Plângere contravenţională. Sentința nr. 953/2015. Judecătoria GHERLA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 953/2015 pronunțată de Judecătoria GHERLA la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 953/2015
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3188
JUDECĂTORIA G.
JUDEȚUL C.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 953/2015
Ședința publică de la 08 Octombrie 2015
Instanța formată din:
PREȘEDINTE: I. L. G.
GREFIER: L. C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de petentul M. M. I. și pe intimatul I. C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă petentul, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța, în temeiul art. 131 din codul de procedură civilă și OG nr. 2/2001, verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus din oficiu copia buletinului de verificare metrologică existent pe suportul CD (f. 24) după care:
Instanța procedează la identificarea petentului M. M. I., având CNP_, posesor al CI . nr. 994765cu domiciliul în C.-N. . .> Instanța, în temeiul art. 238 din Codul de procedură civilă, estimează o durată de 1 lună pentru cercetarea procesului.
Instanța, nefiind cereri prealabile sau excepții în cauză, acordă cuvântul în susținerea plângerii.
Petentul arată că a vizionat înregistrarea video și consideră că agentul constatator a avut dreptate, deși viteza nu mai era aceeași în înregistrare.
La interpelarea instanței, petentul învederează că a solicitat audierea soției sale, dar nu mai insistă în administrarea probei.
Instanța ia act de poziția exprimată de petent în sensul că nu mai dorește să fie audiați martori.
La interpelarea instanței, petentul învederează că nu mai are alte probe de propus.
Instanța, nemaifiind alte cereri, propuneri sau excepții de formulat în cauză, declară terminată faza probatorie, constată cauza în stare de judecată și acordă părții prezente cuvântul în dezbateri.
Petentul solicită admiterea plângerii.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, instanța reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2015, contestatorul M. M. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C., anularea procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 18.04.2015, arătând în motivarea acțiunii că viteza consemnată în actul constatator a fost înregistrată de către aparatul radar în timp ce autospeciala de poliție se deplasa în spatele autovehiculului pe care îl conducea și că singurul loc unde ar fi putut avea viteza de 107 km/h a fost între loc. Fundătura și Apahida, în afara localității, unde a depășit un autobus.
În drept a invocat OG nr. 2/2001 și Codul rutier.
Acțiunea a fost legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru (f. 3).
În probațiune contestatorul a depus înscrisuri(f. 4).
La data de 27.05.2015 intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. a depus la dosar întâmpinare (f. 11-13) prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat, sub aspectul legalității, că procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar sub aspectul temeiniciei, intimatul a învederat faptul că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ. Totodată intimatul a precizat că se opune unei eventuale solicitări de administrare a probei cu martori a vreuneia dintre persoanele prevăzute de art. 315 C.proc.civ. și că se opune administrării oricărei probe cu caracter extrajudiciar întrucât acestea nu respectă principiul contradictorialității și al nemijlocirii probelor în procesul civil. A arătat că procesul-verbal este întocmit cu respectarea tuturor normelor în vigoare, în contextul scopului urmărit prin OUG nr. 195/2002, de asigurare a desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205-206, art. 249, art. 223 art. 315 C.proc.civ., OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În probațiune intimatul a depus înscrisuri și înregistrarea video (f. 14-16).
În cauză, fiind considerate utile, pertinente și concludente soluționării cererii, în temeiul art. 167 alin. 1 C.proc.civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba video (f. 16).
Analizând ansamblul materialului probator aflat la dosarul cauzei,instanța reține următoarele:
Instanța constată că este competentă, conform art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, să soluționeze prezenta acțiune, prezumtiva faptă contravențională fiind săvârșită în circumscripția sa teritorială, respectiv în localitatea Iclod, și că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile de la încheierea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzut de art. 31 alin. 1 din același act normativ.
