Plângere contravenţională. Sentința nr. 1170/2013. Judecătoria GHERLA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1170/2013 pronunțată de Judecătoria GHERLA la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 789/186/2013
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3188
JUDECĂTORIA G.
JUDEȚUL CLUJ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1170/2013
Ședința publică de la 12 decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. I. L.
GREFIER: S. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de petentul C. C., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE CLUJ, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petiționarul personal și martorul R. D. C., lipsă fiind reprezentantul intimatei și martorul C. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Verificându-și competența, în temeiul art. 131alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, raportat la art. 32 alin. 1 și 2 din OG nr. 2/2001.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța procedează la identificarea petiționarului C. C., care se legitimează cu CI . nr._ având CNP_.
În conformitate cu prevederile art. 238 din Noul Cod de procedură civilă, ascultând poziția părții prezente, instanța estimează o durată de o lună pentru soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu prevederile art. 237 din Noul Cod de procedură civilă, instanța declară deschisă etapa cercetării procesului și nefiind cereri prealabile sau excepții de formulat, acordă cuvântul în probațiune.
Petiționarul depune în probațiune o planșă fotografică (f. 15) și solicită audierea martorului R. D. C..
Instanța procedează la identificarea martorului R. D. C. - care se legitimează cu CI . nr._ având CNP_ și procedează la audierea acesteia în conformitate cu prevederile art. 321 NCPC, cele declarate fiind consemnate în proces-verbal și atașat la dosar la fila 14.
Întrebat fiind de către instanță, petiționarul arată că nu mai are alte cereri de formulat, acte sau înscrisuri de depus în probațiune.
Instanța pune în discuție necesitatea audierii martorului C. M..
Petiționarul arată că nu insistă în audierea acestui martor.
Instanța apreciază, față de probatoriul existent la dosar și proba testimonială administrată la acest termen, în condițiile art. 259 NCPC, apreciază că nu mai este necesară administrarea acestei probe.
Conform prevederilor art. 394 pct. 1 NCPC, instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciind că este pertinentă și utilă soluționării cauzei, precum și probele administrate și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată, reprezentantul intimatei legal citat nefiind prezent pentru a pune concluzii pe fond, acordă cuvântul pe fond, petiționarului.
Petiționarul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
Fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, instanța reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Beclean la data de 26.04.2013 sub nr._ și declinată spre competentă soluționare în favoarea Judecătoriei G. unde cauza a fost înregistrată la data de 30.09.2013 sub același număr, petentul C. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.04.2013 încheiat de IPJ Cluj –Poliția mun. G..
În motivarea plângerii contestatorul a arătat că deși a efectuat o manevră de depășire, aceasta nu a avut loc pe un segment de drum unde manevra să fie interzisă ci înainte de începerea liniei continue și a zonei de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă”, astfel încât lipsește vinovăția ca element esențial pentru existența faptei contravenționale, petentul recunoscând faptul că nu avea asupra sa permisul de conducere.
Prezenta acțiune este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit dispozițiilor articolului 36 din O. G. nr.2/2001.
În probațiune contestatorul a depus proces-verbal atacat (f. 4).
La data de 13.06.2013 intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj a depus întâmpinare(f. 12-13 dos. Judecătoria Beclean), prin care acesta a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
În motivarea întâmpinării intimatul a arătat, sub aspectul legalității, că procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar sub aspectul temeiniciei, intimatul a învederat că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ. În fapt, intimatul a arătat că fapta petentului a fost constată prin propriile simțuri de către agentul constatator, astfel încât actul de sancționare și constatare se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face întotdeauna dovada până la proba contrară, care revine petiționarului.
În cauză, fiind considerate utile, pertinente și concludente soluționării cererii, în temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar de părți precum și proba testimonială cu martorul R. D. C., propus de către contestator (f. 14).
