Plângere contravenţională. Hotărâre din 24-09-2013, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 6881/245/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Ședința publică din 24.09.2013
Instanța constituită din:
Președinte: Z.-L. M.-O.
Grefier - B. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cererii de chemare în judecată formulată de petenta . în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 17.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constă următoarele:
Prin plângerea formulată la data de 25.02.2013, petenta .., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ (CESTRIN), solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ., numărul_/11.02.2013.
În motivarea plângerii, petenta critică procesul-verbal sub aspectul legalității, arătând că în data de 11.02.2013, agentul constatator M. Hriscu a întocmit procesul verbal contestat pentru că, în data de 01.02.2013, ora 10,40, în timp ce circula pe DN 28- Km81, Tomești, a fost amendată cu suma de 1750 lei, în temeiul dispozițiilor art. 8 alin.2 OG nr. 15/2002, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 din același act normativ.
Se susține că agentul constatator a încălcat dreptul petentei de a realiza obiecțiuni la momentul constatării pretinsei fapte contravenționale, refuzând consemnarea acestora la rubrica „alte mențiuni” prin încălcarea dispozițiilor art. 16 alin.7 OG nr. 2
_, vătămarea expresă neputând fi înlăturată în alt mod decât prin anularea procesului verbal. Se mai susține în plângere, că eventualul refuz al petentei de a semna sau de a formula obiecțiuni ar fi trebuit certificat de un martor, prin semnătură.
Sub aspectul temeiniciei, petenta apreciază că în mod greșit intimata a reținut că aceasta datorează tariful de rovinietă. Astfel, în conformitate cu art. 3 din OG 15/2002: sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare vehiculele folosite exclusiv în transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza administrativ teritorială a unei localități. Rezultă că autobuzele care circulă pe traseul A29 sunt exceptate de la plata acestui tarif. Toate configurațiile traseelor au fost stabilite prin programul de Transport Public în Municipiul Iași, anexa nr. 1 la contractul de colaborare. Motivul pentru care CNADNR pretinde că societatea ar trebui să plătească rovinietă ar fi depășire razei administrativ teritoriale a municipiului Iași, prin traseul 103. în lămurirea acestui aspect, societatea a adresat mai multe solicitări primăriei Iași, solicitând să se comunice dacă traseul 103 Iași- Tomești blocuri așa cum este configurat prin anexa 1 la HCLM 115/2010 depășește raza administrativ teritorială a Municipiului Iași. Aceste adrese au fost expediate în 2010, 2011 și, pentru a nu exista dubii la data de 25.04.2012, petenta s-a adresat din nou Instituției Arhitectului Șef- Serviciul GIS, solicitând comunicarea inclusiv a limitei traseului 103. răspunsul la adresă a fost înaintat la data de 27.04.2012 și este neechivoc în sensul situării întregului traseu în interiorul municipiului Iași.
Mai mult, petenta s-a adresat și Oficiului de Cadastru, care a învederat că zona în litigiu între UAT Iași și UAT Tomești este situată, până la soluționarea litigiului în suprafața municipiului Iași.
În subsidiar, petenta a solicitat și înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea principală a avertismentului.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 din OG 2/2001.
Sub aspect probatoriu s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și martori.
Au fost anexate cererii următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare contravenție, adresa 2012 Arhitect Șef, adresă_/2011 emisă de Primăria Iași, adresa emisă de OCPI_/11.11.2011, adresele nr. 92/_/17.12.2012 și 92/01.02.2013 emisă de C.N.A.D.N.R., practică judiciară.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, texte în vigoare la data sesizării instanței, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru.
Prin rezoluția inițială din data de 25.02.2013, instanța a pus în vedere petentei să certifice conform cu originalul, sub semnătură, înscrisurile de la dosar, obligație pe care aceasta și-a îndeplinit-o, în termenul acordat.
La data de 20.05.2013, în termenul prevăzut de dispozițiile art. 201 pct.1 N.C.P.C. și pus în vedere prin rezoluția de comunicare, intimata a depus, prin serviciul de registratură al instanței de judecată, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal ca legal și temeinic întocmit.
