Pensie întreţinere. Sentința nr. 5661/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5661/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 4566/236/2013
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
CAUZE CU MINORI
SENTINȚA CIVILĂ NR.5661
Ședința publică de la 19 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Grefier M. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. A. E., autoritate tutelară P. M.. G. și pe pârâtul CUȘNEVICIU H., având ca obiect pensie întreținere .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reclamanta personal și asistată de avocat R. M., pârâtul personal și asistat de avocat P. I., lipsă fiind și aut.tut.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a efectuat ancheta socială, după care:
Apărătorul reclamantei, depune la dosar interogatoriu formulat spre a fi luat pârâtului și un set de înscrisuri, ale căror copii se înmânează și pârâtului prin apărător.
Apărătorul pârâtului, depune la dosar interogatoriu formulat spre a fi luat reclamantei și un set de înscrisuri, ale căror copii se înmânează și reclamantei prin apărător.
Instanța procedează la administrarea probei cu interogatoriul reclamantei S. A. E., legitimată cu CI . nr._ și pârâtului Cușneviciu H. legitimat cu CI . nr._, răspunsurile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Instanța procedează la audierea martorilor încuviințați părților, răspunsurile acestora fiind consemnate în procese – verbale separate și atașate la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței de când nu a mai luat legătura cu minora, pârâtul învederează că de când s-au despărțit în fapt nu a mai vorbit cu minora, respectiv de la vârsta de 1 an, iar acum are minora are 5 ani.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat; instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat R. M. pentru reclamant, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, să se dispună majorarea pensiei de întreținere și obligarea pârâtului la plata acestei pensii în favoarea minorei în funcție de veniturile pe care acesta le realizează, începând cu data introducerii prezentei acțiuni și până la majoratul minorei.
În ceea ce privește modalitate de apărare a pârâtului, prin întâmpinare, prin care solicită să se țină cont de faptul că veniturile pe care le obține sunt alocate întreținerii sale, a părinților săi și a bunicii de peste 86 ani, precum și faptul că are un contract de credit de nevoi personale, apreciază că nu poate fi reținută.
Consideră că este irelevant faptul că pârâtul a contractat un credit de nevoi personale în timpul căsătoriei, acesta fiind contractat în scopul dobândirii unui autoturism, care se află în posesia acestuia.
De asemenea nu poate fi reținută nici apărarea în sensul că are doi părinți și o bunică în întreținere, întrucât aceștia sunt pensionari, respectiv părinții, fost profesori sunt pensionari de stat, iar bunica, soție de militar care beneficiază de pensia soțului care este de peste 2000 lei.
Mai mult pârâtul nu și-a văzut fetița de 4 ani și nici nu cunoaște faptul că acesta are un talent deosebit la pictură.
În ceea ce privește cererea reconvențională, solicită admiterea în parte, în sensul că autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți, întrucât reclamanta nu i-a interzis niciodată pârâtului să se implice în creșterea și educarea minorei, însă de la despărțirea în fapt pârâtul nu a venit să vadă minora, iar în situația în care reclamanta nu formula această cerere, nu ar fi solicitat nici acesta autoritatea părintească și vizitarea minorei.
Cu privire la cererea de modificare a programului de vizitare a minorei, consideră că acesta nu se impune, câtă vreme pârâtului nu i-a fost interzis să-și vadă copilul, dar acesta a înțeles să nu beneficieze de acest drept.
În ceea ce privește modalitatea de stabilire a legăturilor personale cu minora, raportat și la vârsta minorei și răspunsul pârâtului la interogatoriu, solicită să se realizeze în domiciliul reclamantei timp de un an de zile, din două în două săptămâni, iar cu privire la stabilirea programului lasă la aprecierea instanței.
Consideră că aproprierea dintre tată și fiica trebuie să se facă treptat, pentru că pârâtul nu a mai văzut-o pe fetiță timp de 4 ani, este un copil sensibil și i-ar fi pusă în pericol siguranța psihică dacă ar fi luată de tată într-un mediu necunoscut cu persoane necunoscute.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat P. I. pentru pârât, având cuvântul, este de acord cu majorarea pensiei de întreținere în favoarea minorei în funcție de veniturile realizate de pârât, dar consideră că nevoile minorei nu au crescut, faptul că pârâtul are în grijă doi părinți bătrâni și o bunică, are contractat un credit de nevoi personale care este achitat tot de acesta.
