Pensie întreţinere. Sentința nr. 120/2016. Judecătoria HUŞI

Sentința nr. 120/2016 pronunțată de Judecătoria HUŞI la data de 22-02-2016 în dosarul nr. 120/2016

Acesta este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDHUS:2016:004._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA HUȘI

Dosar nr._

Sentința civilă Nr. 120/2016

Ședința publică de la 22 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. C.

Grefier M. G.

Pe rol judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamantul F. G., domiciliat în ., județul V. și cu domiciliul procedural ales în municipiul Huși, ..1, județul V. la cab. Av. Tonica D. și pe pârâta C. I. R., domiciliată . V., în având ca obiect „exercitare autoritate părintească”.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul asistat de av.Tonică D., lipsă fiind pârâta. Se prezintă și martorul propus de reclamant, respectiv L. M. I..

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

- dosarul are ca obiect „ stabilire pensie de întreținere, stabilire dom. minor”,

- se află la al treilea termen de judecată,

- părțile au fost legal citate,procedura de citare este legal îndeplinită deoarece, la dosar fiind atașate dovezile în acest sens, iar potrivit art.157, al.(1), lit.iNCPC, instanța prezumă că părțile cunosc și termenele de judecată ulterioare,pentru care citația le-a fost înmânată personal, prin reprezentant legal sau convențional, ori prin funcționarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenței, sub semnătură de primire,

- nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conf. disp.art.411 al.1 pct.2,NCPC, după care:

- cauza amânată în vederea administrării probatoriului.

Reclamantul depune la dosar un set de acte și fotografii din care rezultă că merge împreună cu minorul în vacanță și îi comandă mâncare de la restaurant în caz de necesitate.

Instanța procedează la audierea martorului L. M. I., sub prestare de jurământ, declarațiile acestuia fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Reclamantul, prin apărător, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau alte incidente de soluționat și nu solicită un alt termen pentru dezbaterea în fond a cauzei.

În baza art. 392 NCPC instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Reclamantul, prin apărător, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, exercitarea autorității părintești în comun cu privire la minorul F. D.-E., stabilirea domiciliului la reclamant și obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere raportat la venitul minim pe economie.

Precizează că minorul a locuit tot timpul cu reclamantul și s-a ocupat de creșterea și educarea acestuia îndeaproape.

Pârât a plecat la muncă în străinătate iar în anul 2015 pârâta a părăsit domiciliul conjugal și a luat minorul la bunicii materni. După două săptămâni, când pârâta era plecată în străinătate, minorul nu a vrut să mai rămână la bunicii materni și a mers să locuiască cu reclamantul.

Mai arată că prin ordonanță președințială s-a stabilit domiciliul minorului la reclamant.

Minorul se simte bine cu tatăl, merge la grădiniță fapt ce rezultă și din ancheta socială efectuată la domiciliul reclamantului.

Reclamantul, prin apărător, arată că renunță la capătul de cerere cu privire la încuviințarea legăturilor personale cu minorul.

Pentru aceste motive solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Fără cheltuieli de judecată.

Instanța apreciază că sunt lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei.

Declară dezbaterile închise, după deliberare dându-se prezenta hotărâre;

INSTANȚA

Asupra acțiunii civile de față;

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, reclamantul F. G., CNP -_, domiciliat in ., jud. V., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Tonica D. din mun. H., .. l, jud. V., a chemat-o în judecată pe pârâta C. I.-R. domiciliata in .. L. Banului, jud. V. (la fam. C. J.), solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză, să dispună:

- exercitarea în comun a autorității părintești asupra minorului F. D.-E., născut la data de 03.10.2011, de către ambii părinți;

- stabilirea locuinței minorului la reclamant;

- obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, raportată la cuantumul venitului minim pe economie;

- fără cheltuieli de judecată.

În subsidiar, reclamantul a solicitat stabilirea unui program de vizitare a minorului, cerere la care a renunțat la dezbaterile pe fondul cauzei.