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 18.04.2015 de către I. C. – SR - BRDNE, petentul M. M. I. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 877,5 lei și suspendarea dreptului de conducere pe o durată de 90 de zile, reținându-se că la aceeași dată a fost înregistrat de aparatul radar Autovision în timp ce conducea autovehiculul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ pe DN 1CE576, în loc. Iclod, având o viteză de 107 km/h în localitate, fapta fiind încadrată juridic în dispozițiile art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 și sancționată potrivit art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând conținutul procesului-verbal sub aspectul legalității întocmirii acestuia, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile impuse de dispozițiile art. 17 din OG nr.2/2001, fiind corect din punct de vedere formal, neputând a fi identificată nici o cauză care ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia și nici vreo altă încălcare a dispozițiilor art. 16 din același act normativ care să fi cauzat contravenientului o vătămare ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În ceea ce privește aspectul legalității utilizării aparatului radar, instanța constată că potrivit pct. 5.1. din ORDINUL nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", cu modificările și completările ulterioare, “atestarea legalității unui cinemometru se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice și tehnice indicate în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă pentru introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv pentru utilizare”. Așadar, în ceea ce privește omologarea aparatului radar de către Biroul de Metrologie Legală, se reține că acesta nu reprezintă o condiție de sine stătătoare a legalității cinemometrului aflat deja în funcțiune, întrucât funcționarea în condiții normale și în parametri corespunzători a aparatelor radar se face prin verificări specifice, atât la aprobarea de model inițială, cât și la verificarea periodică, potrivit tabelului 1 din actul normativ indicat. În acest context instanța mai reține, sub aspectul verificării tehnice periodice a aparatului radar, că intimatul a depus la dosar buletinul de verificare metrologică nr. BBSC-02.01-1064 din 11.03.2015 (f. 24), având rezultatul verificării „Admis”, fiind astfel îndeplinit condiția verificării metrologice pentru aparatul radar utilizat în constatarea pretinsei fapte contravenționale, verificarea fiind valabilă pentru o perioadă de un an de la această dată, astfel că la data constatării prezumtivei fapte contravenționale, cinemometrul respecta aceste prevederi legale.
Se reține totodată a fi îndeplinită și condiția prevăzută la pct. 5.2.1. din Normele Metrologice Legale NML 021-05 privind indicarea datelor de identificare ale autovehiculului pe care este amplasat cinemometrul, fiind menționate atât în buletinul de verificare metrologică, cât și în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, datele de identificare ale autovehiculului pe care este amplasat cinemometrul – respectiv autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI_, aceste date fiind indicate ca atare și în cuprinsul buletinului de verificare metrologică. Tot astfel, în ceea ce privește indicarea seriei și a datelor de identificare ale aparatului radar, instanța reține că pe procesul-verbal de contravenție este indicat numărul de înmatriculare pe care este amplasat cinemometrul, iar buletinul de verificare metrologică a fost emis tocmai pentru acest cinemometru de control rutier tip AUTOVISION, iar împrejurarea dacă în concret la momentul înregistrării autovehiculul pe care era amplasat aparatul radar era sau nu în mișcare, ori circula în spatele vehiculului condus de petent,rezultă din înregistrarea video de la dosar (f. 16), aspectul fiind fără relevanță juridică, aparatul fiind omologat a măsura viteza atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, după cum este menționat expres în același buletin de verificare metrologică.
Toate aceste aspecte analizate, care vizează în fond legaliatea întocmirii procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 18.04.2015 converg spre concluzia că în cauză au fost respectate exigențele legale în materie, procesul-verbal atacat bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că starea de fapt este corect consemnată în actul constatator întrucât, raportat la obiectul dedus judecății, fapta de a circula pe drumurile publice cu depășirea vitezei maxime admise se constată exclusiv prin mijloace tehnice verificate metrologic, doar acestea putând face dovada vitezei reale iar susținerile petentului sub aspectului nerealei consemnări în procesul-verbal atacat a locului săvârșirii prezumtivei contravenții sunt nefondate, înregistrarea video făcând dovada că pretinsa faptă a fost comisă în localitate, procesul-verbal bucurându-se de altfel de prezumția de legalitate și temeinicie, pentru astfel de constatări ale împrejurărilor de fapt percepute nemijlocit de către agentul statului.
Analizând proba video depusă la dosar de intimată (f. 16), obținută în baza unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, instanța reține că autoturismul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ condus de petent la data de 18.04.2015 pe DN 1C E576, în loc. Iclod, a fost înregistrat cu aparatul radar instalat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI_ circulând cu o viteză de 107 km/h pe DN1C, E576 prin localitate – aspectul reieșind fără dubiu și din proba video de la dosar, iar în interiorul localitățiilimita legală de viteză este de 50 km/h.
