Plângere contravenţională. Sentința nr. 3324/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3324/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 10-07-2013 în dosarul nr. 15187/231/2012
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA FOCȘANI – JUDETUL V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3324
Sedința publică din 10.07.2013
Completul constituit din:
P.: A. G. M.
GREFIER: C. A.
Pe rol pronunțarea asupra cererii formulate de petenta G. M., domiciliată în Găgeni, Păulești, jud. Prahova în contradictoriu cu intimat INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLITIE V., cu sediul in Focșani .. 12 jud. V., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 26.06.2013 si au fost consemnate in incheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, cand avand nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amanat succesiv pronuntarea pentru 03.07.2013 și respectiv astăzi 10.07.2013.
INSTANȚA
Cu nr._ a fost înregistrată pe rolul instanței plangerea petentei Galatchi M. in contradictoriu cu I.P.J. V. solicitand anularea procesului verbal de contraventie . nr._ incheiat la data de 04.12.2012, prin care a fost sancționata cu amenda în valoare de 280 lei, 4 puncte amendă si 3 puncte penalizare.
Petenta a semnat actul de constatare pe care l-a contestat în termen legal, solicitand anularea acestuia pentru încalcarea prevederilor OG 2/2001 și pentru inexistenta faptei pentru care a fost sanctionata.
In motivare, referitor la legalitatea intocmirii actului sanctionator, petenta a aratat ca a fost oprita de un domn politist/agent iar procesul verbal a fost intocmit de o doamna agent de politie pe care nu a vazut-o cand a fost oprita in trafic, precum si faptul ca in actul sanctionator nu a fost trecut numele nici unui martor la cererea petentei de a i se dovedi ca trecuse de indicatorul de limitare de viteza de 50 km/h
In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal de contraventie, petenta a arătat că, desi a fost sanctionata pentru fapta de a fi circulat cu viteza de 26 de km/h peste viteza maxima admisa in sectorul de drum respectiv, in realitate nu s-a intamplat acest lucru, intrucat in zona in care se pretinde ca a savarsit contraventia nu a circulat cu o viteza mai mare de 59-60 km/h si nici nu trecuse de indicatorul care marca obligativitatea reducerii vitezei la 50 km/h .
Plangerea nu a fost motivata in drept.
Petentu nu a solicitat probe.
Legal citat, I.P.J V. a formulat întampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neîntemeiata aratand ca la data de 04.12.2012, ora 14,10, petenta a condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe DN2 – E 85pe raza localitatii Obrejita, jud. V., cu viteza de 76 km/h, in sector cu limitare de viteza de 50 km/h, fiind inregistrata de aparatul radar montat pe auto apartinand MAI, depasind viteza legala cu 26 km/h .
In dovedirea întampinării s-au depus la dosar: raportul motivat al agentului constatator, copia atestat operator radar, copie fila registru radar si sase foto din 4.12.2012, ora 14,10.
In drept au fost invocate disp. OG 2/2001.
Din actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarea situatie de fapt:
La data de 4.12.2012 a fost intocmit de catre o doamna agent din cadrul Postului de Politie Obrejita procesul verbal de constatare a contraventiei . nr._, prin care petentei i s-a aplicat o amenda in suma de 280 lei (4 puncte amenda) si tri puncte penalizare pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.121 alin.1 H.G. 1391/2006, rerspectiv pentru faptul ca in ziua respectiva, la ora 14:10, in timp ce se afla in localitatea Obrejita pe DN2-E85, a condus auto_ cu depasirea limitei de viteza cu 26 km/h.
Potrivit dispozițiilor OG 2/2001 art.34 alin.1, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de sancționare și constatare a contravenției.
Petenta a fost sanctionata pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art.121 al.1 din HG 1391/2006, potrivit caruia: „ART.121 (1) Conducãtorii de vehicule sunt obligați sa respecte viteza maxima admisã pe sectorul de drum pe care circula și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusa prin mijloacele de semnalizare.” si a fost sanctionata potrivit art.100 al.2 si art.108 al.1, lit.b), pct.2 din OUG 195/2002, care prevad:
„ ART.100- (1)Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice(…)
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin.(1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).”
„ART.108- (1) Savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de puncte de penalizare, dupa cum urmeaza(…)
b) 3 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte: (…)
2. depasirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;”
Pentru a putea fi sancționată o faptă contravențională, se impun a fi îndeplinite două tipuri de cerințe: intrinseci, constând în încălcarea cu vinovăție a unei norme de drept, faptă ce va atrage după sine o sancțiune prevăzută de lege, dar și extrinseci constând în constatarea corespunzătoare a faptei respective de către o persoană abilitată în acest sens - agentul constatator. În plus, agentului constatator îi incumbă obligația de a respecta o . forme expres, de cele mai multe ori, prescrise de legea contravențională, ce au menirea de a proba dincolo de orice îndoială existența faptei, vinovăția contravenientului și legalitatea actului realizat în acest sens.
In primul rand, instanta constata incidenta reglementarilor din domeniul rutier care impun ca, pentru contraventiile savarsite in aceasta materie, constatarea lor sa se faca prin mijloace tehnice care respecta exigentele referitoare la omologare si verificare metrologica, potrivit art.121 alin.2 din H.G. nr.1391/2006.
