Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 13-12-2013 în dosarul nr. 26629/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 13 Decembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. F. S.
Grefier C. M. S.
Pe rol se află pronunțarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta C. L. în contradictoriu cu pârâtul C. I., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.11.2013, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 06.12.2013, când din același motiv a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. _ , la data de 31.08.2012, reclamanta C. L. a chemat in judecată pe pârâtul C. I., solicitând să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, respectiv un imobil format din 5000 mp pe care se află edificată casa de locuit, mobila, frigider, mașină de spălat, două butelii, aragaz, abric, circular ș.a, in cote egale.
In motivare, reclamanta a arătat că a fost căsătorita cu pârâtul intre anii 1981 până în 2008 din care au rezultat cinci copii. Prin sentința civilă nr. 6010 a Judecătoriei Iași s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți din culpa comună.
Reclamanta mai arată că după căsătoria cu pârâtul, aceștia s-au mutat în . casă neterminată din furci și pământ care aparținea socrilor reclamantei. Reclamanta susține că banii de la nuntă în cuantum de 80 de milioane, iar acești bani plus încă 20 de milioane care aparțineau reclamantei, au fost remiși socrilor pentru casă, aceștia promițând faptul că vor încheia ulterior un contract de vânzare-cumpărare, situație care nu a mai avut loc. De asemenea, reclamanta susține că aceasta a lucrat până în anul 1993, iar toți banii câștigați din salariu, inclusiv din șomaj i-a cheltuit pentru întreținerea casei și a copiilor, în timp ce pârâtul a lucrat până în anul 1992, iar acesta nu a contribuit forte mult la cheltuielile familiei. Reclamata arată în continuare că în timpul căsătoriei a împrumutat 5000 lei de la tatăl său, bani nerestituiți până în prezent, bani investiți în instalația electrică a locuinței și în achiziționarea de utilaje: un abirc și un circular. De asemenea, reclamanta arată în cuprinsul cererii că terenul din spatele casei socrilor, unde a fost construită bucătăria și alte două camere, a aparținut mătușii sale și că s-au adus îmbunătăți casei constând în cimentuirea acesteia, efectuarea de garduri, alei, achiziționarea de mobilă, frigider, mașină de spălat, aragaz, două butelii, toate acestea fiind vândute de către pârât.
Reclamanta, a solicitat de asemenea obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 676, 356, 357, 669, 670, 676 din NCC.
In dovedirea cererii s-au atașat următoarele înscrisuri: în copie, carnet de muncă (filele 5-17), adeverință de la Primăria Comunei Țibana nr. 5332 din 30.11.2007 (fila 21), adeverință de la Primăria Comunei Țibana nr. 3224 din 07.04.2008, adresă emisă de Primăria comunei Țibana nr. 5425 din 10.12.2007 (fila 23), sentința civilă nr. 6010 a Judecătoriei Iași (fila 25); în original, certificat de atestare fiscală pentru persoanele fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local emis de către Primăria Comunei Țibana nr. 3782 din 21.05.2013 (fila 36), adresă emisă de către Primăria Comunei Țibana nr. 3782 din 21.05.2013 (fila 37); în copii certificate pentru conformitate cu originalul, titlu de proprietate (fila 38), registrul agricol vol.I, ., anii 1997-1011 privind familia C. I. și L. și anexa de validare din anul 1991 (filele 40-43.
Cererea a fost legal timbrată
Ulterior, reclamata a depus o cerere prin care a precizat valoarea bunurilor mobile a cărui partaj se solicită, de la momentul achiziției precum și valoarea curentă a acestor bunuri.
Reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.
Pârâtul, prin întâmpinare susține că acțiunea introdusă de către reclamantă este fără obiect, întrucât părinții acestuia au înstrăinat casa despre care este vorba în litigiu, fiicei lor în anul 1991/1992.
Anexat întâmpinării, pârâtul a depus următoarele înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul: proces-verbal din 23.11.1976, Decizia nr. 865 din 24.12.1974 eliberată de către Consiliul Popular al Județului Iași, autorizație pentru executare lucrări nr. 1553 din 3.12.1976, certificatul nr. 877 din 20.05.1992 eliberat de către Consiliul Local al comunei Țibana, contract de vânzare-cumpărare, adeverința nr. 5648 din 9.12.2006, Decizia civilă nr. 735 din 2007 a Tribunalului Iași.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și cu un martor și a dispus efectuarea unei expertize tehnice având ca obiective identificarea și evaluarea imobilului casă și teren aferent, la valoarea actuală de circulație.
