Plângere contravenţională. Sentința nr. 2053/2013. Judecătoria GALAŢI

Sentința nr. 2053/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 15875/233/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

Operator de date cu caracter personal nr. 8637

SECȚIE CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2053

Ședința publică de la 04 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE S.-C. E.

Grefier E. M.

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent M. V. și pe intimata I.P.J. G., având ca obiect plângere contravenționala CP NR._

La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au lipsit, intimata solicitând judecarea și in lipsă in conformitate cu disp. art. 242 alin. ultim C.proc.civ.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus la dosarul cauzei la data de 29.01.2013, de către intimată, înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului verbal, după care,

Instanța constată conform disp. art. art. 134 C.proc.civ că este prima zi de înfățișare și părțile legal citate pot pune concluzii.

Instanța având in vedere disp. art. 159 indice 1 alin. 4 C.proc.civ constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere de chemare în judecată.

Instanța considerând proba solicitata de către petent, respectiv proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă, concludentă și utilă, cauzei, în temeiul disp. art. 167 C.proc.civ o încuviințează;

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 14.08.2012 pe rolul acestei instanțe, sub dosar nr._, petentul M. V., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G. – Biroul Rutier, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2012, solicitând anularea acestuia și înlăturarea sancțiunilor aplicate.

În motivarea în fapt a acțiunii, petentul a arătat că a fost sancționat cu suma de 280 lei și reținerea permisului de conducere pentru 30 de zile, pentru aceea că ar fi condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ depășind neregulamentar un tramvai și fără a avea montat la lunetă semnul de începător.

Potrivit susținerilor petentului, nu se face vinovat de săvârșirea faptei, întrucât în stația de tramvai, pe banda sa de mers, erau oprite două autoturisme care acordau prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii, iar pe prima bandă de mers erau oprite două microbuze ce efectuau transport de persoane în regim maxi taxi, astfel încât nu ar fi putut să treacă de intersecție și de stația de tramvai.

Referitor la cea de a doua sancțiune, petentul arată că avea montate semnele de începător atât pe parbriz, cât și pe lunetă, însă susține că cel din spate s-a desprins. A mai susținut petentul că agenții de poliție au avut un limbaj necorespunzător, că l-au determinat prin amenințare să semneze procesul verbal și că ulterior a achitat jumătate din minimul amenzii.

În drept au fost invocate dispozițiile O.G. nr.2 /2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

La cerere a fost atașat, în copie, procesul verbal contestat, dovada efectuării plății, cartea de identitate a petentului (filele 5-7).

Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art. 15, lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Deși legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare, dar la solicitarea instanței a depus la dosar raportul agentului constatator (fila 22).

Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C. Proc. Civ., fapta fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G., iar plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31, alin. 1 din O.G. 2/2001.

În cauză, la termenul din data de 04.03.2012 a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :

În fapt, prin procesul verbal . nr._ din data de 10.08.2012, petentul M. V. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 280 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pentru încălcarea prevederilor art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și cu sancțiunea avertismentului pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 99, alin. 1, pct. 12 din același act normativ.

Faptele au fost săvârșite la data de 10.08.2012 ora 12.39, pe ., în vreme ce petentul conducea autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare_ .

Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat, petentul a circulat pe . spre . iar la intersecția cu . de tramvai fără loc de refugiu nu a oprit, efectuând depășirea tramvaiului oprit în stație cu ușile deschise, iar în geamuri nu avea montat la lunetă semnul de începător.

În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ din data de 10.08.2012, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. De asemenea procesul-verbal conține semnătura petentului și mențiunile acestuia.

Conducătorul auto nu a formulat obiecțiuni cu prilejul întocmirii procesului verbal de contravenție, semnându-l fără rezerve, fapt a cărui semnificație nu poate fi decât aceea a acordului cu privire la mențiunile consemnate și sancțiunea aplicată de către agentul constatator.