Analizând ansamblul materialului probator aflat la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Instanța constată că este competentă, conform art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 să soluționeze prezenta plângere, prezumtiva faptă contravențională fiind săvârșită în circumscripția sa teritorială, respectiv în localitatea G. și că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din același act normativ, calculat de la încheierea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.04.2013 încheiat de IPJ Cluj –Poliția mun. G. (f. 4), petentul C. C. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum total de 750 lei, corespunzătoare celor 10 puncte-amendă aplicate, reținându-se faptul că la aceeași dată a condus auto marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_ pe DN 1C în loc. G. pe direcția D. - Cluj-N., iar la km 42+650m a efectuat manevra de depășire a unui alt autovehicul în zona de acțiune a indicatorului rutier „Depășirea interzisă”, încălcând marcajul longitudinal continuu, fără a avea asupra sa actul de identitate.
În drept, faptele au fost încadrate juridic în dispozițiile art. 120 alin. 1 lit. h) și i), respectiv art. 147 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. e), respectiv art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația de a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând conținutul procesului-verbal sub aspectul legalității întocmirii acestuia, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile impuse de dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001, fiind corect din punct de vedere formal, neputând a fi identificată nici o cauză care ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia și nici vreo altă încălcare a dispozițiilor art. 16 din același act normativ, care să fi cauzat contravenientului o vătămare ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate care, fiind o prezumție relativă, este susceptibilă de a fi înlăturată prin dovada contrară, aspectul esențial din punctul de vedere al instanței europene fiind acela ca instanțele naționale să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale.
În cauza de față instanța constată, pe baza probelor de la dosar, caracterul temeinic al procesului-verbal de contravenție atacat, constatând totodată că deși i s-a asigurat cadrul legal adecvat, petentul nu a făcut dovada unei stări de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Astfel, în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 120 alin. 1 lit. h) și i) din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, respectiv efectuarea depășirii în situații în care această manevră este interzisă, instanța reține că alegațiile petentului pe aspectele de temeinicie ale actului sancționator nu sunt susținute de probatoriul administrat în cauză. Astfel, în concret, instanța reține că atât din poziția exprimată de contestator cât și din depoziția martorului R. D. C. (f. 14) rezultă că petentul C. C. a efectuat o manevră de depășire a unui alt autovehicul iar în zonă, la aproximativ 400m, se afla echipajul de poliție care a observat acest comportament. Imaginea foto depusă la dosar de către contestator (f. 15) și care înfățișează un segment de drum ale cărui sensuri de deplasare sunt despărțite de marcaj longitudinal discontinuu nu este de natură a convinge instanța de veridicitatea susținerilor petentului, în absența unei legături care să ateste că fotografia se referă cu precizie la segmentul de drum unde s-a săvârșit pretinsa faptă contravențională.
Pe cale de consecință, reținând că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate și că petentul nu a reușit să facă dovada contrară deși această obligație îi revenea în baza art. 249 NCPC, instanța constată că în fapt manevra efectuată de contestator reprezintă o depășire efectuată în condiții în care manevra era interzisă motiv pentru care, în mod legal și temeinic fapta petentului a fost încadrată juridic în dispozițiile art. 120 alin. 1 lit. h) și i) din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 (respectiv HG nr. 1391/2006), care interzic depășirea vehiculelor „în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă”, respectiv atunci “când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere”, iar potrivit dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. e) din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, „nerespectarea regulilor privind depășirea”. De asemenea, reținerea permisului de conducere are ca suport legal textul art. 111 alin. 1 lit. c) din OG nr. 2/2001, această măsură tehnico-administrativă fiind dispusă de către agentul constatator, printre altele, și în cazul săvârșirii vreuneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. 3 din aceeași ordonanță.
Din perspectiva faptei contravenționale prevăzute de art. 147 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, constând în aceea că petentul nu a avut asupra sa actul de identitate, instanța reține că potrivit textului de lege indicat, „conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare”, art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, statuând în sensul că “participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege”.