Solicită admiterea cererii reconvenționale, să se dispună ca autoritatea părintească să fie exercitată de către ambii părinți, modificarea modalități de realizare a legăturilor personale ale pârâtului cu minora, în sensul de a se realiza în prezența reclamantei, dar nu timp de un an, apoi după acomodare, conform programului menționat prin cererea reconvențională.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 02.04.2013, reclamanta S. A. E. a chemat în judecată pe pârâtul CUȘNEVICIU H., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat prin sentința civilă nr.461 din 21.01.2010, pronunțată de Judecătoria G. și obligarea pârâtului la plata acestei pensii de întreținere în favoarea minorei Cușneviciu A. M. L. născută la data de 30.09.2008 si după împlinirea majoratului până la finalizarea studiilor, începând cu data introducerii prezentei acțiuni.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, a fost căsătorită cu pârâtul și prin sentința civilă nr. 461 din 21.01.2010, s-a declarat desfăcută căsătoria dintre părți și i s-a încredințat spre creștere și educare minora, iar pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere lunară în cuantum de 345 lei.
A mai arătat reclamanta că, în prezent, la stabilirea acestei pensii s-au avut în vedere nevoile minorei și posibilitățile materiale ale pârâtului, iar la acest moment situația de fapt s-a schimbat.
Nevoile pentru creșterea și educarea minorei, care acum vârstă de aprox.5 ani, au crescut și în același timp au crescut și posibilitățile materiale ale pârâtului, care realizează din salariu un venit mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei de întreținere, a cărei majorare o solicită.
În drept, își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 44 raportat la art. 94 C. fam. art. 499 alin.2, art.524, art.529 alin.2, art.530 alin.2 și 3, precum și art.532 alin.1 din Noul Cod Civil; art.148 - 152 Noul Cod procedură civilă.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei sentința civilă nr. 461/21.01.2010 pronunțată de Judecătoria G., certificat de naștere, carte de identitate, certificat de căsătorie.
La data de 16.04.2013, pârâtul a depus întâmpinare și cerere reconvențională, înțelegând să formuleze apărări la acțiunea reclamantei, arătând că, aceasta a solicitat majorarea pensiei de întreținere, la care a fost obligat prin sentința civilă nr.461 din 21.01.2010, pronunțată de Judecătoria G., pentru minora Cușneviciu A. M. L., născută la 30.09.2008.
Prin sentința menționată, a fost obligat la plata unei pensii de întreținere de 345 lei lunar .
Reclamanta a solicitat majorarea obligației de întreținere pe considerentul că minora are nevoi mai mari deoarece a crescut și are vârsta de 5 ani. Totodată se invocă veniturile mai mari ale pârâtului.
Precizează faptul că, în principiu, este de acord cu majorarea obligației de întreținere cu condiția respectării unei proporții între nevoile minorei și contribuția celor doi părinți la întreținerea acesteia.
Este adevărat faptul că realizează venituri mai mari, în principal, datorită unui program supraîncărcat de muncă, așa cum presupune serviciul de urgență.
Nu consideră că au crescut nevoile minorei deoarece, în primii ani de naștere, nevoile minorului sunt mai mari decât în anii imediat următori.
Consideră că, la stabilirea cuantumului întreținerii, trebuie avute în vedere, în principal, nevoile minorei.
In legătură cu veniturile sale și afectațiunea acestora urmează să se aibă în vedere următoarele aspecte:
-veniturile sale sunt alocate atât întreținerii acestuia cât și altor persoane apropiate:
-are doi părinți și o bunică de peste 86 ani, toți pensionari, pensiile fiind destul de reduse în raport de nevoile acestora, în special cele generate de tratamentul medicamentos al bolilor care îi afectează ;
-în timpul căsătoriei cu reclamanta, a contractat un credit de nevoi personale, folosit de ambii soți, în cuantum de 37.950 lei, el achitând lunar suma de 704 lei cu titlu de rată + dobânzi. Obligația, deși una comună, este suportată de el în mod exclusiv și afectează în mod evident veniturile lunare, obligația continuând în următorii 4 ani.
Nu poate fi omis faptul că și reclamanta are, la rândul său, obligația de a contribui la întreținerea minorei.
Arătă că, în perioada în care veniturile sale au fost diminuate cu 25%, printr-o măsură luată pe plan național, nu a solicitat reducerea cuantumului pensiei de întreținere, acceptând menținerea pensiei la nivelul stabilit de instanță anterior deși veniturile au fost sub nivelul avut în vedere la data pronunțării hotărârii judecătorești .
Consideră că nu poate fi luată în considerare pretenția de stabilire a pensiei de întreținere doar în raport de cota maximă prevăzută de Codul civil, în raport de celelalte obligații de întreținere sau cheltuielile curente care afectează veniturile realizate.
De asemenea, obligația de întreținere nu poate fi stabilită pentru perioada studiilor, după majoratul minorei, când aceasta are acțiune personală.