În motivarea acțiunii reclamantul a precizat că în fapt, în urma unei relații de concubinaj cu parata, la data de 03.20.2011 s-a născut minorul F. D.-E.. Minorul a fost recunoscut la naștere ca fiind fiul reclamantului. La numai câteva luni de la nașterea copilului, parata a plecat la munca in străinătate, fără consimțământul reclamantului, minorul ramanand in grija tatălui. Pârâta vine sporadic in Romania, cate 2-3 luni pe an. In aceste condiții, intre reclamant si minor s-a construit o relație afectiva solida. In luna februarie 2015, relația dintre părți a inceput sa se deterioreze, astfel ca la data de 10.02.2015, pârâta a luat minorul din domiciliu, fără stirea reclamantului si a plecat la părinții ei in satul și . numai câteva zile, parata a plecat in străinătate si a lăsat copilul in grija bunicilor materni. Tinand legatura permanent cu minorul, reclamantul a văzut ca acesta nu se simte confortabil in familia largita a paratei, care pentru el era necunoscuta, nu era corespunzător ingrijit, tânjea dupa afecțiunea tatălui. Desi la acel moment parata s-a împotrivit, ulterior a fost de acord, minorul revenind la domiciliul tatălui, in locul sau obișnuit unde este înconjurat de afectiune, unde a trăit pana la acest moment.

La jumătatea lunii iulie 2015, parata a revenit in tara, a venit la domiciliul reclamantului unde urma sa ramana împreuna cu acesta si minorul. Dupa numai 2 zile, a plecat din nou din domiciliu cu minorul, la părinții sai, iar de la acel moment îi interzice reclamantului să vadă copilul.

Este in interesul superior al copilului sa-i fie stabilit domiciliul la reclamant in condițiile in care nu are o legatura afectiva profunda cu parata, aceasta pleacă mereu in străinătate si arunca sarcinile îngrijirii unui copil in vârsta de 4 ani in sarcina altor persoane, care datorita vârstei sau stării de sănătate nu se pot ocupa de minor. Mai mult, minorul nu este obișnuit sa trăiască in mediul in care l-a aruncat parata si aceste împrejurări cu siguranța vor afecta dezvoltarea fizica si psihica a minorului. Reclamantul este cel care pana la aceasta vârsta s-a preocupat permanent de creșterea si educarea fiului său, el a fost cel care a vegheat asupra sanatatii sale si asupra tuturor celor necesare unei bune dezvoltări, are condiții bune de creștere si educare a minorului, net superioare celor de la domiciliul părinților paratei. Minorul este profund atașat de reclamant si familia acestuia. În ultimii 3 ani, parata nu a participat cu nimic la intretinerea minorului, sumele de bani obținute din munca in străinătate fiind folosite in scop propriu. Nici măcar alocația minorului nu a fost folosita pentru ingrijirea minorului, aceasta fiind insusita de parata si folosita in scopuri personale.

În drept reclamantul a invocat dispozițiile art. 398, 496, 525 al. l, 529, 530 al. l si 3 din Codul civil. În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri, martorii și anchetă psiho­socială.

Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat în instant și nu a formulat apărări scrise.

Din analiza și coroborarea probelor administrate în cauză, înscrisuri, declarații de martori, anchetă socială, instanța reține următoarea situație de fapt:

Reclamantul F. G. a avut o relație de concubinaj cu pârâta C. I.-R. și din aceasta relație a rezultat minorul F. D.-E. născut la data de 03.10.2011. Părțile au locuit împreună până la nașterea minorului. În ultimii 3 ani, pârâta a lucrat în străinătate, iar minorul a rămas în grija reclamantului reclamantului. Pârâta a fost în țară și a stat anul trecut din februarie și până în martie. În această perioadă, pârâta a luat copilul o săptămână și l-a dus la părinții ei. Reclamantul a mers de mai multe ori după minor, l-a luat acasă pentru o perioadă de timp, apoi pârâta a dus copilul din nou la părinții ei. În present, pârâta este din nou la lucru în străinătate.

Potrivit art. 505 Cod civil:

,,(1) În cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc.

(2) Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț”.

Potrivit art. 397 cod civil ,,După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel”.

Potrivit art. 398 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil:

,,(1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.

(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția sau la căsătoria acestuia”.

