Plângere contravenţională. Sentința nr. 2010/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2010/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 16-04-2013 în dosarul nr. 3783/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
Sentința civilă nr. 2010
Ședința publică din data de 16 aprilie 2013
Instanța constituită din :
Președinte – B. I. L.
Grefier – D. A. – M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul I. Ș. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, având ca obiect „ plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, actele care au stat la baza emiterii procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.04.2012, solicitând judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 242 punct 2 C..
Instanța în temeiul art. 159 1 alin.4 Cod procedură civilă se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin.2 OG nr. 2/2001, luând act că intimata a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.04.2012, întâmpinare, solicitând judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 242 punct 2 C..
Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art. 167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești la data de 09.05.2012, sub nr._, petentul I. Ș., cu domiciliul în . Satu Nou, ., Județul C. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate nulitatea relativă a procesului - verbal . nr._ încheiat la data de 10.04.2012.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la întocmirea procesului – verbal contestat s-au nesocotit prevederile art.16 alin.7 din OG 2/2001, întrucât agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni. Totodată, petentul a învederat că procesul verbal nu a fost întocmit în prezența unui martor asistent și nu este semnat olograf de agentul constatator.
În drept petentul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art.16 alin.7, din O.G. nr. 2/2001.
Intimata nu a formulat întâmpinare deși a fost legal citată, însă a depus la dosarul cauzei proba foto obținută prin sistemul SIEGMCR, certificatul calificat și autorizația de control aparținând agentului constatator, procesul-verbal contestat, precum și adresa nr.6633/21.06.2010 emisă de Biroul Român de Metrologie Legală.
Instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarea situație de fapt :
Prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 10.04.2012., petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei și obligarea la plata unui tarif de despăgubire în cuantum de 28 Euro conform art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, reținându-se în sarcina sa că la data de 26.12.2011 autoturismul cu numărul de înmatriculare_ care îi aparține, a circulat pe A2 km 144 + 100 m, pe raza localității Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului - verbal de constatare a contravenției contestat.
Cu privire la legalitatea procesului - verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Sub acest aspect instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile potrivit cărora lipsește semnătura organului constatator. Conform art.9 alineatul 2 din OG nr.15/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Analizând procesul verbal contestat, instanța reține că acesta a fost generat electronic potrivit prevederilor legale mai sus menționate și are atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică aflat la dosar, certificat care atestă legătura dintre semnătura electronică atașată procesului verbal contestat și semnatar, confirmând identitatea acestuia din urmă.
Or, atâta timp câtOG nr.15/2002- normă specială aplicabilă în materia contravențiilor privind rovinieta, derogatorie de la dreptul comun reglementat de OG nr.2/2001, conferă o astfel de posibilitate prin dispozițiile art. 9 alin.2, mai sus menționate, fiind vorba de o dispoziție specială care se aplică cu prioritate în raport de dispozițiile generale cuprinse în OG nr.2/2001, instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile petentei referitoare la faptul că lipsa semnăturii olografe din procesul verbal contestat eludează dispozițiile art.19 din OG nr.2/2001
Potrivit art.7 din Legea 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Interpretând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța constată că ori de câte ori legea prevede forma scrisă pentru dovedirea întocmirii unui înscris electronic, acesta poate fi generat pe suport de hârtie, semnătura electronică ce îi este atașată fiind valabilă dacă este bazată pe un certificat calificat si este generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Pe cale de consecință, semnătura electronică atașată unui înscris electronic generat pe suport de hârtie în scopul dovedirii existenței acestuia –cum este cazul procesului - verbal contestat, este valabilă dacă înscrisului în cauză i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Concluzionând, în raport de toate aceste elemente, instanța reține că procesul - verbal contestat a fost generat electronic, potrivit dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001, acesta având atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică aflat la dosar, semnătură care este valabilă în raport de dispozițiile art.7 din Legea nr.455/2001.
Instanța apreciază de asemenea ca neîntemeiate și susținerile petentului privind faptul că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, având în vedere că procesul - verbal în discuție a fost întocmit în lipsa petentului, contravenția fiind constatată prin mijloace tehnice conform dispozițiilor art.9 alin.2 și 3 din OG nr.15/2002. Or, în astfel de condiții petentului nu i se putea aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni o astfel de obligație incumbând agentului constatator numai în cazul în care procesul - verbal se încheie în prezența contravenientului. Mai mult decât atât, petentul nu poate susține că i s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului contravențional atâta timp cât dreptul de a formula obiecțiuni a fost exercitat tocmai prin plângerea dedusă judecății în conținutul căreia acesta a formulat obiecțiuni în privința procesului - verbal a cărui anulare o solicită.