Pe calea cererii reconvenționale pârâtul a solicitat exercitarea autorității părintești în legătură cu minora Cușneviciu A. M. L. de către ambii părinți; modificarea modalității de realizare a legăturilor personale ale acestuis cu minora, astfel: în prima și a treia săptămână din fiecare lună, prin luarea minorei la domiciliul său de vineri orele 18:00 până duminica orele 12:00; a doua zi de C., a doua zi de Paști și a doua zi după ziua aniversară, respectiv 01 octombrie în fiecare an ; timp de două săptămâni în perioada concediului său de odihnă.
Formuleaza cerere de exercitare a autorității părintești de ambii părinți în condițiile în care divorțul s-a pronunțat înainte de . Codului civil, care stabilește alte modalități ale raporturilor de familie și ale raporturilor dintre părinți și copii.
In condițiile noului Cod civil, se impune prevederea expresă cu privire la faptul că autoritatea părintească este exercitată de către ambii părinți, el neputând fi lipsit de acest drept.
Pe de altă parte, deși prin sentința de divorț s-a stabilit dreptul său de a avea legături cu minora la domiciliul reclamantei, aceasta a făcut tot posibilul pentru a împiedica aceste legături.
Pentru realizarea acestora, solicită schimbarea modalității, prin posibilitatea acordată de a o lua pe minoră la domiciliul său atât pentru considerentul că reclamanta nu permite realizarea legăturilor la domiciliul său ( nu a permis ), cât și pe considerentul că minora a crescut și poate fi luată în afara locuinței mamei sale.
Codul civil prevede nu numai obligații ale părintelui la care nu este stabilită locuința minorului ci și drepturi care trebuie exercitate în mod corelativ .
În drept: art.205, 209 C.pr.civ., art.397, 504, 401 Cod civil.
Probe: înscrisuri, interogatoriul reclamantei.
Precizeaza faptul că aceste probe sunt solicitate pentru ambele capete de cerere și pentru dovedirea apărărilor din întâmpinare .
In cadrul probei cu înscrisuri are în vedere: acte de stare civilă, acte referitoare la venituri, acte doveditoare ale obligațiilor față de terțe persoane și de restituire a împrumutului contractat în timpul căsătoriei.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, arătând că prin intampinarea depusa de parat acesta solicita a se avea in vedere la stabilirea cuantumului obligației de intretinere afectatiunea veniturilor sale in sensul ca veniturile pe care le obține sunt alocate întretinerii sale, a părinților sai si a unei bunici de peste 86 ani, toti pensionari cu pensii modice si care necesita tratament medicamentos, precum si faptul ca are contractat un credit de nevoi personale ce a fost făcut in timpul căsătoriei, dar pe care il achita in mod exclusiv dupa sfacerea căsătoriei.
Prin sentinta de divorț paratul a fost obligat sa contribuie la retinerea minorei prin plata unei pensii lunare in cuantum de 345 lei.
Paratul nu s-a achitat de aceasta obligație, decât târziu si numai după ce a fost nevoita sa apeleze la organele competente prin promovarea unei plângeri penale de abandon de familie.
In prezent suma datorata cu titlu de pensie de intretinere minorei a devenit total insuficienta asigurarii unui trai decent acesteia.
Astfel, minora urmeaza cursurile unei grădinițe particulare si in paralel frecventează cursurile de desen ale Scolii de Muzica si Arta V. Carpis din Municipiul G.. Este foarte talentata, ii plac aceste cursuri, care sunt costisitoare, materialele didactice costând foarte mult.
Consideră ca este irelevant faptul ca paratul are contractat un credit de nevoi personale inca din timpul căsătoriei, acesta fiind contractat in dobândirii unui autoturism, autoturism ce s-a aflat si se afla si se află in posesia sa. In plus si ea a avut contractat un credit achiziționarea de bunuri de uz casnic, tot in timpul căsătoriei, pe care le-a achitat exclusiv dupa despartirea in fapt, bunurile achiziționate ramanand insa in posesia paratului si in prezent.
De asemenea, nu poate fi retinuta nici apararea in sensul ca are în întreținere doi părinți si o bunica, intrucat aceștia sunt pensionari, respectiv foști profesori sunt pensionari de stat, iar bunica, soție de militar, beneficiază de pensia soțului sau care este de peste 2000 lei.
Nu în ultimul rand la stabilirea cuantumului pensiei de intretinere solicită să s aibă în vedere si faptul ca paratul cumuleaza venituri de la doua locuri de muncă
In ceea ce privește cererea de modificare a programului de vizitare a minorei, consideră ca aceasta nu se impune, cata vreme paratului nu i-a fost interzis sa-si viziteze copilul, dar acesta a inteles sa nu beneficieze de acest drept stabilit in sentinta de divorț, atat el cat si părinții sai afirmand ca nu iubesc copilul si ca nu-i intereseaza evoluția acestuia.