Din oficiu, instanța a emis o adresă către Comisia Județeană de Fond Funciar Iași și a solicitat comunicarea în copie a înscrisurilor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._ din data de 29.01.1993, răspunsul acesteia fiind atașat la dosarul cauzei.
Părțile au depus, de asemenea, concluzii scrise.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanta retine următoarele:
Părțile au fost căsătorite între anii 1981 până în 2008, din casatoria partilor rezultind cinci copii. Prin sentința civilă nr. 6010 a Judecătoriei Iași s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți din culpa comună, rămasă irevocabilă, iar la data desfacerii căsătoriei doar unul dintre copii era minor și a fost încredințat spre creștere și educare reclamantei.
Instanța reține faptul că reclamanta solicită instanței ca, pe lângă partajarea bunurilor mobile arătate în cuprinsul cererii, să se includă în masa bunurilor comune supuse partajării și imobilul compus din teren în suprafață de 5.000 mp și casă de locuit situată pe acesta.
Cu privire la acest capăt de cerere, instanța urmează a-l respinge pentru următoarele considerente:
În primul rând, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv titlu de proprietate nr._ din 29.01.1993, fila 38, rezultă că pârâtului i s-a constituit dreptul de proprietate în baza legii 18/1991 asupra terenului în suprafață de 5000 mp din satul Alexeni, . vedere calitatea sa de moștenitor. Rezultă astfel, că acest teren va fi considerat bun propriu, în baza art. 340 lit.a) NCC, chiar dacă dreptul de proprietate asupra acestuia a fost constituit în timpul căsătoriei.
În al doilea rând, în privința casei de locuit construită pe acest teren, care a fost construită de către părinții pârâtului, astfel cum rezultă din susținerile reclamantei cât și din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv contractul de vânzare-cumpărare dintre vânzătorii C. I. și A. și cumpărătorii A. M. și A. Clementina, dreptul de proprietate asupra acestei case nu a fost dobândit în nici un moment de către părți, această locuință aflându-se în proprietatea altor persoane.
De asemenea, în dovedirea acestui aspect, instanța reține și declarația martorului M. E., care atestă faptul că pe terenul invocat se afla ridicată casa în care părțile au locuit.
Mai mult decât atât, din raportul de expertiză (fila 89) reiese că anul construirii casei de locuit este 1977 pe baza autorizației de construire din 1976, emisă lui C. A. I., tatăl pârâtului. Din același raport de expertiză nu reiese faptul că există două construcții, astfel că nu pot fi primite susținerile reclamantei în acest sens.
Așadar, având în vedere că titlu de proprietate cu privire la teren indică drept proprietar pe pârât, care a dobândit imobilul prin constituirea dreptului în baza L.18/1991, în baza calității de moștenitor, precum și faptul că reclamanta nu a prezentat instanței acte care să dovedească dreptul de proprietate asupra casei, se impune soluția de respingere a cererii de constatare a caracterului comun cu privire la teren și casa de locuit.
Reține instanța, cu privire la regimul matrimonial, că în cauza sunt aplicabile dispozițiile Noului cod civil referitoare la regimul matrimonial al comunității legale de bunuri, reglementat în Cartea a II a, capitolul VI, secțiunea a 2 a din Noul Cod Civil.
Potrivit disp. art.320 Noul Cod Civil, in caz de încetare, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii, prin buna invoiala, sau, in caz de neintelegere, pe cale judiciara.
Potrivit art.339 Noul Cod Civil, bunurile dobândite in timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândiri lor, bunuri comune in devălmășie ale soților, iar, potrivit art. 343, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită. Astfel, in temeiul prezumției relative de comunitate instituite de către legiuitor la art. 357 al 2 Noul Cod Civil, oricare bun dobândit in timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se încadrează într-una din categoriile prevăzute de art.340 Noul Cod Civil .
Reține astfel instanța că părțile au dobândit în timpul căsătoriei:
- utilaje-abric și circular, apreciate la o valoare de 4000 lei;
- aragaz apreciat la o valoare de 350 de lei;
- mașină de spălat marca Albalux, apreciată la o valoare de 300 de lei;
- frigiderul apreciat la o valoare de 350 de lei;
- două butelii apreciate la o valoare de de 200 de lei;
- mobila de bucătărie formată din masă, dulap pentru vase cu vitrină și patru scaune, apreciată la o valoare totală de 400 lei;
- mobilă din primul dormitor dormitor formată din dulap cu două uși, masă, două scaune și dormeză, apreciată la o valoare de valoare totală de 800 de lei;
- mobilă din al doilea dormitor formată din colțar cu canapea și două fotolii, apreciate la o valoare de 800 lei;
- mobilă din camera de zi compusă din vitrină, masă și fotolii, în prezent apreciată la o valoare de 700 lei.
