Uzucapiune. Sentința nr. 563/2013. Judecătoria FILIAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 563/2013 pronunțată de Judecătoria FILIAŞI la data de 16-09-2013 în dosarul nr. 154/230/2013
Dosar nr._ - uzucapiune și joncțiunea posesiilor -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FILIAȘI
JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 563
Ședința publică de la data de 16 Septembrie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – E. – D. S.
Grefier – M. – M. T.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la data de 11 septembrie 2013, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat la data de 16 septembrie 2013 pronunțarea în prezenta cauză civilă privind pe reclamantul S. M. – S. și pe pârâta unitatea administrativ – teritorială ., prin Primar, având ca obiect “uzucapiune și joncțiunea posesiilor”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns reclamantul și reprezentantul pârâtei.
Procedura legal îndeplinită, fără citare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași la data de 31.01.2013, sub numărul_, reclamantul S. M. – S. a chemat în judecată pârâții: C. L. Scaești și Primăria comunei Scaești, reprezentată prin Primar, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că este proprietar prin uzucapiune asupra imobilului situat în comuna Scaești, .-672, județul D., compus din teren în suprafața de 1764 m.p. și construcție având un număr de cinci camere și bucătărie.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, prin contractul de întreținere cu drept de uzufruct încheiat cu vânzătorii: E. I. și E. E., autentificat sub numărul 2872/29.10.2004 de către B.N.P. D. F. din orașul Filiași, a dobândit imobilului situat în comuna Scaești, ., județul D., situat în tarlaua 28, parcelele numerele: 939, 940 și 941, compus din construcție și teren în suprafață de 1036 m.p., din acte.
A mai arătat reclamantul că, pe acest teren, în vecinătatea construcției dobândite și care a rămas în uzufructul vânzătorilor, a construit o casă din b.c.a., astfel încât, după declararea dobândirii acesteia, Primăria comunei Scaești i-a atribuit nr. 672 și i-a deschis rol.
Reclamantul a învederat că, având intenția de a înscrie în cartea funciară imobilul astfel dobândit și completat cu casa construită, a constatat că, în realitate, suprafața totală a acestuia este de 2800 m.p., așa cum a rezultat din măsurătorile cadastrale.
A mai învederat reclamantul că, vânzătorii: E. I. și E. E. au dobândit acest imobil în urmă cu peste 70 de ani, în modul precizat în contractul de întreținere.
Reclamantul a precizat că, atât vânzătorii, cât și el, de la data dobândirii imobilului au exercitat o posesie utilă asupra bunului în întregul său, fără a avea vreo discontinuitate, în mod public și sub nume de proprietari, fără a săvârși vreun act de violență pentru dobândirea sau conservarea proprietății.
A invocat reclamantul joncțiunea posesiilor, în sensul că, împreună cu proprietarii înstrăinători a posedat imobilul pe o perioadă mai mare de 30 de ani.
Reclamantul a mai precizat că, vecinii știu și recunosc că el și vânzătorii: E. I. și E. E. sunt proprietarii respectivului imobil, așa cum este în prezent și cum a fost și la momentul în care proprietarii erau înstrăinătorii – întreținuți.