Este evident că semnarea procesului verbal în acest mod nu conferă o prezumție irefragabilă de recunoaștere a faptei, însă persoana sancționată are obligația de a justifica atitudinea substanțial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului verbal, în condițiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia și aducerii la cunoștință a faptei imputate de către agentul constatator. Astfel, în lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste că persoana sancționată s-a aflat în eroare sau a fost constrânsă să semneze actul fără obiecțiuni, simpla negare a situației de fapt în aceste condiții nu poate conduce la înlăturarea prezumției de veridicitate a celor expuse în procesul verbal contestat.

Susținerile petentului în sensul că ar fi fost obligat să semneze procesul verbal de contravenție și că nu i s-au consemnat obiecțiunile nu pot fi primite atât timp cât acesta nu a făcut dovada afirmațiilor sale. Chiar în eventualitatea în care aceste aspecte ar corespunde realității, acest fapt nu este de natură a atrage decât nulitatea relativă a actului, însă aceasta nulitate este condiționată de existența unei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată decât prin desființarea în totalitate a procesului verbal, vătămare pe care petentul nu a dovedit-o în prezenta cauză.

Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază că procesul verbal este întemeiat în fapt, petentul nedovedind prin probele propuse în cauză o altă situație decât cea reținută de agentul constatator.

Potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte amendă), precum și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, nerespectarea regulilor privind depășirea.

Conform art. 107 alin. 4 din HG nr. 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, în cazul în care tramvaiul este oprit într-o stație fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, și să își reia deplasarea numai după ce ușile tramvaiului au fost închise și s-au asigurat că nu pun în pericol siguranța pietonilor angajați în traversarea drumului public.

Totodată, potrivit art. 99, alin. 1, pct. 12 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni (2 sau 3 puncte amendă) nerespectarea obligației de a aplica semnul distinctiv pe autovehicule conduse de persoane care au mai puțin de un an vechime de la dobândirea permisului de conducere.

Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).

Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.

Astfel instanța nu poate reține ca întemeiată susținerea petentului în sensul că acesta nu a depășit tramvaiul aflat în stație, întrucât din cuprinsul raportului agentului constatator (fila 22) reiese că numitul M. V., în timp ce se deplasa cu autovehiculul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare_, nu a oprit în dreptul stației de tramvai fără loc de refugiu, în timp ce tramvaiul se afla în stație cu ușile deschise. Instanța reține că petentul nu a propus nicio probă pentru a dovedi temeinicia susținerilor sale și că acesta nu a fost prezent la niciunul dintre termenele de judecată, manifestând astfel dezinteres față de soluționarea cauzei.

În ceea ce privește cea de a doua faptă contravențională reținută în sarcina petentului, respectiv aceea de a nu avea montat semnul de începător, instanța apreciază că susținerile petentului în sensul că acesta era montat dar s-a desprins sunt plauzibile, însă reține culpa acestuia în calitate de conducător auto, deoarece avea obligația de a lua toate măsurile ce se impuneau pentru ca acest lucru să nu se întâmple.

Pentru considerentele expuse mai sus instanța apreciază că faptele contravenționale există, și au fost săvârșite de către petent.

Referitor la sancțiunile aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție, instanța le socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind dispuse amenda în minimul special prevăzut de și sancțiunea complementară prevăzută de textul normativ incident în speță pentru prima faptă, precum și sancțiunea avertismentului pentru a doua faptă.

Totodată, instanța apreciază că aceste sancțiuni sunt justificate în raport de pericolul social al faptei, tradus prin riscul pe care conduita petentului îl reprezintă pentru siguranța circulației rutiere și pentru siguranța călătorilor din mijloacele de transport în comun.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal contestat în prezenta cauză a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petentul M. V. apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul M. V., cu domiciliul în G., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. – POLIȚIA MUNICIPIULUI G. – BIROUL RUTIER, cu sediul în G., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 10.08.2012.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.03.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

S.-C. EnacheElena M.

RedSCE /tehored. E.M/5 ex/14.03.2013

2 ex . atragem atenția ca datele menționate în prezentul document se înscriu în cele prevăzute de Legea nr.677/2001, fapt ce conferă obligativitatea protejării, conservării și folosirii acestora doar în scopul prevăzut de lege

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2053/2013. Judecătoria GALAŢI