La stabilirea bunurilor dobândite de părți in timpul căsătoriei, instanța a avut in vedere înscrisul depus la fila 59 dosar, reținând faptul că pârâtul nu a contestat caracterul de bunuri comune al acestora și nici valoare apreciată de către reclamantă ca fiind cea actuală. Rezultă astfel că valoarea totală a acestor bunuri dobândite de către părți în timpul căsătoriei este de 7900 lei.
Cu privire la cota de contribuție la dobândirea bunului, a apreciat instanța că probatoriul administrat in cauză nu înlătură prezumția contribuției egale a soților la dobândirea bunurilor comune si la susținerea sarcinilor căsătoriei, prezumție prevăzută la art. 357 al. 2 din Noul Cod Civil.
Temeiul juridic al comunității de bunuri îl constituie nu numai existența căsătoriei, ci si participarea fiecăruia dintre soți prin munca sau prin mijloacele sale la dobândirea si conservarea bunurilor comune, stabilindu-se cota parte ce revine fiecăruia dintre soți în funcție de contribuția la dobândirea si conservarea bunurilor comune, soluție ce se impune pentru a nu se ajunge la soluții inechitabile.
Determinarea cotei de contribuție se face prin raportarea efortului financiar si material al soților la întreaga durată a căsătoriei si la toate obligațiile de natura căsătoriei in virtutea principiului unicității cotei de contribuție. Comunitatea de bunuri este o masă de bunuri afectată întâmpinării sarcinilor comune ce revin soților in cadrul căsătoriei. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soți nu-si are temeiul principal in considerații de ordin patrimonial, ci in comunitatea de interese ale soților in cadrul căsătoriei, raporturile patrimoniale dintre soți fiind o consecință a relațiilor lor personale si nu invers.
In virtutea principiului unicității cotei de contribuție si prezumției relative de comunitate ce nu a fost răsturnată, pentru motivele anterior expuse, instanța urmează a reține o cotă egală de contribuție la dobândirea imobilului .
Lichidarea comunității de bunuri urmează a se dispune in conformitate cu prevederile art.673 indice 5, 673 indice 9 C.pr.civ., prin dispunerea ieșirii din indiviziune și prin atribuirea către reclamanta a bunurilor mobile comune enumerate mai sus și obligarea acesteia la plata către pârât a sumei de 3.950 lei cu titlu de sultă.
Raportat considerentelor de fapt și de drept expuse, instanța va admite in parte acțiunea principală, în temeiul disp. art.320 Noul Cod Civil.
În baza art. 276 C., instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru și timbru judiciar și onorariu avocat.
Având în vedere că în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică iar reclamanta a achitat doar onorariu provizoriu în cuantum de 400 de lei, apreciind ca fiind justificată diferența de onorariu solicitată, instanța va obliga reclamanta să achite suma de 455 lei cu titlu de diferență onorariu expert, în contul expertului G. V. din cadrul Biroului Local de expertize de pe lângă tribunalul Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte actiunea formulata de reclamanta C. L. domiciliatat in ., jud Iasi in contradictoriu cu paratul C. I. cu acelasi domiciliu.
Constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, cu o cota egala de 50% reclamanta si 50% paratul urmatoarele bunuri mobile-abric, circular, aragaz, masina spalat, frigider, 2 butelii, mobila bucatarie, mobila dormitor 1, mobila dormitor 2, mobila camera de zi, in valoare totala de 7.900 lei.
Respinge cererea de includere in masa bunurilor comune a imobilului situat in ., jud Iasi compus din teren in suprafata de 5.000 mp. si casa de locuit situata pe acesta .
Constata ca lotul valoric cuvenit fiecarei parti este de 3.950 lei.
Dispune iesirea din indiviziune a partilor si atribuie reclamantei bunurile mobile supuse partajului .
Obliga reclamanta la plata catre pirit a sumei de 3.950 lei cu titlu de sulta.
Obliga piritul la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in suma de 500 lei.
Obliga reclamanta la plata in contul expertului G. V. din cadrul Biroului Local de Expertize de pe linga Tribunalul Iasi a diferentei onorar expert de 455 lei.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 13.12.2013.
P. GREFIER
SAF .>
Red tehnored SAF
4 EX 24.02.2014
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 13/2013.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
