Actiune in raspundere contractuala. Hotărâre din 22-12-2014, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 27095/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 22 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. C. B.
Grefier C. P.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta .. IAȘI SA și pe pârâta A. DE P. A.B VOINTA ( PT 3 GARA ), având ca obiect acțiune în răspundere contractuala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă, fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 15 Decembrie 2014 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 23.07.2014 sub nr._, reclamanta S.C. C. Iași S.A., prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei Asociația de proprietari „A.B. Voința” – PT 3 Gară la plata sumei de 6.813,16 lei reprezentând penalități de întârziere pentru perioada noiembrie 2006 – septembrie 2011.
În motivare, reclamanta a arătat că, în baza relațiilor contractuale stabilite cu pârâta prin contractul de furnizare a energiei termice nr. 730 din 25.07.2007, a furnizat energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră, însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a achita integral și la termen facturile emise de societatea reclamantă pentru contravaloarea serviciilor prestate, fiind calculate penalități de întârziere conform art. 21 alin.3 lit. b din contract.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1270, art. 1516 alin.1, art. 1169 Cod civil, coroborate cu dispozițiile Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, Ordinului A.N.R.S.C. nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului – cadru de furnizare a energiei termice.
Potrivit prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 cererea este scutită de taxă judiciară de timbru.
În susținerea cererii, reclamanta a depus, în copie certificată, invitația la conciliere, facturi, referatul de neprezentare la conciliere, contractul de furnizare a energiei termice nr. 730 din 25.07.2007, sentința civilă nr. 697/17.04.2012 pronunțată de către Tribunalul Iași – Secția II Civilă – F. în cauza cu nr._, componența sold clienți la data de 11.06.2014.
Pârâta Asociația de Proprietari „A.B. Voința” – PT 3 Gară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare, pârâta a arătat că a achitat la timp toate facturile reprezentând contravaloarea energiei termice. A mai susținut că reclamanta nu a respectat clauza conform căreia majorările de întârziere se percep numai după 30 de zile de la data scadenței.
Pârâta a învederat că reclamanta a mai promovat o acțiune privind penalitățile de întârziere, însă Judecătoria Iași a respins cererea, ordonanța nr. 413/07.02.2007 rămânând definitivă. Într-o altă cauză (cu nr._/245/2009) reclamanta a solicitat ca pârâta să fie obligată la plata sumei de 6.209,35 lei cu titlu de penalități, a sumei de 3.612,58 lei reprezentând contravaloarea energiei termice furnizate în lunile ianuarie și februarie 2009 precum și la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 2636/06.02.2012 Judecătoria Iași a constat perimată cererea de chemare în judecată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile contractului de furnizare nr. 4671/2000 și nr. 730/2007, ale Legii nr. 325/2006, ale Legii nr. 51/2006, ale art. 205 Cod procedură civilă, ale Decretului nr. 167/1958, ale Codului Civil.
În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare, pârâta a depus, în copie, ordonanța nr. 413 din 07.02.2007 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2006, sentința civilă nr. 2636 din 06.02.2012 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2009.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepției prescripției dreptului la acțiune.
Reclamanta a arătat că, potrivit prevederilor art. 16 alin.1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 a intervenit întreruperea termenului de prescripție. Sumele solicitate cu titlu de energie termică și cele reprezentând penalități de întârziere au fost recunoscute de către pârâtă ca fiind datorate prin semnarea și acceptarea la plată a facturilor și prin efectuarea de plăți succesive astfel cum rezultă din fișa de cont pentru operații diverse. Întreruperea cursului prescripției dreptului la acțiune pentru obligația principală, prin plățile efectuate de către pârâtă are ca efect întreruperea cursului prescripției și pentru obligația accesorie. Sumele solicitate cu titlu de penalități de întârziere au fost calculate în temeiul clauzei penale din contractele de furnizare a energiei termice încheiat de către părți.
Analizând susținerile părților coroborate cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta S.C. C. Iași S.A., în calitate de furnizor (vânzător), și pârâta Asociația de Proprietari „A.B. Voința” – PT 3 Gară, în calitate de consumator, au încheiat, pe durată nedeterminată, contractul de furnizare a energiei termice nr. 730 din 25.07.2007 având ca obiect furnizarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum.
Potrivit art. 17 din contractul de furnizare a energiei termice nr. 730 din 25.07.2007, pârâta s-a obligat să achite contravaloarea facturilor reprezentând energia termică furnizată în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturilor. Neplata facturii în termen de 30 zile de la data scadenței atrage calcularea de majorări de întârziere, conform art. 21 din același contract.
