Plângere contravenţională. Sentința nr. 952/2013. Judecătoria GHEORGHENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 952/2013 pronunțată de Judecătoria GHEORGHENI la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 829/234/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 952/2013
Ședința publică de la 09 Octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE B. C. R.
Grefier C. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul K. J. G. și pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HARGHITA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din 02 octombrie 2013, mersul dezbaterilor fiind consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată
I. Prin plângerea înregistrată la data de 26.04.2013 la dosarul nr._ al Judecătoriei G., petentul K. J. G., domiciliat în Miercurea C., ., jud. Harghita, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. HARGHITA - POLIȚIA G., cu sediul în Miercurea C., .. 34, jud. Harghita a solicitat instanței să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._, emis de I.P.J. HARGHITA-POLIȚIA G. la data de 24.04.2013.
În cuprinsul plângerii formulate petentul a arătat că a existat o împrejurare ce înlătură caracterul contravențional al faptei și anume cazul fortuit, întrucât acesta a încercat să evite o groapă, din asfalt, și astfel a pătruns pe contrasens, iar pătrunderea pe contrasens s-a efectuat după trecerea de pietoni și nu pe aceasta, de asemenea, a arătat că agentul constatator nu a indicat toate împrejurările de natură să servească la aprecierea gravității faptei.
În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile O.G. nr. 2/2001 și pe prevederile art. 194 Cod procedură civilă.
A fost depusă la dosar procesul verbal contestat (f.8), chitanța . nr._/25.04.2013 (f.4), proces verbal din data de 24.04.2013 (f.5), copie CI (f.6).
II.În conformitate cu art. 200 Cod procedură civilă, instanța a procedat la verificarea cererii și a regularității acesteia, constatând că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 194-197 Cod procedură civilă, drept urmare, a dispus comunicarea cererii și a înscrisurilor atașate acesteia către intimată, punându-i-se acestuia în vedere că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la primirea comunicării.
Prin întâmpinarea formulată (f. 13) intimata a solicitat menținerea procesului verbal contestat și respingerea plângerii formulate, invocând, în drept, prevederile art. 205 Cod de procedură civilă și ale O.G. 2/2001.
În motivarea întâmpinării a arătat că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă impuse de art. 16 pct. 7 și art. 17 din OG 2/2001, că fapta petentului a fost săvârșită cu vinovăție, prin urmare sancțiunea aplicată este temeinică și în limitele stabilite de lege.
S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa intimatei, în baza art. 223 Cod de procedură civilă.
La întâmpinarea depusă intimata a anexat Raportul din 24.05.2013, întocmit de către agentul de poliție B. V., agentul constatator care a încheiat procesul verbal contestat (f. 15), atestatul de operator radar al acestuia (f. 16) precum și fotografiile efectuate cu aparatul radar (f. 17-19).
III.În temeiul art. 201 al. 2 Cod de procedură civilă, instanța a comunicat petentului întâmpinarea formulată de intimată, cu mențiunea că în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, are obligația de a depune răspuns la întâmpinare, iar prin înscrisul depus la fila 25 din dosar petentul a solicitat admiterea plângerii și obligarea intimatei la restituirea sumei încasată nelegal.
IV.Instanța, conform prevederilor art. 201 alin. 3 Cod procedură civilă a fixat primul termen de judecată, la data de 11 septembrie 2013, cu citarea părților.
V.În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri și a fost audiat martorul G. K. (f. 39), propus de petent.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
VI. În fapt, prin procesul verbal de contravenție . nr._ emis de I.P.J. Harghita la data de 24.04.2013 petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 100 al. 3 lit. e și de art. 101 al. 1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice și sancționate de art. 98 al. 4 lit. b și c din actul normativ indicat.
S-a reținut prin procesul verbal de contravenție că, la data de 24.04.2013, în jurul orelor 07,52 petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe . a depășit autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe trecerea de pietoni din fața liceului Batthany I fiind filmat cu ajutorul aparatului radar montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI_, fără a avea asupra sa actele personale și ale autoturismului.
Petentul nu a semnat procesul verbal de contravenție, iar la rubrica „ alte mențiuni” s-a consemnat faptul că, contravenientul a arătat că a depășit după trecerea de pietoni.
Petentul a formulat plângerea contravențională în termen legal, conform prevederilor art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
VII.Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
VIII. Cu privire la temeinicia situației de fapt reținută, instanța constată următoarele:
În ceea ce privește săvârșirea contravenției prevăzută de art. 100 al. 3 lit. e din O.U.G. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice și sancționate de art. 98 al. 4 lit. b, instanța reține că potrivit actului normativ indicat „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a următoarei fapte…. nerespectarea regulilor privind depășirea”, dispoziții care se coroborează cu prevederile art. 120 al. 1 lit. e din H.G. nr. 1391/2006, care prevede că „se interzice depășirea vehiculelor… pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare și marcaje”.
