Plângere contravenţională. Sentința nr. 9370/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9370/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 26-09-2014 în dosarul nr. 22151/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 9370
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.09.2014
PREȘEDINTE – A. A. S.
GREFIER – G. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile având ca obiect „plangere proces verbal ” formulata de petentul T. M. C. in contradictoriu cu intimatul I.P.J. Galati – Politia Mun. Galati – Biroul Rutier.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 26.09.2014, când a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 17.12.2013 sub nr_ pe rolul acestei instanțe petentul Toniță M. C., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G. – Serviciul Rutier, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr_ încheiat la data de 15.12.2013, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea în fapt a acțiunii, petentul a arătat că la data de 15.12.2013, conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . de 119 km/ /h, fără centura de siguranță și fără a deține asupra sa permisul de conducere și cartea de identitate.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Petentul a anexat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției și copie după cartea de identitate.
Legal citată, intimata a depus raportul agentului constatator din cadrul Poliției Municipiului G., Serviciul Rutier- Ș. S. ,atestatul de operator radar al agentului, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar montat pe autovehiculul MAI_ și suportul video pe care se află înregistrate contravențiile constatate.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.94 pct.4 raportat la art.130 alin 2 C.pr.civ., faptele fiind săvârșite în circumscripția Judecătoriei G. iar plângerea este introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001. Procesul verbal a fost încheiat și comunicat la data de 15.12.2013,data întocmirii, iar plângerea contravențională a fost depusă și înregistrată la instanță la data de 17.12.2013, deci înlăuntrul termenului legal de 15 zile.
În cauză, a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 15.12.2013, petentul Toniță M. C. a fost sancționat contravențional, pentru faptele prevăzute de art. 102 alin 3 lit e, art.108 alin 1 lit a și art. 101 alin 1 pct.18 din OUG 195/2002 .Faptele au fost săvârșite la data de 15.12.2013ora 23:53, pe ..
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat petentul a condus în interiorul localității, autoturismul marca Audi A4, cu nr de înmatriculare_ cu o viteză de 119 km /h înregistrată de aparatul radar, fără a purta centura de siguranță și fără a avea asupra sa permisul de conducere.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ încheiat la 15.12.2013, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, procesul verbal este semnat de petent și cuprinde mențiunea faptului că nu are obiecțiuni, recunoscând fapta comisă.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.
Potrivit art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Totodată, conform art. 102 alin. 2 coroborat cu art. 108 alin. 1 lit.d pct. 3 din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (de la 9 la 20 puncte amendă) și 6 puncte penalizare, depășirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Art. 49 alin 1 din același act normativ prevede că limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
În cauza de fața, din suportul video depus la dosar de intimată (fila 14), rezultă că cele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat corespund realității, petentul rulând cu autoturismul cu nr. de înmatriculareGL-15 DLG, la data de 15.12.2013, în jurul orei 23:59, cu viteza de 119 km/h pe raza localității.
De asemenea, instanța constata ca aparatul radar cu care a fost înregistrată viteza autoturismului petentului este verificat metrologic, la dosarul cauzei fiind depus, în copie, buletinul de verificare metrologica nr._ din 10.04.2013 (fila 16).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța apreciază că a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia, potrivit cărora ar fi circulat cu o viteză mai mică de 93 km/h nu fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu susținerile petentului.
Dimpotrivă, instanța constată că săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat măsurării vitezei (aparatul radar), a cărui documentație a fost depusă la dosar, din cuprinsul buletinului de verificare metrologică depus la dosarul cauzei de către intimat rezultând că cinemometrul de control rutier indicat în procesul-verbal de contravenție a fost declarat admis în urma verificării metrologice, valabilitatea verificării fiind de un an, precum și faptul că acest cinemometru măsoară viteza, atât în sistem staționator, cât și în regim de deplasare.
De asemenea, agentul constatator din cadrul Serviciului Poliției Rutiere G., este autorizat să opereze aparatura video de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor din dotarea I.P.J. G., așa cum rezultă din cuprinsul atestatului depus la dosarul cauzei de către intimat.
Prin urmare, instanța reține că, raportat la datele speței, nu este judicios a presupune că petentul a circulat cu o viteză sub 119 km/h, această posibilitate fiind pur ipotetică în lipsa unor probe sau măcar a unor indicii concrete că aparatul de măsură a fost afectat de eroarea maximă.
În raport de celelalte contravenții constatate a fi săvârșite de către petent și sancționate prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, respectiv neîndeplinirea obligației de a purta centura de siguranță în momentul circulării cu autovehiculul pe drumurile publice și neîndeplinirea obligației de a avea asupra sa permisul de conducere, instanța reține că petentul nu a contestat în nici un moment aceste fapte astfel că,luând în calcul și prezumpția relativă de temeinicie a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, reține și săvârșirea acestor contravenții de către petent.
În atare condiții, instanța reține că toate faptele menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat corespund realității, iar susținerile petentului în sens contrar sunt neîntemeiate.
Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit în mod legal, fapta fiind înregistrată și probată prin mijloace tehnice. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție. Referitor la sancțiunile aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție, instanța le socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind dispusă măsura sancționatorie a amenzii și sancțiunea complementară a 3 puncte penalizare, prevăzută de textul normativ incident în speță.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal . nr._ din 23.07.2013 a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către petentul T. M. C., CNP –_, cu domiciliul in Galati, . Nr.19, ., . cu intimata Poliția Municipiului G.- Biroul Rutier, cu sediul in Galati, ., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.12.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată astăzi, 26.09.2014, în ședință publică.
P.,GREFIER,
Red.A.A.S.
Dact.G.M./5 ex./10.10.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 30/2014. Judecătoria GALAŢI | Reziliere contract. Sentința nr. 363/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