A arătat reclamantul că, terenul este împrejmuit de la edificarea construcțiilor și până în prezent, iar această împrejmuire nu a fost contestată ori modificată.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile: art. 930 și articolului 933 raportate la prevederile art. 916 și următoarele, toate din Noul Cod Civil, respectiv pe dispozițiile: art. 1837, art. 1846 și art. 1847 raportate la prevederile art. 1890, toate din Vechiul Cod Civil.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în fotocopie, următoarele înscrisuri: contractul de întreținere cu drept de uzufruct autentificat sub numărul 2872 la data de 29.10.2004 de către B.N.P. D. F.; Titlul de Proprietate nr. 417 –_/26.04.1996 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. pe numele cetățeanului E. C. I.; planul de amplasament și delimitare a imobilului situat în intravilanul comunei Scaești, ., în tarlaua 28, parcelele numerele: 939, 940 și 941, avizat de Primăria comunei Scaești, județul D.; procesul – verbal de stabilire – înștiințare de plată la data de 28.11.2012 a sumelor datorate ca impozit pe clădiri – terenuri de către reclamant; procesul – verbal de identificare a imobilului situat comuna Scaești, ., județul D., în tarlaua 28, . la data de 12.11.2012 sub numărul 4231 de către Primăria comunei Scaești, județul D. – anexa numărul 2; adeverințele: numărul 4546/28.11.2012 și numărul 4547/28.11.2012 eliberate reclamantului și numitei E. E. de către Primăria comunei Scaești, județul D. și certificatul pentru atestare că reclamantul este cunoscut de proprietar nr. 4231/12.11.2012 eliberat acestuia de către Primăria comunei Scaești, județul D. – anexa numărul 1 și, în original și fotocopie: certificatele de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local: unul având numărul 4548/28.11.2012, iar celălalt fără număr dar cu data de 28.11.2012, eliberate de Primăria comunei Scaești, județul D. – Serviciul impozite și taxe locale la cererea numitei E. E. și a reclamantului.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 543 lei (chitanța numărul 614 – 63 – 0163 din data de 04.03.2013 și chitanța numărul 614 – 79 – 0067 din data de 20.03.2013, ambele eliberate de Primăria municipiului C., județul D. – Direcția Impozite și Taxe Locale – filele: nr. 22 și nr. 29 din dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 1,3 lei.
Prin încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2013, instanța, în urma precizărilor făcute de reclamant prin cererea depusă la dosar la data de 15.04.2013, a luat act de modificarea cererii de chemare în judecată referitoare la cadrul procesual sub aspectul calității părților în litigiu și a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a unității administrativ – teritoriale ., prin Primar în loc de C. L. Scaești; de asemenea a dispus scoaterea din proces a pârâtului C. L. Scaești, județul D..
La solicitarea instanței, pârâta a depus la dosar la data de 21.05.2013, cu adresa numărul 2015/21.05.2013, fila din registrul agricol pe perioada anilor 1959 – 1962 privindu-l pe numitul E. I., iar cu privire la imobilul litigios a arătat prin aceeași adresă că, nu au fost emise titluri de proprietate pe numele altor persoane care să conțină această suprafață de teren, care făcea obiectul reconstituirii dreptului de proprietate potrivit Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, fiind omisă înscrierea în titlul de proprietate care aparține numitul E. I..
De asemenea, la solicitarea instanței, pârâta a depus la dosar la data de 07.06.2013, cu adresa nr. 2540/06.06.2013, în fotocopie: schița parcelară; planul parcelar; cererea numitului E. I. privind reconstituirea dreptului de proprietate înregistrată sub nr. 473 la data de 19.03.1991; anexa 2a, poziția 222 la Legea Fondului Funciar nr. 18/1991 și Titlul de Proprietate nr. 417 –_/26.04.1996, A2a/222, eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. pe numele cetățeanului E. C. I..
Pe parcursul judecății, instanța a administrat: proba cu înscrisuri, proba testimonială, fiind audiați martorii: C. I. (depoziție fila numărul 61 din dosar) și S. A. (depoziție fila numărul 62 din dosar) și proba cu expertiza tehnică etrajudiciară în specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea topografie, cadastru și geodezie M. G. – C. și avizat de Primăria comunei Scaești, județul D. (filele nr. 55 – nr. 59 din dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
La data de 29 octombrie 2004, numiții: E. I. și E. E. (soți), în calitate de creditori ai întreținerii, au încheiat, în formă autentică, cu reclamantul S. M. – S., în calitate de debitor al întreținerii, un contract de întreținere prin care, în schimbul înstrăinării nudei proprietăți a imobilului situat în ., compus din casă cu trei camere, din lemn, acoperită cu tablă; grajd din paiantă, acoperit cu țiglă; bucătărie de vară din paiantă, acoperită cu tablă și teren aferent în suprafață de 1036 m.p., în tarlaua 28, parcelele numerele: 939, 940 și 941, debitorul s-a obligat să îi întrețină și să-i îngrijească cu toate cele necesare traiului zilnic până la deces: alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente, etc. și să suporte cheltuielile de înmormântare și pomenile ce se fac potrivit obiceiului locului, precum și să respecte dreptul de uzufruct pe care și-l rezervaseră creditorii întreținerii pe tot timpul vieții asupra bunului transmis.
