Plângere contravenţională. Sentința nr. 643/2015. Judecătoria GHERLA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 643/2015 pronunțată de Judecătoria GHERLA la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 1042/235/2015
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3188
JUDECĂTORIA G.
JUDEȚUL C.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 643/2015
Ședința publică din data de 9 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. I. R.
GREFIER: C. I.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul M. I. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Raportat la dispozițiile art. 131 alin. 1 C.proc.civ., în temeiul art. 94 pct. 4 C.proc.civ. și art. 32 din O.G. nr. 2/2001, instanța stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța, nefiind excepții de invocat sau alte cereri în probațiune de formulat, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile și înregistrarea video, depuse în probațiune, apreciind-o legală, verosimilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, iar părțile nefiind prezente pentru a pune concluzii pe fond, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., la data de 25.03.2015, sub numărul_, petentul M. I. C. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., să dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/14.03.2015, încheiat de intimat.
În motivarea plângerii, petentul a contestat temeinicia procesului verbal, arătând că textele de lege ce prevăd și sancționează fapta contravențională reținută au fost indicate în mod incomplet și incorect, deoarece nu a fost indicat temeiul corect al individualizării sancțiunii aplicabile, și anume art. 98 din O.U.G. nr. 195/2002.
Petentul a învederat instanței că la momentul opririi în trafic nu i-a fost prezentată documentația de omologare și verificare metrologică a aparatului radar utilizat. Invocând Normele metrologice legale nr. 021- 05, petentul a solicitat să fie depusă la dosar întreaga documentație, pentru a se verifica funcționalitatea optimă a cinemometrului și dacă măsurătoarea radar s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor exprese trasate de către producătorul cinemometrului.
A mai arătat că la stabilirea vitezei nu s-a ținut cont de eroarea maximă tolerată de ± 4 %, care ar duce la coborârea vitezei de deplasare sub 100 km/h și ar avea drept consecință neaplicarea sancțiunii complementare și micșorarea cuantumului amenzii.
Plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002 și N.M.L. 021 – 05.
În probațiune, a fost depusă copia procesului verbal contestat (f.9).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (f.10).
La data de 27.04.2015, prin registratura instanței, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate ca nefondată (f.16-19).
În motivarea acesteia, s-a arătat că, sub aspectul legalității, procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității în cuprinsul art. 16, art. 17 din OG nr. 2/2001, iar sub aspectul temeiniciei, agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
În privința atestatului de operator radar al agentului, s-a învederat instanței că prevederile de la pct. 4.2. din Ordinul nr. 301/2005 au fost abrogate.
Referitor la marja de eroare, s-a precizat că aceasta nu reprezintă altceva decât o cerință metrologică pe care cinemometrul trebuie să o îndeplinească pentru a fi omologat. Dacă în urma procesului de verificare metrologică, erorile cinemometrului se încadrează în normele de metrologie legală, aparatul respectiv este certificat, iar din acest moment viteza măsurată de aparat este legal stabilită, fără a se aplica niciun fel de corecții.
În ceea ce privește dovada funcției de autotestare, intimatul a arătat că această funcție este activată automat la fiecare punere în funcțiune a cinemometrului, iar în cazul depistării unor defecte sau dereglări funcționale, acestea vor fi semnalate și funcționarea cinemometrului va fi blocată.
De asemenea, s-a mai învederat instanței că agenții de poliție nu își desfășoară activitatea zilnică de constatare și sancționare a contravențiilor în baza unui ordin de serviciu, ci în temeiul art. 26 alin. 1 pct. 10 și pct. 18, art. 28 alin. 1 din Legea nr. 218/2002, precum și în temeiul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 360/2002.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-206, art. 223 alin. 3, art. 249 și art. 315 alin. 1 C.proc.civ., O.G. nr. 2/2001 și O.U.G. nr. 195/2002.
În probațiune, au fost anexate întâmpinării: istoricul contravențional al petentului (f. 18, 19) și CD-ul cuprinzând înregistrarea contravenției reținute în sarcina petentului și omologarea și verificarea metrologică a aparatului radar cu care a fost constatată contravenția (f.20).
La termenul de judecată din data de 09.06.2015, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile și cu înregistrarea video, aflate la dosar, reținând apoi cauza în pronunțare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/14.03.2015 încheiat de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., petentului M. I. C. i-au fost aplicate sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 877,5 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
În cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținut faptul că în data de 14.03.2015, ora 07.39, în calitate de conducător auto, petentul a condus autoturismul marca Volkswagen Tiguan, înmatriculat cu numărul_, pe DN 1C, E 576, în localitatea Iclod, având viteza de 103 km/h, fiind înregistrat de aparatul radar Autovision montat pe autospeciala MAI_.
