Pretenţii. Sentința nr. 9228/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9228/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 10718/233/2012*
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9228
Ședința publică din data de 24.09.2014
Instanța constituită din:
Președinte – A. B.
Grefier – S.-M. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de reclamanta S.C. I. M. G. S.R.L., S.C. I. M. G. S.R.L.PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR SP INSOL INDUSTRY IPURL în contradictoriu cu pârâta M. S.A., având ca obiect „pretenții”.
Din actele și lucrările dosarului, precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 08.09.2014, Instanța în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 18.06.2012, reclamanta S.C. I. M. G. S.R.L., prin lichidator judiciar INSOL INDUSTRY SRL a chemat în judecată pe S.C. M. S.A., solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate inexistența dreptului de creanță al pârâtei pentru suma de_,76 lei și obligarea acesteia la plata de despăgubiri în sumă de 30.850,27 lei, sumă compusă din 27.683,08 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu folosirea în producție a produsului tablă necorespunzător achiziționat de la pârâtă și 3167,19 lei reprezentând prețul achitat de reclamantă laboratorului de încercări distructive și nedistructive Nuclear NDT Research&Services.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între cele două părți a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 3672/07.06.2011, contract cadru general, în temeiul căruia pârâta s-a obligat să vândă reclamantei diverse mărfuri. Susține reclamanta că la data de 07.07.2011 pârâta a livrat marfă în valoare de_,44 lei, reprezentând două sortimente de tablă, respectiv G-S235JR și G-S275JR. Acest din urmă sortiment de tablă a fost utilizat de reclamantă pentru a produce un capac elipsoidal, folosind procedeul ambutisării la rece, dar în urma procesului de producție materialul s-a fisurat.
Potrivit susținerilor reclamantei, în urma expertizei de specialitate extrajudiciare efectuate de Nuclear NDT Research&Services s-a concluzionat că tabla furnizată de pârâtă și folosită în producție de reclamantă era marca S235JR, iar nu S275JR.
Pe cale de consecință, reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în sumă de 30.850,27 lei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969 C.civ.
În probațiune, a fost solicitată încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriu și a probei testimoniale.
La termenul de judecată din data de 22.01.2013 reclamanta a precizat că își întemeiază cererea introductivă pe viciul de consimțământ al erorii care vizează obiectul contractului.
Pârâta S.C. M. S.A., legal citată, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității primului capăt de cerere, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Potrivit susținerilor pârâtei, reclamațiile calitative pe care reclamanta putea să le formuleze în legătură cu marfa livrată trebuiau făcute în termen de 5 zile lucrătoare de la data livrării mărfurilor, la expirarea acestui termen vânzătorul având dreptul să prezinte refuzul său cu privire la reclamație.
Pârâta a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 26.03.2013 instanța a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității și asupra fondului cauzei.
Prin sentința civilă nr. 3497 pronunțată la data de 05.04.2013 instanța a respins cererea. Împotriva acestei hotărâri reclamanta a formulat recurs, în urma admiterii căii de atac și casării sentinței recurate, prin decizia civilă nr. 354/18.12.2013, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
În rejudecare dosarul a fost înregistrat sub nr._, la termenul din data de 08.09.2014, constatând că nu mai există probe de propus și excepții de invocat, instanța a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Analizând atele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În fapt, cele două părți au încheiat contractul cadru general de vânzare cumpărare nr.3672/07.06.2011, în temeiul căruia pârâta s-a obligat să vândă reclamantei diverse mărfuri.
La data de 07.07.2011 pârâta a livrat reclamantei marfă în valoare de_,44 lei, reprezentând două sortimente de tablă, respectiv G-S235JR și G-S275JR. Acest din urmă sortiment de tablă a fost utilizat de reclamantă pentru a produce un capac elipsoidal, folosind procedeul ambutisării la rece pe instalația linie automată de format capace, fapt ce a condus la fisurarea materialului.
Constatând o neconformitate a produsului, reclamanta s-a adresat unui laborator specializat.
Deoarece potrivit expertizei efectuate s-a concluzionat că marca de oțel folosită de reclamantă este S235JR, iar nu S275 JR, aceasta a apreciat că se impune ca pârâta să o despăgubească cu suma de 30.850,27 lei, sumă compusă din 27.683,08 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu folosirea în producție a produsului tablă necorespunzător achiziționat de la pârâtă și 3167,19 lei reprezentând prețul achitat de reclamantă laboratorului de încercări distructive și nedistructive Nuclear NDT Research&Services.