De asemenea, potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din aceeași ordonanță de urgență, reprezintă contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni “nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2)”, iar conform art. 98 alin. 4 lit. c) din OUG nr. 195/2002, clasa a III-a de sancțiuni cuprinde de la 6 la 8 puncte-amendă.
În cauza de față instanța constată, pe baza probelor de la dosar, caracterul temeinic al procesului-verbal de contravenție atacat și al sancțiunilor concret aplicate contravenientului.
În ceea ce privește însă individualizarea acestor sancțiuni, în condițiile art. 34 raportat la art. 38 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că pentru ambele fapte petentului i-a fost aplicat numărul minim de puncte-amendă, respectiv 4 puncte-amendă pentru contravenția prev. de art. 120 alin. 1 lit. h) și i) din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, corespunzătoare clasei a II-a de sancțiuni, și 6 puncte-amendă pentru contravenția prev. de art. 147 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, corespunzătoare clasei a III-a de sancțiuni.
Pentru prima faptă, instanța constată că sancțiunea aplicată, respectiv amenda în cuantum de 300 lei și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile sunt legale și temeinice, fiind necesare pentru a i se atrage atenția contravenientului asupra obligațiilor ce-i revin în materia reglementată de OUG nr. 195/2002. Pentru a reține acesta instanța are în vedere pe de-o parte scopul acestui act normativ, de asigurare a desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, iar pe de altă parte se au în vedere și prevederile art. 5 alin. 5 din O.G. nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, niciunul dintre criteriile prevăzute de acest din urmă articol nefiind de natură a fundamenta înlocuirea sancțiunii amenzii și aplicarea sancțiunii avertismentului.
În schimb, sub aspectul faptei de a nu avea asupra sa cartea de identitate, instanța reține că în concret conduita culpabilă a petentului, raportată la aceleași criterii indicate de art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, relevă un grad de pericol social redus al faptei și al făptuitorului, care nu a urmărit în fond eludarea legii, fiind vorba despre o omisiune de a deține asupra sa toate documentele necesare în eventualitatea unui control în trafic. Pe cale de consecință, valorificând în concret aceste circumstanțe, instanța apreciază că sancțiunea aplicată de agentul constatator, chiar situată la nivelul minimului legal aferent celor 6 puncte-amendă aplicate, este prea aspră, astfel încât sancțiunea avertismentului apare a fi suficientă pentru a se realiza scopul preventiv dar și sancționator al procesul-verbal de contravenție încheiat.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. C. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.04.2013 încheiat de IPJ Cluj –Poliția mun. G., urmând a înlocui sancțiunea amenzii în cuantum de 450 lei aplicată pentru contravenția prevăzută de art. 147 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 cu sancțiunea avertismentului.
De asemenea, instanța urmează a menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție atacat, respectiv pe de-o parte sancțiunea amenzii în cuantum de 300 lei aplicată pentru contravenția prevăzută de art. 120 alin. 1 lit. h), i) din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 și pe de altă parte sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere.
Având în vedere dispozițiile articolului 453 C.proc.civ. și principiul disponibilității în procesul civil, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R ĂȘ T E:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. C. având CNP_, cu domiciliul în Beclean, .. 94 jud. Bistrița - Năsăud, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, cu sediul în localitatea Cluj-N., ., jud. Cluj, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.04.2013 încheiat de IPJ Cluj –Poliția mun. G., și în consecință:
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 450 lei aplicată prin procesul-verbal atacat, pentru contravenția prevăzută de art. 147 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 și sancționată potrivit art. 101 al. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002, cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție atacat, respectiv sancțiunea amenzii în cuantum de 300 lei aplicată pentru contravenția prevăzută de art. 120 alin. 1 lit. h), i) din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, sancționată potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002.
Menține sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.12.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
G. I. LilianaCătinean S.
Red. /Dact.GIL
4 exp./10.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 746/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 1075/2013. Judecătoria GHERLA → |
|---|