Petentul a semnat procesul verbal de contravenție, fără a formula obiecțiuni.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal din perspectiva legalității, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța, în ceea ce privește criticile aduse de petent, reține că sunt neîntemeiate. Astfel, arată că prevederile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 prevăd obligativitatea indicării actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. În cuprinsul procesului verbal s-a menționat că fapta săvârșită este prevăzută de art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 (Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maxima admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare) și este sancționată prin art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a faptei: depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Raportat la conținutul articolelor indicate, instanța constată că prin menționarea art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, prin care este stabilită contravenția, dar și sancțiunile aplicabile, agentul și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, nefiind necesară indicarea art. 98 din O.U.G. nr. 195/2002 care reglementează clasele de sancțiuni.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși a fost încheiat de un agent al forței publice, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate în privința vitezei cu care a circulat mașina condusă de petent la momentul constatării săvârșirii faptei, întrucât aceasta nu poate fi percepută în mod direct de către agent. Din acest punct de vedere, incumbă intimatului sarcina de a face dovada, prin probe neîndoielnice, că cele consemnate corespund realității.
În scopul dovedirii stării de fapt reținute în cuprinsul procesului verbal contestat, intimatul a depus la dosar înregistrarea video a contravenției, aflată pe hard disk (f.20).
În urma vizionării acesteia, instanța constată că în data de 14.03.2015, la ora 07.39, autoturismul cu număr de înmatriculare_ a circulat cu viteza de 103 km/h, surprinsă astfel la momentul 07.39.35.
Instanța mai constată că, din actele depuse la dosar de către intimat, reiese că cinemometrul din cauză, care este un model aprobat de Biroul Român de Metrologie Legală, a fost verificat metrologic, potrivit Buletinului de verificare metrologică regăsit pe același suport CD.
Referitor la susținerile petentului, în sensul că la întocmirea procesului verbal nu s-a luat în considerare marja de eroare cu care funcționează cinemometrul, instanța reține că prevederile NML 021-05 privind erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei sunt luate în considerare doar la momentul avizării cinemometrului și eliberării buletinului de verificare metrologică, iar nu și ulterior, respectiv cu prilejul utilizării în concret a aparatului radar, consecința fiind aceea că din viteza înregistrată nu se scade nicio eroare, măsurările efectuate după verificarea metrologică a aparatului fiind legale și precise, fără a se putea interveni prin calcule matematice asupra valorilor exprimate.
Asupra locului unde a fost surprinsă fapta, instanța reține că acesta poate fi constatat în mod direct de către agentul constatator, deci realitatea acestui aspect se prezumă în mod relativ, sarcina probei contrare aparținând petentului. Întrucât petentul nu a contestat acest aspect, instanța reține că la momentul înregistrării cu aparatul radar, petentul circula în localitate, unde limita de viteză este de 50 km/h (art. 49 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002).
În consecință, constată că starea de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal de contravenție este una reală, fiind probată, în mod neechivoc, de înregistrarea video și înscrisurile depuse de intimat în probațiune. Astfel, se reține că petentul, în calitate de conducător auto, a rulat cu o viteză de 103 km/h în localitatea Iclod, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă de lege este de 50 km/h, faptă apreciată de legiuitor ca fiind contravenție, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
Sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 120 alin. 3 lit. e) din O.U.G. 195/2002, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, limitele sancțiunii amenzii, de natură a reflecta un grad ridicat de pericol social al faptei incriminate, prin circularea în localitate cu o viteză de 103 km/h, punându-se în pericol viața, integritatea și siguranța celorlalți participanți la trafic, dar și viața și bunurile petentului, faptul că petentul nu a invocat și făcut dovada unor împrejurări de natură a atenua răspunderea contravențională, instanța apreciază că sancțiunea amenzii, stabilite la nivelul minimului special, a fost corect individualizată și, de asemenea, nu se justifică nici înlăturarea sancțiunii complementare.
În consecință, va respinge plângerea formulată ca nefondată și va menține dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/14.03.2015, încheiat de intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul M. I. C., având CNP_ și domiciliul în C.-N., ., . și domiciliul procesual ales în C.-N., Calea Dorobanților, nr. 9-11, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C.-N., ., jud. C., ca nefondată.
Menține dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/14.03.2015, încheiat de intimat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. I. RusuCristina I.
Red./ dact. - D.I.R./ C.I. - 4 ex. – 8 iulie 2015
| ← Fond funciar. Sentința nr. 592/2015. Judecătoria GHERLA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 704/2015. Judecătoria... → |
|---|