În cuprinsul plângerii formulate petentul a arătat că a existat o împrejurare ce înlătură caracterul contravențional al faptei și anume cazul fortuit, întrucât acesta a încercat să evite o groapă, din asfalt, și astfel a pătruns pe contrasens, iar pătrunderea pe contrasens s-a efectuat după trecerea de pietoni și nu pe aceasta.
Conform dispozițiilor art. 11 din O.G. 2/2001, cazul fortuit reprezintă o împrejurare de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei, însă cazul fortuit trebuie să se grefeze pe anumite condiții absolut necesare pentru a produce efecte pe linia înlăturării caracterului contravențional al faptei.
Astfel, fapta săvârșită, în speță contravenția, să fie rezultatul unei acțiuni care s-a suprapus peste o împrejurare care a provocat rezultatul periculos pentru valorile sociale ocrotite, iar făptuitorul trebuie să fi fost în imposibilitatea de a prevedea intervenția împrejurării care a determinat producerea rezultatului. Deși astfel de împrejurări sunt cunoscute, imprevizibil este momentul apariției lor. Imposibilitatea de prevedere trebuie să fie obiectivă, în sensul că, în situația dată, nicio persoană, oricât de perspicace și diligentă ar fi fost ea, nu putea să prevadă intervenția împrejurării care a determinat producerea rezultatului dăunător.
Petentul a solicitat administrarea probei cu martori în dovedirea celor susținute în cuprinsul plângerii contravenționale, respectiv audierea martorului care se afla în autoturismul condus de petent al momentul săvârșirii presupusei contravenții.
Instanța a admis cererea și a dispus audierea martorului G. K. (f. 39), însă la aprecierea depoziției va avea în vedere faptul că acesta se află în relații de subordonare cu petentul, fiind angajat al societății administrate de către acesta.
Apoi instanța va avea în vedere că, potrivit declarației martorului audiat, groapa aflată în asfalt și pe care petentul a ocolit-o, intrând pe contrasens, avea aproximativ 15 cm adâncime, or instanța apreciază că petentul nu ar fi fost în pericol să își avarieze autoturismul de teren (așa cum reiese din fotografiile depuse la filele 17-19 din dosar) dacă nu ar fi ocolit groapa. Dimpotrivă, instanța apreciază că s-ar fi impus ca petentul să reducă viteza cu care circula, așa cum reiese din fotografiile efectuate acesta circula cu viteza de 61 km/oră în apropierea unei treceri de pietoni, în oraș, în incinta unei școli, acesta fiind probabil motivul pentru care a apreciată că se impune ocolirea gropii din asfalt. De asemenea, instanța constată că celelalte autoturisme care circulau pe sensul de mers pe care se afla petentul, nu au apreciat că se impune ocolirea gropii din asfalt, motiv pentru care instanța apreciază că existența gropii din asfalt nu poate constitui o împrejurare imposibil de prevăzut, de natură a constitui un caz fortuit sau o stare de necesitate.
Apoi, instanța constată că, prin probele administrate petentul nu a făcut dovada că depășirea autoturismului s-a făcut după trecerea de pietoni, de asemenea, la aprecierea gradului de pericol social instanța va avea în vedere că trecerea de pietoni se afla în fața unei unități de învățământ, contravenția a fost săvârșită la ora 7,53, oră la care elevi se îndreaptă spre școală și doar norocul a făcut să nu se afle nimeni angajat în traversarea străzii, pe trecerea de pietoni.
IX.În ceea ce privește săvârșirea contravenției prevăzută de art. 101 al. 1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice și sancționate de art. 98 al. 4 lit. c, instanța reține că petentul nu a contestat starea de fapt reținută de agentul constatator și nici nu a solicitat instanței înlocuirea sancțiunii aplicate.
X. Față de cele expuse anterior, având în vedere că din ansamblul probelor administrate în cauză nu reiese o altă stare de fapt decât cea cuprinsă în procesul verbal contestat și nici nu se poate reține incidența cazului fortuit, instanța constată că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa și în mod legal s-a dispus sancționarea sa, astfel în baza art. 34 al. 1 din OG nr.2/2001, va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de acesta împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit în data de 24.04.2013 de către I.P.J. Harghita, va respinge astfel și cererea de restituire a sumei de 225 lei, achitată cu titlu de amendă.
XII. Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul K. J. G., domiciliat în Miercurea C., ., jud. Harghita, CNP_, în contradictoriu cu intimata I.P.J. HARGHITA, cu sediul în Miercurea C., .. 34-36, jud. Harghita, CUI_, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ emis la data de 24.04.2013, ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în 30 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi 9 octombrie 2013.
Președinte, B. C. R. | ||
Grefier, C. T. |
C.T. 14 Octombrie 2013
Red. RBC 09.10.2013
Tehnored. CT 14.10.2013
4ex/2
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 472/2013. Judecătoria... | Uzucapiune. Sentința nr. 605/2013. Judecătoria GHEORGHENI → |
|---|