În determinarea interesului copiilor minori se ține seama de posibilitățile materiale ale părinților, de posibilitățile de dezvoltare fizică, morală și intelectuală pe care copiii le pot găsi la unul dintre părinți, de legăturile de afecțiune stabilite între copil și familie, de starea de sănătate a copilului, vârsta, sexul acestuia, de moralitatea părinților.

Instanța apreciază că este întemeiat capătul de cerere cu privire la exercitarea autorității părintești comune, nefiind motive pentru care ar acorda exclusivitate unuia dintre părinți. Pentru aceste motive, va dispune ca exercitarea autorității părintești să fie exercitată de ambii părinți.

Instanța apreciază că este în interesul minorului să locuiască în continuare împreună cu tatăl lui, deoarece aici are asigurat tot ce îi este necesar traiului zilnic și beneficiază de îngijire și supraveghere atât din partea tatălui, cât și a bunicilor paterni.

Martorii audiați au precizat că pârâta este plecată din țară, nu trimite bani sau alte bunuri copilului și nu ține legătura cu el. pe de altă parte, din concluziile anchetei sociale efectuate în cauză, rezultă că pârâta vorbește la telefon cu minorul, dar copilul este mai legat afectiv de tatăl său, are momente când nu dorește să comunice cu mama. Reclamantul locuiește împreună cu tatăl său, are întreprindere individuală, desfășurând activități de comerț, deține gospodărie mare cu teren și multe animale, având deci toate resursele necesare pentru a putea asigura copilului condiții foarte bune de creștere și educare.

Martorul L. I. M. a arătat că reclamantul se preocupă în permanență de copil are un magazin în curte, are grijă și de magazin și de copil. Copilul este bine îngrijit, nu este agresiv și nu plânge. Când nu are timp să facă mâncare, reclamantul ia mâncare de la restaurant din Huși și nu lasă copilul fără cele necesare.

Având în vedere faptul că minorul este foarte atașat de reclamant, vârsta sa, starea lui de sănătate, împrejurarea că reclamantul s-a ocupat de creșterea și educarea sa în permanență, deține un spațiu locativ corespunzător și ae condiții materiale bune, precum și faptul că pârâta este plecată din țară și nu are posibilitatea să se ocupe la acest moment de copil, instanța cosideră întemeiat să stabilească locuința minorului la tată. Este în interesul minorului să locuiască alături de părintele aflat în țară și nu la bunicii materni care au o vârstă și nu pot asigura o educație corespunzătoare unui copil.

În baza art. 525 al.1, art. 529 și 530 al. 2 și 3 Cod civil va obliga pârâta să achite reclamantului, în folosul minorului a unei pensii de întreținere, calculată în funcție de venitul minim pe economie.

Minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri. Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

Pensia de întreținere va fi stabilită în funcție de venitul minim pe economie, la dosar nu există dovezi că pârâta ar realiza altă categorie de venituri. Cuantumul venitului minim pe economie este de la 1 ianuarie 2015 de 975 lei, minorul are dreptul, conform textelor de lege menționate, la 1/4 din acest cuantum, respectiv 240 lei, începând cu data introducerii acțiunii și până la majoratul minorului, dacă nu intervin alte modificări.

În baza art. 453 Cod pr.civilă instanța va lua act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea civilă intentată de reclamantul F. G., CNP -_, domiciliat in ., jud. V., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Tonica D. din mun. H., .. l, jud. V., împotriva pârâtei C. I.-R. domiciliata in .. L. Banului, jud. V. (la fam. C. J.).

În baza art. 505 și art. 397 Cod Civil, dispune ca exercitarea autorității părintești asupra minorului F. D.-E. născut la data de 03.10.2011, să se facă împreună, de către ambii părinți.

Stabilește domiciliul minorului la reclamantul F. G..

Obligă pârâta să achite reclamantului, în folosul minorului, o pensie de întreținere, în cuantum de 240 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii (14.08.2015) și până la majoratul minorului, dacă nu intervin alte modificări.

În baza art. 453 ia act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. În cazul declarării apelului, cererea se va depune la Judecătoria Huși.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.02.2016.

Președinte, Grefier,

D. C. M. G.

Red. D.C.

Tehnored. D.C./M.G.

4ex/01.03.2016

Comunicat 2 ex/01.03.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pensie întreţinere. Sentința nr. 120/2016. Judecătoria HUŞI