Transferarea dreptului de proprietate asupra imobilului din patrimoniul numiților: E. I. și E. E. (soți) în patrimoniul reclamantului S. M. – S., s-a făcut la momentul autentificării sub numărul 2872 din data de 29 octombrie 2004 a contractului de întreținere cu drept de uzufruct de către B.N.P. D. F. (fila numărul 5 din dosar).
Potrivit contractului de întreținere cu drept de uzufruct autentificat sub numărul 2872 la data de 29.10.2004 de către B.N.P. D. F., referitor la imobil, suprafața înstrăinată este de 1036 m.p., însă, în fapt, aceasta este de 2800 m.p. așa cum rezultă din planul de amplasament și delimitare a imobilului (fila numărul 7 din dosar), pentru diferența de 1764 m.p. reclamantul solicitând să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor.
Cu privire la legea aplicabilă, potrivit dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 71/2011, cum posesia a început sub imperiul reglementării anterioare, această reglementare este aplicabilă uzucapiunii, respectiv Vechiul Cod Civil.
Conform dispozițiilor art. 1837 din Vechiul Cod Civil, "prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se elibera de o obligație, sub condițiile determinate de această lege". Ca să se poată prescrie prin uzucapiunea de 30 de ani se cere ca posesia să fie pe un termen de 30 de ani, conform prevederilor art. 1890 din Vechiul Cod Civil, iar posesia să fie utilă, adică să îndeplinească calitățile prevăzute de dispozițiile art. 1847 din Vechiul Cod Civil, adică să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 1860 din Vechiul Cod Civil, orice posesor posterior are facultatea – spre a putea opune prescripția – să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său (joncțiunea posesiilor), prin autor, în sensul prevederilor textului de lege sus menționat, înțelegându-se persoana care, ca și cel care invocă uzucapiunea, nu este titularul dreptului de proprietate, deoarece numai într-o asemenea situație are sens joncțiunea posesiilor, asupra terenului.
Din depozițiile martorilor audiați în cauză: C. I. (depoziție fila numărul 61 din dosar) și S. A. (depoziție fila numărul 62 din dosar) rezultă că, terenul a fost stăpânit de mai bine de 50 de ani de numiții: E. I. și E. E. (soți) în configurația pe care o are în prezent, iar reclamantul l-a dobândit în aceeași configurație în anul 2004, în contractul de întreținere cu drept de uzufruct autentificat sub numărul 2872 la data de 29.10.2004 de către B.N.P. D. F. fiind trecută numai suprafața de 1036 m.p.
Unind posesia numiților: E. I. și E. E. (soți) asupra terenului în suprafață de 1764 m.p., durata posesiei fiind de peste 50 de ani, astfel cum rezultă din: contractul de întreținere cu drept de uzufruct autentificat sub numărul 2872 la data de 29.10.2004 de către B.N.P. D. F. și din depozițiile martorilor audiați în cauză: C. I. (depoziție fila numărul 61 din dosar) și S. A. (depoziție fila numărul 62 din dosar), cu posesiunea reclamantului S. M. – S., rezultă o posesie cu mult mai mare de 30 de ani, așa cum cer dispozițiile legale mai sus menționate.
Articolul 1860 din Vechiul cod civil prevede posibilitatea unirii posesiei actualului posesor cu posesia autorului său sau autorilor săi, înțelegând prin autor posesorul inițial (sau anterior, în cazul în care posesia trece prin mai mult de două mâini), în prezenta cauză posesori inițiali fiind numiții: E. I. și E. E. (soți).
Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății și, în același timp, o sancțiune pentru proprietarul imobilului care nu a manifestat un timp îndelungat diligență, lăsând posibilitatea altor persoane să intre în posesia bunului. Așadar, prin efectul uzucapiunii, cel care a exercitat o posesie utilă asupra terenului pe o perioada de timp prevăzută de lege dobândește dreptul de proprietate asupra imobilului, corelativ stingându-se dreptul fostului proprietar. În consecință, pentru a produce efectele prevăzute de lege, uzucapiunea trebuie invocată împotriva adevăratului proprietar.
Instanța va proceda la verificarea îndeplinirii de către reclamant și autorii săi: E. I. și E. E. (soți) a celor două condiții impuse de lege pentru aplicarea instituției juridice a uzucapiunii de 30 de ani și anume: existența în persoana acestora a unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea credință și exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani.
Cu privire la prima condiție, instanța o consideră îndeplinită, aceștia exercitând o posesie utilă, așa cum este definită de dispozițiile art. 1847 din Vechiul Cod Civil și anume o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietari.
Caracterul continuu al posesiei reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului, așa cum atestă martorii audiați în cauză.
Depozițiile acestor martori vin și în sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei rezultând că și autorii reclamantului: E. I. și E. E. (soți), iar, ulterior, și acesta, din momentul dobândirii și până în prezent nu au fost tulburați de nimeni, ceea ce atestă că posesia nu a fost dobândită sau conservată prin acte de violență.
Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezultă și din declarațiile martorilor audiați.
Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv că reclamantul și autorii săi: E. I. și E. E. (soți) au intrat în stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta față de acesta în calitate de proprietari și nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativă de neprecaritate instituită de dispozițiile art. 1854 din Vechiul Cod Civil, care se coroborează cu atitudinea acestora de a se impune în fața tuturor în calitate de proprietari.
Cea de-a doua condiție, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani este de asemenea îndeplinită în cauză.
Reclamantul S. M. – S. și autorii săi: E. I. și E. E. (soți) au posedat mai mult de 30 de ani terenul în litigiu și întrucât posesia nu a fost întemeiată pe existența unui just titlu, deoarece nu există un act translativ de proprietate la originea posesiei, nu poate fi invocată decât intervenirea uzucapiunii de lungă durată, prevăzută de dispozițiile articolului 1890 din Vechiul Cod Civil și joncțiunea posesiilor, prevăzută de dispozițiile articolul 1860 din Vechiul Cod Civil.
Fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv în urmă cu mai mult de 30 de ani, reclamantul S. M. – S. și autorii săi: E. I. și E. E. (soți) beneficiază de prezumția relativă de continuitate stabilită de dispozițiile art. 1850 din Vechiul Cod Civil, potrivit cărora, posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus că a posedat tot timpul intermediar. Nefăcându-se proba contrarie, rezultă că, aceștia au exercitat de peste 30 de ani o posesie neîntreruptă asupra imobilului obiect al litigiului.
Din cele de mai sus, rezultă că, numiții: E. I. și E. E. (soți) și, ulterior, reclamantul S. M. – S., au posedat continuu, neîntrerupt, netulburați de nimeni și sub numele de proprietari întreaga suprafață de teren de 2800 m.p, din care pentru o suprafață de teren de 1036 m.p. înstrăinătorii – întreținuți au deținut act de proprietate, respectiv Titlul de Proprietate numărul 417 –_/26.04.1996 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. pe numele cetățeanului E. C. I..