Intimata arată că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.9 alin.2 și 3 O.G. nr.15/2002, în lipsa contravenientei și a martorilor, constatarea fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinetei.
Intimata arată că DN 28 este drum național, pentru autovehicolul respectiv nemafiind întocmit un proces verbal de contravenție având la bază aceeași faptă contravențională.
În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.2 N.C.P.C., intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentanților săi.
În drept, sunt invocate dispozițiile O.G. nr.15/2002, ale OG nr.2/2011, ale Lg. 455/2001.
În apărare este solicitată proba cu înscrisuri. Atașat întâmpinării, sunt depuse la dosar: probă foto, autorizație de control agent constatator, certificat calificat semnătură electronică.
În cadrul ședinței publice din data de 24 septembrie 2013, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a închis dezbaterile și a reținut cauza spre competentă soluționare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt.
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ., numărul._ din 11.02.2013, petenta .. a fost sancționată contravențional prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 1750 lei, pentru reținerea în sarcina sa a următoarei pretinse fapte contravenționale: în data de 01.02.2013, ora 10:40 a circulat pe DN 28 km 81+300m Tomești, cu vehicul categoria D, cu numărul de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă. Fapta a fost încadrată în drept în prevederile art. 8 alin. 1 din OG 15/2002. înscrisul a fost generat electronic și având aplicată o semnătură electronică extinsă pentru care a fost depus certificatul calificat al agentului constatator, de către intimată.
Plângerea contravențională atrage incidența art.6 CEDO, în latura sa penală, constituind o “acuzație in materie penală”, cu respectarea tuturor garanțiilor oferite de CEDO în materie penală. Așa cum a arătat Curtea “distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție acuzațiilor în materie penală” (Hotărârea pronunțată în cauza Ozturk contra Germaniei, 21 februarie 1984, paragr. 50-56).
România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională (paragr. 66-69 din Hotărârea A. împotriva României).
Instanța constată că, în cauza de față, norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată (în cuantum total de 1750 lei), nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Pe cale de consecință, acuzația este adusă petentului constituie o acuzație penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, precum și de toate garanțiile oferite de latura penală a art. 6 CEDO, care au fost instituite cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților. Sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
Analizând cu prioritate aspectele de legalitate și temeinicie ale actului constatat, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Din studierea procesului verbal depus la dosarul cauzei se poate observa că acesta este de natură a răspunde cerințelor legale imperative astfel descrise. Analizând criticile de legalitate ale acestuia, instanța reține caracterul lor neîntemeiat. Astfel, petenta a invocat faptul că la momentul întocmirii procesului-verbal menționat mai sus agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni. În ceea ce privește nesocotirea dispozițiilor legale care obligă agentul constatator să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de formula obiecțiuni, instanța reține că și în această situație suntem în prezența unui caz de nulitate expresă, dar relativă, astfel cum a decis și Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit Deciziei nr. 22/2007 pronunțată de ÎCCJ într-un recurs în interesul legii, nesocotirea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal, astfel încât, s-a decis că pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției este necesar ca reclamantul-contravenient să dovedească nu numai că agentul constatator și-a încălcat obligația de a-i aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, ci și că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției. În cauza de față, nu numai că petenta nu a invocat existența unei vătămări cauzate de neaducerea la cunoștință a dreptului de a formula obiecțiuni și a împrejurării că această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal contestat, ci, mai mult decât atât, instanța apreciază că petenta avea posibilitatea să prezinte în fața instanței toate obiecțiunile pe care nu a avut posibilitatea să le formuleze cu ocazia întocmirii procesului-verbal.
Intimata, în raport cu lipsa menționării numelui și adresei unui martor, a respectat, în cauză, dispozițiile art.19 alin.3 O.G. nr.2/2001.
Față de inexistența unor motive de nulitate care să poată fi puse în discuție și analizate din oficiu și de către instanța de judecată, se va proceda în cele ce urmează la analiza temeiniciei procesului verbal contestat.