Totodată, instanta reține ca în materie contravenționala sunt aplicabile garanțiile procesuale recunoscute de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care face parte din dreptul intern în baza art. 11 și are prioritate în temeiul art.20 alin.2 din Constituția României. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că și faptele contravenționale privind regimul de circulație rutieră intră în sfera acuzațiilor în materie penală, la care se referă primul paragraf al articolului 6
din convenție, întrucât norma juridică sancționatoare are caracter general, iar sancțiunile urmăresc un scop represiv și preventiv.
In consecință, petentei îi sunt recunoscute și garantiile specifice în materie penală, intre care se regasește prezumția de nevinovatie, de situația îndoielnică beneficiind persoana acuzată, iar acuzatia adusa trebuie sa se fundamenteze pe probe de netagaduit, furnizate de intimat.
Referitor la aspectele de nelegalitate invocate de petenta, instanta retine ca, asa cum rezulta si din Raportul intocmit de agent de politie P. M., si asa cu se obisnuieste, controalele in trafic se realizeaza de obicei de catre echipe formate din doi agenti, astfel explicindu-se de ce unul a oprit petenta in trafic iar altul a intocmit procesul verbal de contraventie.
De altfel, acest lucru nu este sanctionat de lege si nu aduce nici o atingere drepturilor petentei atata timp cat fiecare dintre cei doi agenti aveau competenta de a indeplini actele pe care le-au indeplinit.
Referitor la susținerea petentei privind neindicarea in cuprinsul procesului verbal de contravenției a unui martor, instanta apreciaza ca nici aceste sustineri nu sunt intemeiate intrucat, potrivit art.19 din OG 2/2001, in cazul in care contravenientul nu se aflat de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor.
Or, petenta a semnat procesul verbal de contraventie, astfel incat nu se impunea semnatura unui martor.
Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare, instanța reține că acesta respectă toate prevederile impuse în mod imperativ de lege, neregăsindu-se în cuprinsul său vicii de natură a atrage sancțiunea nulității absolute a acestuia și nefiind invocate motive temeinice de nulitate relativă. În plus, textele legale relevante in speta mai sus amintite, au fost respectate de agentul constatator la întocmirea procesului-verbal.
Totodata, instanța observa că descrierea faptei, realizată de agentul constatator, permite justa încadrare în drept a faptei contravenționale și permite, totodata instanței să analizeze și proporționalitatea sancțiunilor aplicate.
Instanța constata că descrierea faptei imputată contravenientei corespunde incadrarii în drept a normei sancționatoare .
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare, instanța reține că din coroborarea procesului-verbal cu probele administrate în cauză nu rezultă în mod indubitabil că fapta există si că a fost săvârșită de către petenta.
Instanța reține și faptul că procesul-verbal este un act administrativ cu caracter individual care se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie aplicabilă actelor administrative, în măsura în care a fost legal întocmit datorită faptului că agentul constatator, ca organ emitent, acționează în calitate de reprezentant al unei autorități publice.
Procesul-verbal fiind legal întocmit și beneficiind de prezumția de legalitate și temeinicie aplicabilă actelor administrative, reprezintă în sine un mijloc de probă concludent, care reclamă din partea celui „acuzat” de săvârșirea faptei ieșirea din pasivitate, prin propunerea de probe care să poată răsturna prezumția relativă.
Aplicarea unor prezumții de fapt sau de drept nu este incompatibilă prin ea însăși cu dispozițiile art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la prezumția de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, fiind esențială respectarea de către state a principiului proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin reglementarea acestor prezumții astfel cum s-a reținut și în cauzele Salabiaku vs. Franța, din 07.10.1998 și Blum vs. Austria, din 03.02.2005.
În fapt, instanța reține că în data de 04.12.2012, ora 14.10, petenta a fost sanctionata intrucat ar fi condus cu viteza de 26 de km/h. peste viteza legala admisa in sector de drum cu limitare la 50 km/h.
Pornind de la prezumția de veridicitate a actului de constatare, instanța retine că din analiza celor sase foto radar depuse de intimat la dosar nu se poate observa absolut deloc numar masinii pretins a fi fost condusa de petenta (f. 11), alte probe in dovedirea temeiniciei actului sanctionator nefiind depuse de catre intimata.
În ceea ce privește cuantumul sancțiunii principale aplicată petentului, instanța apreciază că acesta este proporțional cu gradul de pericol social sporit al faptei săvârșite.
Față de aceste aspecte, instanța constata ca plângerea formulată de petenta este intemeiata, urmand pe cale de consecinta sa o admită.
Cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 15 alin. 1 lit. p din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar raportate la art. 36 din OG nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite plangerea formulata de petenta G. M., domiciliată în Găgeni, Păulești, jud. Prahova în contradictoriu cu intimat INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLITIE V., cu sediul in Focșani .. 12 jud. V., impotriva procesului verbal de contraventie . nr._ incheiat de I.P.J.V. la data de 04.12.2012, pe care il anuleaza.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de azi, 10.07.2013.
P., Grefier,
A. G. M. C. A.
Red.AGM/30.07.2013
Tehnored. AC/30.07.2013
4 ex
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 963/2013.... → |
|---|