În aceste condițiiinstanța reține că, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate care, fiind o prezumție relativă, este susceptibilă de a fi înlăturată prin dovada contrară, aspectul esențial din punctul de vedere al instanței europene fiind acela ca instanțele naționale să-i ofere petentei cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale. De asemenea, potrivit aceleiași jurisprudențe europene, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999). Prin urmare, prezumția relativă de temeinicie si legalitate de care se bucură procesul-verbal potrivit legislației contravenționale din România este compatibilă cu prevederile art. 6 din C.E.D.O. si ca atare, poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă prevăzut de lege, asigurându-se astfel dreptul la apărarea petentului.
În cauza de față instanța constată, pe baza probelor de la dosar, caracterul temeinic al procesului-verbal de contravenție atacat, constatând totodată că deși i s-a asigurat cadrul legal adecvat, petentul nu a făcut dovada unei stări de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, fotografiile depuse de către parte nefiind în măsură să înlăture nici prezumția de veridicitate a actului constatator, coroborat cu înregistarea video de unde rezultă locul săvârșirii contravenției și răspunsul comunicat de administratorul drumului.
În aceste condiții, instanța constată că starea de fapt a fost corect consemnată, aceasta întrunind elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Potrivit acestor reglementări conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare, iar art. 49 alin. 1 și 2 din OUG nr.195/2002 prevăd că “(1) Limita maxima de viteză în localități este de 50 km/h.”
În acest context, reținându-se că în zonă limita de viteză era de 50 km/h, iar petentul a fost înregistrat cu o viteză de 107 km/h, se constată că acesta a fost legal sancționat potrivit art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002, text potrivit căruia „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”, iar potrivit art. 98 alin. 4 din același act normativ, clasa a IV-a de sancțiuni presupune „de la 9 la 20 puncte-amendă”, petentului fiindu-i aplicate în concret numărul minim de 9 puncte amendă, aferente unei sancțiuni a amenzii în cuantum de 877,5 lei.
Astfel, reținând a fi legală încadrarea juridică a faptei și cuantumul amenzii aplicate, instanța constată că potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ care constituie dreptul comun în materie contravențională, aceasta are posibilitatea să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care se constată legalitatea procesului-verbal contestat și existența contravenției în sarcina contestatorului.
Sub acest aspect, se reține că sancțiunea amenzii în cuantum de 877,5 lei aplicată contravenientului este legală, agentul constatator stabilind numărul minim de puncte-amendă, respectiv 9, pentru clasa de sancțiuni aplicabilă contravenției reținute în sarcina petentului, iar instanța apreciază că sancțiunea amenzii astfel aplicată este necesară pentru a i se atrage atenția contestatorului asupra obligațiilor ce-i revin în materia regimului circulației pe drumurile publice. Pentru a reține acesta instanța are în vedere pe de-o parte scopul OUG nr. 195/2002 de asigurare a desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, dar și prevederile art. 5 alin. 5 din O.G. nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, niciunul dintre criteriile prevăzute de acest din urmă articol nefiind de natură a fundamenta aplicarea sancțiunii avertismentului întrucât fapta de a circula cu viteză peste limita legală prezintă în sine o gravitate in abstracto, prin raportare la urmările care s-ar fi putut produce și care la o viteză ridicată sunt greu de evitat, motiv pentru care reține că în esență conduita petentului a fost de natură să pună în pericol siguranța sa, a celorlalți participanți la trafic și a locuitorilor din zonă.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către contestatorul M. M. I. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 18.04.2015de către I. C. – SR - BRDNE, actul de constatare și sancționare a contravenției atacat fiind legal și temeinic.
În temeiul art. 453 NCPC, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. M. I. având CNP_, cu domiciliul în C.-N., . ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. cu sediul în C.-N., ., jud. C., împotriva procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 18.04.2015 de intimat.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, cerere care se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. I. L. C. L. P.
Red. /Dact.GIL
4 exp./15.10.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1262/2015. Judecătoria GHERLA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 128/2015.... → |
|---|