În temeiul contractului încheiat de către părți, au fost emise facturile depuse la dosarul cauzei (filele 18-33), fiind calculate și penalități de întârziere.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârâtă, instanța o apreciază ca întemeiată pentru suma de 6.806,56 lei reprezentând penalitățile de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006 – aprilie 2011, pentru următoarele considerente:
Reclamanta a arătat că reprezintă acte de recunoaștere tacită plata parțială a datoriei, această recunoaștere având efectul întreruperii cursului prescripției dreptului la acțiune și pentru obligația accesorie – penalitatea de întârziere.
Instanța apreciază că prevederile art. 2538 cod civil nu sunt incidente în prezenta cauză, cât timp sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 16 lit. a din actul normativ menționat, cursul prescripției extinctive se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cãrui acțiune se prescrie, fãcuta de cel în folosul cãruia curge prescripția. O asemenea recunoaștere trebuia să fie expresă sau tacită, dar neîndoielnică. Plata unei sume de bani nu putea avea valoarea unui act de recunoaștere neechivocă a datoriei. Prevederile art. 2538 Cod civil, care conferă plății parțiale a datoriei valoarea unui act de întrerupere a cursului prescripției extinctive, nu sunt aplicabile retroactiv.
Mai reține instanța că, potrivit prevederilor art. 1 alin.1 și art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167 din 1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termenul de prescripție fiind de 3 ani.
Instanța constată că nu este incident niciunul dintre cazurile de suspendare sau de întrerupere a cursului prescripției extinctive reglementate de art. 13, art. 14, respectiv 16 din Decretul nr. 167 din 1958, și reține că prezenta cerere de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 23.07.2014.
Reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 6.813,16 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006 – septembrie 2011, conform documentelor menționate în componența de sold clienți la data de 11.06.2014 (filele 13-17).
Analizând componența de sold emisă la data de 11.06.2014 (punctele I – documente penalități și III), având în vedere data scadenței menționate în facturile indicate în acest înscris, precum și facturile aflate la filele 34-45, instanța constată că sumele solicitate de către reclamantă cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006 – aprilie 2011 sunt prescrise, cuantumul acestora fiind 6.806,56 lei.
Așadar, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru penalitățile de întârziere în cuantum de 6.806,56 lei aferente perioadei noiembrie 2006 – aprilie 2011 și va respinge ca prescrisă cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere aferente acestei perioade.
Pe fondul cauzei, instanța constată că reclamanta a probat că este titulara unui drept de creanță împotriva pârâtei, în valoare de 6,6 lei, reprezentând penalitățile de întârziere aferente perioadei mai 2011 – septembrie 2011, și că pârâta nu a făcut dovada plății sumei datorate și nici existența unei cauze străine, neimputabile, exoneratoare de răspundere contractuală.
Instanța nu a avut în vedere apărările pârâtei conform cărora reclamanta a mai promovat alte acțiuni având același obiect întrucât prin ordonanța nr. 413/07.02.2007 pronunțată în cauza cu nr._/245/2006, Judecătoria Iași a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile procedurii speciale a somației de plată, motiv pentru care a respins cererea formulată de către creditoare. Totodată, cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._/245/2009 a fost perimată prin sentința civilă nr. 2636 din 06.02.2012. Mai mult, în cele două cauze indicate mai sus, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere aferente perioadei februarie 2001 – octombrie 2006, respectiv aferente perioadei ianuarie 2001 – decembrie 2008.
Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 1516 alin.1 Cod civil și art. 662 alin.1-4 Cod procedură civilă, va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 6,6 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei mai 2011 – septembrie 2011.
Așadar, instanța va admite în parte acțiunea și va dispune potrivit celor arătate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiunea privind suma de 6.806,56 lei reprezentând penalitățile de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006 – aprilie 2011, invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Admite în parte acțiunea exercitată de către reclamanta S.C. C.E.T. Iași S.A., CUI_, cu sediul în Iași, Calea Chișinăului nr. 25, județul Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari „A.B. Voința” – PT 3 Gară, C._, cu sediul în Iași, .-9, ., parter, județul Iași.
Obligă pe pârâtă să achite reclamantei suma de 6,6 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei mai 2011- septembrie 2011.
Respinge ca prescrisă cererea reclamantei având ca obiect plata sumei de 6.806,56 lei reprezentând penalitățile de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006 – aprilie 2011.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.12.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. E. C. P. C.
Red. B.E.C./ Tehnored. B.E.C./ P.C./30.12.2014, 4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8830/2014. Judecătoria IAŞI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6620/2014. Judecătoria... → |
|---|
