfel de incidență în relațiile dintre părți.

Instanța apreciază că excepția „prematurității sau inadmisibilității” invocată de pârâtă prin întâmpinare este în fapt o excepție a prematurității cererii, după conținutul său, invocându-se în fapt că nu s-a parcurs etapa medierii sau concilierii directe, conform art. 193 alin. 2 din C. și art. 2 pct. 1 din Legea nr. 192/2006.

Procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept este prevăzută la art. 1033-1048 din Codul de Procedură Civilă și este una specială, derogatorie de la normele procedurale de drept comun, fiind una urgentă, și nu implică această obligație. Prin Decizia nr. 266/2014 pronunțată de Curtea Constituțională s-a stabilit că prevederile art. 2 și 21 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator ce impuneau obligația de a participa la ședințele de mediere sunt neconstituționale.

În aceste condiții nu exista nicio obligație din partea reclamantei de a proceda la medierea litigiului în cauză.

Pentru aceste motive va fi respinsă ca nefondată excepția prematurității invocată de pârâtă.

În considerarea caracterului special al procedurii evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept prevăzută la art. 1033-1048 din Codul de Procedură Civilă au fost prevăzute de legiuitor o . condiții speciale pentru admisibilitatea cererii care trebuiesc îndeplinite premergător sesizării instanței. Potrivit dispozițiilor art. 1037 alin. 1 din acest cod revenea obligația reclamantei de a notifica în scris pârâta prin executor judecătoresc să elibereze și să-i predea imobilul în termen de maxim 30 de zile de la data notificării, după stingerea dreptului de a ocupa imobilul. Această prevedere este imperativă, și nu poate fi înlăturată dar reclamanta nu a procedat în acest sens.

Este real că reclamanta a notificat pârâta prin executor judecătoresc să elibereze imobilul în termen de 5 zile de la comunicarea notificării prin adresa nr._ /13.03.2014 (fila nr. 8 din dosarul Judecătoriei G.) dar acest demers nu este de natură a complini obligația prevăzută în mod expres la art. 1037 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă.

La art. 1037 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă este prevăzută condiția de formă a notificării încetării locațiunii care nu a fost îndeplinită de reclamantă iar la art. 1038 este prevăzută condiția de formă a notificării ocupantului în vederea evacuării. Cele două noțiuni și obligații imperative sunt distincte iar reclamanta a procedat doar la notificarea în vederea evacuării, conform art. 1038 din Codul de Procedură Civilă, nu și la notificarea încetării locațiunii, obligație imperativă pentru a se da curs cererii reclamantei în cadrul procedurii speciale și derogatorii pe care aceasta a ales-o în prezenta cauză.

Pentru aceste motive cererea reclamantei va fi respinsă ca inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate conform celor anterior arătate.

Examinând cererea reconvențională a pârâtei instanța constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă. Potrivit dispozițiilor art. 1042 din Codul de Procedură Civilă este inadmisibilă formularea unei cereri reconvenționale în procedura specială a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept prevăzută la art. 1033-1048 din Codul de Procedură Civilă prin sintagma „pârâtul … nu poate formula cerere reconvențională”. Norma este clară și nu permite alte discuții suplimentare, pârâta putând să-și valorifice pretențiile sale pe cale separată dacă apreciază necesar.

În privința cheltuielilor de judecată instanța constată, față de dispozițiile art. 453 din Codul de Procedură Civilă, că solicitările părților de obligare a adversarului la plata cheltuielilor efectuate, care în cauză sunt taxele judiciare de timbru aferente cererii de chemare în judecată și cererii reconvenționale, nu pot fi primite, cât timp ambele cereri petitorii vor fi respinse ca inadmisibile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefondată excepția prematurității cererii reclamantei-pârâte CNFC „C.” S.A.-Sucursala Regională de Căi Ferate G. invocată de pârâta-reclamantă C. Dr. S. D. prin întâmpinare.

Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta-pârâtă CNFC „C.” S.A. -Sucursala Regională de Căi Ferate G. cu sediul în municipiul G., ., județul G., având C._, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_ în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. Dr. S. D. cu sediul în orașul Făurei, ., județul B., cod fiscal_.

Respinge ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă C. Dr. S. D. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă CNFC „C.” S.A.-Sucursala Regională de Căi Ferate G..

Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare.

Apelul se depune la Judecătoria Făurei.

Pronunțată în ședință publică azi 17 februarie 2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

C. M. FLORENTINGHIOCA G. C.

Red.C.M.F

Dact.G.G.C.

Ex.4/17.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 166/2015. Judecătoria FĂUREI