În drept, în rezolvarea conflictului temporal existent între dispozițiile vechiului cod civil și cele ale Noului Cod Civil (Legea nr. 287/2009 republicată), instanța va face aplicarea normelor vechiului Cod civil, deoarece, potrivit art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Prin urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 969-970 și urm. din vechiul Cod civil.
Potrivit art. 969 alin.1 din Codul civil de la 1864, dispoziții aplicabile având în vedere data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, acestea fiind ținute să își îndeplinească obligațiile asumate.
În ceea ce privește inadmisibilitatea primului capăt de cerere, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța apreciază că apărarea nu poate fi primită având în vedere faptul că, după cum în mod corect a arătat reclamanta, datorită poziției de debitoare în cadrul raportului juridic născut în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare, aceasta nu dispune de o acțiune în realizare propriu-zisă având în vedere și temeiul pretenției sale, neexecutarea obligațiilor contractuale asumate de pârâtă. Formularea pretenției în cadrul acțiunii în constatare negatorie este, pentru aceste motive, admisibilă, urmând a fi soluționată pe fond.
Instanța, în aprecierea temeiniciei pretențiilor formulate de reclamantă atât în ceea ce privește primul capăt de cerere urmărind constatarea inexistenței dreptului de creanță al pârâtei cât și cel de al doilea capăt de cerere având ca obiect obligarea acesteia la plata prejudiciului reprezentat de cheltuielile efectuate în procesul de producție, folosindu-se materialul prim necorespunzător calitativ, va avea în vedere, cu precădere, dispozițiile contractuale cuprinse în cap. 2 și cap. 9 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 3672 încheiat la data de 07.06.2011.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 2.3 recepția cantitativă și calitativă a mărfurilor se face la sediul vânzătorului iar riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător în momentul livrării mărfurilor, chiar dacă proprietatea se transferă acestuia numai după achitarea efectivă a prețului.
Sub aspectul calității produselor achiziționate, prevederile contractuale impun vânzătorului obligația punerii la dispoziția cumpărătorului a certificatelor de calitate emise de producător.
Garanția operează în maniera și în măsura în care, la rândul său, producătorul răspunde de calitatea produselor fabricate și numai în măsura în care vânzătorul are posibilitatea, în mod rezonabil, de a pune în executare această garanție.
De asemenea orice reclamație privind calitatea produselor va fi formulată în termen de 5 zile lucrătoare de la data livrării, atât pentru vicii aparente cât și pentru vicii ascunse, la expirarea acestei perioade, vânzătorul fiind exonerat de orice răspundere.
Având în vedere acestea instanța apreciază că nu a fost făcută nici dovada culpei vânzătorului în îndeplinirea obligațiilor contractuale și nici dovada respectării procedurii de contestare a calității mărfurilor de cumpărătoare, ce a confirmat, prin comisia de recepție, la momentul livrării, conformitatea produsului cu specificațiile tehnice necesare includerii în procesul de producție, fapt recunoscut de pârâtă în procedura concilierii, potrivit procesului-verbal încheiat la data de 30.03.2012.
Față de considerentele expuse, urmează a fi constatată netemeinicia pretențiilor reclamantei în ceea ce privește solicitarea de a fi constatată inexistența dreptului de creanță al pârâtei pentru suma de 34.997,76 lei.
Pentru aprecierea temeiniciei celui de al doilea capăt de cerere instanța va reține dispozițiile art. 9.3 din contract potrivit cărora fără a se admite excepții, responsabilitatea vânzătorului derivată din reclamații confirmate se limitează doar la costul produselor dovedite a fi neconforme.
Aceste dispoziții furnizează două motive de respingere a pretențiilor reclamantei. Un prim motiv vizează lipsa confirmării reclamației, ce nu a fost făcut în termenul de 5 zile lucrătoare de la data livrării produselor. Un al doilea motiv privește limitarea convențională a răspunderii vânzătorului numai cu privire la prețul produselor, prin aceasta fiind excluse orice alte prejudicii suferite de cumpărător, inclusiv cele rezultate în urma folosirii materialelor necorespunzătoare.
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 C.proc.civ. de la 1865 instanța va respinge cererea accesorie de obligarea a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Ia act că pârâta nu a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta S.C. I. M. G. S.R.L. cu sediul în loc. Rm. V., ., Cod poștal_, S.C. I. M. G. S.R.L.PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR SP INSOL INDUSTRY IPURL cu sediul în Tg. J., ., ., Cod poștal_ în contradictoriu cu pârâta M. S.A. cu sediul în G., ., nr. 59, Cod poștal_, având ca obiect „pretenții”.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.09.2014.
Președinte Grefier
Judecător A. B. S.-M. B.
Red AB./ Dact. S.M.B. /4 ex / 23.10.2014
.>
.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 23/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 8395/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