În privința lipsei identificării unui martor asistent instanța reține că procesele - verbale de contravenție întemeiate pe dispozițiile OG nr.15/2002 sunt întocmite în regim derogatoriu de la dreptul comun, respectiv OG nr.2/2001, prin mijloace tehnice, iar nu urmare constatărilor directe, personale ale agentului constatator.
Prin prisma acestui ultim argument, instanța mai retine că este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 2/2001 se impune semnarea procesului - verbal de constatare a contravenției de către un martor asistent care să confirme împrejurarea că petentul nu este de față la întocmirea procesului - verbal, refuză sau nu poate să-l semneze, iar în cazul lipsei unui asemenea martor, agentul constatator are obligația de a preciza motivele încheierii procesului - verbal în împrejurările menționate. Însă, în cauza de față, fapta contravențională reținută în sarcina petentului prin procesul - verbal atacat, a fost constatată prin mijloace tehnice, iar nu de către un agent constatator, astfel că nu era necesară prezența unor martori care să confirme lipsa petentului de la întocmirea procesului - verbal și, prin urmare, nu poate fi vorba de o vătămare care să ducă la anularea procesului - verbal.
În ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesul - verbal contestat, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să anuleze în parte procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.04.2012., urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 de euro.
Cu privire la temeinicia procesului - verbal contestat, instanța apreciază că acesta este temeinic întocmit pentru următoarele motive:
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Potrivit art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002 rovinieta valabilă este:
- rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului.
- rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentului prin procesul - verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, în acest sens fiind procesată automat o planșă foto de camera foto amplasată pe A2 km 144 + 100 m, sector de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine intimatei, orice dubiu profitând petentului.
Astfel, analizând planșa foto obținută prin sistemul SIEGMCR, depusă de intimată în susținerea procesului - verbal contestat, instanța reține că vehiculul a cărui imagine a fost surprinsă la data de 26.12.2011, pe A2, km 144 + 100 m, pe raza localității Fetești, Județul Ialomița, circulând fără a deține rovinietă valabilă are numărul de înmatriculare_, același autoturism fiind menționat și în procesul - verbal contestat.
Față de împrejurarea că procesul - verbal contestat este susținut de dovezile în baza cărora a fost întocmit, raportat la faptul că în cauză petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestuia, instanța reține că actul contravențional în discuție este temeinic întocmit.
Totodată, instanța constată că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost săvârșită la data de 26.12.2011, iar procesul-verbal contestat a fost încheiat la data de 10.04.2012, cu respectarea termenului de 6 luni prevăzut de art.13 alin.1 din OG 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului - verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța reține că pentru contravenția reținută în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, conform Anexei 2 din O.G. nr. 15/2002.
Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
De asemenea, instanța urmează să țină cont la individualizarea sancțiunii de faptul că petentul a fost sancționat cu foarte puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescriere a amenzii.
În conformitate cu art.13 alin. 1 din OG nr.2/2001, termenul instituit este cel de 6 luni, ori în cauză acest termen a fost respectat la limită, procesul - verbal contestat fiind emis la data de 10.04.2012, raportat la data săvârșirii faptei, 26.12.2011. Este adevărat că în speță petentul se face culpabil de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă, cu toate acestea, nici atitudinea intimatei nu a favorizat realizarea scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale.
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie mijloace de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate, ori în cauză, nu se justifică modul în care s-a făcut prevenirea săvârșirii faptelor contravenționale ilicite în cazul concret al petentului.
Pentru cele expuse mai sus, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale în cauza de față se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului-petent, fără aplicarea amenzilor contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.
De asemenea, instanța mai are în vedere și faptul că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, s-a modificat procedura de întocmire și comunicare a proceselor - verbale de contravenție, în sensul întocmirii și comunicării în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, ceea ce relevă intenția legiuitorului de realizare a scopului preventiv - educativ al sancțiunii contravenționale.
În acest sens, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru ca petentul să înțeleagă să se conformeze prevederilor legale astfel încât acesta să nu mai săvârșească asemenea fapte pe viitor și să circule pe drumurile naționale cu rovinietă valabil achiziționată, având în vedere gradul de pericol social al contravenției săvârșite.
În concluzie, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei, aplicată prin procesul - verbal contestat, cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentului să respecte pe viitor dispozițiile legale în materie.
Pentru cele reținute în precedent, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să anuleze în parte procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.04.2012., urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro.
Va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul I. Ș., cu domiciliul în . Satu Nou, ., Județul C., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, ..401 A, sector 6.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicată prin procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.04.2012, cu sancțiunea „avertisment”.
Anulează în parte procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.04.2012, în ceea ce privește tariful de despăgubire.
Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.04.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. / tehnored. BIL. / DAM.
4 ex./ 17.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1603/2013.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 1089/2013. Judecătoria FETEŞTI → |
|---|