Jurisprudența CEDO nu interzice recunoașterea de către legislațiile naționale a prezumțiilor legale, acestea putând avea valoare probatorie în cadrul procedurii interne, fără însă a avea o valoare absolută. Mai mult, această prezumție nu poate interfera cu prezumția de nevinovăție care trebuie respectată în cadrul procedurii contravenționale.
Astfel, instanța trebuie să asigure justul echilibru între aplicarea principiului legalității procesului verbal și cel al nevinovăției până la proba contrarie a petentului. Justul echilibru nu poate fi atins decât în măsura în care prezumția de legalitate este dublată de un probatoriu care să o susțină, sarcina probei revenind intimatei.
Pentru a forma opinia instanței, dincolo de orice îndoială rezonabilă, constatările din procesul verbal trebuie să se bazeze pe o . probe apte de a demonstra situația de fapt reținută.
Cercetând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv Primăriei Municipiului Iași din data de 27.04.2012, instanța reține că Instituția Arhitectului Șef Serviciul GIS cadastru a arătat, cât se poate de clar faptul că în conformitate cu legea 2/1968 privind organizarea administrativ teritorială, delimitarea administrativă a Municipiului Iași este cea prezentată în anexa A, drumul național DN 28 aflându-se pe teritoriul administrativ al Municipiului Iași, inclusiv capătul traseului 103 blocuri Tomești. Traseul A29 a fost redefinit în 2011, fiind în prezent traseul 103, având următorul itinerariu: baza 3- Calea Chișinăului_ . Tomești. De asemenea, printr-o adresă expediată în 2011, aceeași instituție subliniază faptul că DN 28 km 81 + 300 se află în UAT Iași.
Instanța reține dispozițiile art. 1 alin. 3 din Ordinul Ministrului Transporturilor nr. OMT nr. 769/2010 privind Normele Metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale potrivit cărora tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în intravilanul reședințelor de județe și al municipiilor.
Coroborând datele furnizate de Primăria Municipiului Iași, cu dispozițiile art. 3 din OG 15/2002: sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare vehiculele folosite exclusiv în transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza administrativ teritorială a unei localități, rezultă că autobuzele care circulă pe traseul 103 (fostul A29) sunt exceptate de la plata acestui tarif.
De asemenea, petenta a depus la dosarul cauzei sentințe judecătorești irevocabile, prin care s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că DN 28 km 81 + 300 m se află în intravilanul Mun. Iași.
În condițiile în care intimata nu a făcut dovada că între timp ar fi intervenit schimbări cu privire la limita teritorială a Mun. Iași, instanța apreciază că atitudinea intimatei de a întocmi în continuare procese-verbale autovehiculelor care circulă în zona respectivă fără a deține rovineită valabilă este lipsită de diligență, în condițiile în care în mod constant plângerile contravenționale formulate de contravenienți sunt admise de instanțele de judecată pentru motivul că locația unde este amplasat echipamentul de înregistrare se află în intravilanul localității.
Pe cale de consecință, în mod greșit, prin procesul-verbal de constatare a contravenției s-a apreciat că, întrucât autoturismul petentei a fi circulat fără rovinietă, sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002. Față de precizările formulate de către Primăria municipiului Iași, rezultă că sunt incidente dispozițiile art. 1 alin. 3 din OMT nr. 769/2010 privind Normele Metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, astfel încât, pentru sectorul de drum unde a fost oprit, autovehiculul petentei nu trebuia să dețină rovinietă.
Pentru totalitatea considerentelor anterior expuse, instanța urmează a admite plângerea formulată și a dispune anularea în consecință și în întregime a procesului verbal contestat, urmând ca toate sancțiunile dispuse în temeiul acestuia să fie lipsite de suport legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta .., CUI RO_, J_ , cu sediul procesual la puncul de lucru din Iași, .. 32, județul Iași, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 11.02.2013, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, CUI_, J_, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, pe care îl anulează.
Exonerează petenta de la plata sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 11.02.2013.
Cu apel în 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac, cererea de apel se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.09.2013.
Președinte, Grefier,
Z.-L. M.-OanaBondar R.
Red/ Tehnored Z-L M-O./B.R.
4 ex./23.12.2013
| ← Actiune in raspundere delictuala. Hotărâre din 14-10-2013,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