Modalitatea de stabilire a legaturilor personale cu minora din sentinta de divorț este cea care vine in interesul superior al minorei, raportat si la faptul ca de la varsta de un an si patru luni minora nu si-a mai văzut tatal, iar acum, daca . sa se implice in mod efectiv in creșterea si educarea ei, aceasta trebuie sa se realizeze in mod treptat si progresiv, prin intermediul său, pentru inceput, pentru a le da posibilitatea sa se cunoasca reciproc si pentru ca minora sa nu fie tulburata afectiv in situatia in care s-ar gasi in preajma paratului singura.
Mai menționeaza ca minora este foarte sensibila, este legata puternic afectiv de ea, de care nu a fost niciodata despartita, iar atunci cand este in preajma unor persoane pe care nu le cunoaște are o senzație de teama si uneori plânge.
În cauză, a fost efectuată anchetă socială, au fost luate interogatoriul părților și au fost audiați martorii G. M.-E. și V. A. Wiliam.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține că prin sentința civilă nr. 461/21.01.2010 a Judecătoriei G. s-a admis în parte acțiunea reclamantei formulată împotriva pârâtului, s-a admis cererea reconvențională formulată de pârât, s-a declarat desfăcută căsătoria părților încheiată la data de 10.11.2007 la P. G., trecută și înregistrată la nr. 506, din vina ambilor soți, urmând ca reclamanta să-și reia numele avut anterior căsătoriei, acela de „S.”, a încredințat reclamantei spre creștere și educare pe minora Cușneviciu A. M. L., născută la data de 30 septembrie 2008, a obligat pârâtul să contribuie la întreținerea minorei cu o pensie lunară de 345 lei, începând cu data introducerii acțiunii 8.10.2009 și până la majoratul acesteia, a obligat reclamanta să permită pârâtului să aibă legături personale cu minora în prima și a treia săptămână din lună, orele 10-12 la domiciliul reclamantei, s-au compensat cheltuielile de judecată.
Având în vedere că veniturile realizate de pârât au crescut, instanța va admite cererea formulată de reclamantă și în temeiul art. 529 și 531 C.civ. va dispune majorarea de la 345 lei lunar la 1115 lei lunar, obligația de întreținere datorată de pârât reclamantei pentru minora Cușneviciu A. - M. - L., născută la data de 30.09.2008, începând cu data introducerii cererii 02.04.2013 și până la majoratul acesteia.
În temeiul art. 397 C.civ., autoritatea părintească va fi exercitată de ambii părinți.
Prin sentința civilă arătată mai sus s-a stabilit ca legăturile personale cu minora să fie exercitate la domiciliul reclamantei, dar având în vedere că vârsta acesteia a crescut față de acel moment, instanța apreciază că aceste legături personale pot avea loc și în domiciliul tatălui, motiv pentru care în temeiul art. 401 C.civ., va dispune modificarea modalității de realizare a legăturilor personale cu minora și stabilite prin sentința civilă nr.461/21 ianuarie 2010 astfel: în prima și a treia săptămână din lună, în intervalul vineri orele 18,00 - duminică orele 12,00, a doua zi de C., de P. și după ziua aniversară, respectiv 01 octombrie din fiecare an, două săptămâni în perioada concediului de odihnă al pârâtului, în primele 6 luni în prezența mamei și după 6 luni în afara domiciliului reclamantei.
Se va lua act că părțile nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea reclamantei S. A. E., domiciliată în mun. G., șos. București, .. C, ., formulată împotriva pârâtului CUȘNEVICIU H., domiciliat în mun. G., șos. Alexandriei, ., ., autoritate tutelară P. MUNICIPIULUI G., cu sediul în mun. G., .-51, jud. G..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârât.
Majorează de la 345 lei lunar la 1115 lei lunar, obligația de întreținere datorată de pârât reclamantei pentru minora Cușneviciu A. - M. - L., născută la data de 30.09.2008, începând cu data introducerii cererii 02.04.2013 și până la majoratul acesteia.
Autoritatea părintească este exercitată de ambii părinți.
Dispune modificarea modalității de realizare a legăturilor personale cu minora și stabilite prin sentința civilă nr.461/21 ianuarie 2010 astfel: în prima și a treia săptămână din lună, în intervalul vineri orele 18,00 - duminică orele 12,00, a doua zi de C., de P. și după ziua aniversară, respectiv 01 octombrie din fiecare an, două săptămâni în perioada concediului de odihnă al pârâtului, în primele 6 luni în prezența mamei și după 6 luni în afara domiciliului reclamantei.
Ia act că, părțile nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.06.2013.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red.Jud.M.M.
Dact.Ș.P.
Ex.5/2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6268/2013.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 164/2013. Judecătoria GIURGIU → |
|---|