În aceste condiții și având în vedere și atitudinea procesuală a pârâtei unitatea administrativ – teritorială ., prin Primar (care nu a formulat nicio apărare, recunoscând implicit temeinicia cererii de chemare în judecată), instanța apreciază că, în speță, sunt întrunite toate condițiile prevăzute de dispozițiile: art. 1847, art. 1860 și articolului 1890, toate din Vechiul Cod Civil, pentru câștigarea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu prin prescripția achizitivă de 30 de ani și prin joncțiunea posesiilor.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea și va constata dobândit, prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate al reclamantului S. M. – S. asupra imobilului – teren în suprafață de 1764 m.p. situat în intravilanul comunei Scaești, județul D., la nr. 671 – nr. 672, suprafață materializată între punctele topografice 58 – 59 –28– 39 – 51 – 50 – 49 – 58 pe planul de amplasament și delimitare a imobilului – anexă atașat raportului de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea topografie, cadastru și geodezie M. G. – C. (filele nr. 55 – nr. 59 din dosar), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu vecinătățile: la Nord – S. M. – S. (rest suprafață) și De 911 – Domeniu Public (Primăria comunei Scaești, județul D.): pe distanța de 14,66 m., între punctele topografice 58 – 59 – limita convențională – S. M. – S. (rest suprafață); pe distanța de 14,75 m., între punctele topografice 59 – 28 – limita convențională – S. M. – S. (rest suprafață) și pe distanța de 24,72 m., între punctele topografice 28 – 39 – gard lemn – De 911 – Domeniu Public (Primăria comunei Scaești, județul D.), la Est – C. I., pe distanța de 39,75 m., între punctele topografice 39 – 51 – gard plasă, la Sud – De 939/1 – Domeniu Public (Primăria comunei Scaești, județul D.): pe distanța de 22,66 m., între punctele topografice 51 – 50 – gard plasă și pe distanța de 13,40 m., între punctele topografice 50 – 49 – gard plasă și la Vest – C. I., pe distanța de 40,66 m., între punctele topografice 49 – 58 – gard plasă.
După rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară D. și organului financiar local de la locul situării imobilului.
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța va lua act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată, formulată de reclamantul S. M. – S., cu domiciliul procesual ales în municipiul C., bulevardul Oltenia, nr. 66, ., ., împotriva pârâtei unitatea administrativ – teritorială ., prin Primar, cu sediul în ..
Constată dobândit, prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate al reclamantului S. M. – S. asupra imobilului – teren în suprafață de 1764 m.p. situat în intravilanul comunei Scaești, județul D., la nr. 671 – nr. 672, suprafață materializată între punctele topografice 58 – 59 –28– 39 – 51 – 50 – 49 – 58 pe planul de amplasament și delimitare a imobilului – anexă atașat raportului de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea topografie, cadastru și geodezie M. G. – C. (filele nr. 55 – nr. 59 din dosar), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu vecinătățile: la Nord – S. M. – S. (rest suprafață) și De 911 – Domeniu Public (Primăria comunei Scaești, județul D.): pe distanța de 14,66 m., între punctele topografice 58 – 59 – limita convențională – S. M. – S. (rest suprafață); pe distanța de 14,75 m., între punctele topografice 59 – 28 – limita convențională – S. M. – S. (rest suprafață) și pe distanța de 24,72 m., între punctele topografice 28 – 39 – gard lemn – De 911 – Domeniu Public (Primăria comunei Scaești, județul D.), la Est – C. I., pe distanța de 39,75 m., între punctele topografice 39 – 51 – gard plasă, la Sud – De 939/1 – Domeniu Public (Primăria comunei Scaești, județul D.): pe distanța de 22,66 m., între punctele topografice 51 – 50 – gard plasă și pe distanța de 13,40 m., între punctele topografice 50 – 49 – gard plasă și la Vest – C. I., pe distanța de 40,66 m., între punctele topografice 49 – 58 – gard plasă.
După rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară D. și organului financiar local de la locul situării imobilului.
Ia act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la data de 16 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. – D. S. M. – M. T.
Red.jud.E.D.S.
Tehnored.M.M.T.
5 ex./02.10.2013
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 114/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 266/2013.... → |
|---|
