Plângere contravenţională. Sentința nr. 7169/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7169/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 37920/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 7169/2014
Ședința publică de la 20 Mai 2014
Completul constituit din:
Președinte: C. D. B.
Grefier: D. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul R. R. în contradictoriu cu intimatul I. IAȘI -S.R., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la ordine, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 07.03.2014, prin compartimentul Registratură, petentul a depus precizări la plângerea contravențională, într-un singur exemplar; la data de 16.05.2014, prin același compartiment al instanței, petentul a depus concluzii scrise la dosar,după care:
Instanța, verifică și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art. 131 coroborat cu art. 94 pct.1 lit.a ) si art.107 NCPC; estimează durata procesului la un termen de șase luni.
Față de proba cu înscrisuri solicitată de petent și intimata, în temeiul art. 254 (1) NCPC instanța o încuviințează, putând duce la dezlegarea pricinii.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte probe de administrat, în temeiul art. 244 NCPC declara terminată cercetarea procesului și în temeiul art.394 NCPC declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberand asupra cauzei civile de fata instanta constata urmatoarele
Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei la data de 25.11.2013 sub nr._ petentul R. R. a solicitat anularea procesului-verbal de contraventie . nr._ din 15.11.2013.
In motivare a aratat ca procesul-verbal de contraventie este lovit de nulitate intrucat nu s-a mentionat numarul masinii care efectua serviciul de patrulare precum si a marcii acestuia, lipsa martorului, a metodei tehnice folosite, a aparaturii folosite.
Precizeaza ca a fost oprit de un echipaj prin atentionare cu luminile girofar la circa 3-4 km de zona indicata in procesul-verbal.
Cererea nu a fost motivata in drept.
S-a atasat plangerii copia procesului-verbal de contravenție, alte inscrisuri.
Plângerea petentului este scutita de la plata taxei de timbru.
Legal citata, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, arătând că procesul-verbal este temeinic și legal întocmit, acest act de constatare făcând deplină dovadă a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la probă contrară. S-a mai arătat că procesul-verbal respectă întocmai condițiile de fond și de formă impuse de Ordonanța Guvernului nr.2/2001, nu este afectat de nici o nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.
În temeiul art. 223 din NCPC, s-a solicitat judecata cauzei si in lipsa.
In cursul judecatii, instanta a incuviintat si a administrat proba cu inscrisuri. Analizând materialul probator administrat în cauză, prin prisma motivelor formulate de contestator, dar și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanta reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 15.11.2013, petentul a fost sancționat contravențional la plata sumei de 320 lei întrucât la aceeasi data in timpc ce conducea autoturismul cu nr. de inmatriculare_ pe DN 24, pe tronsonul Schitu D.-Poieni a efectuat manevra de depasire neregulamentara a autoturismului cu nr. de inmatriculare_ incalcand marcajul longitudinal continuu ce desparte sensurile de mers.
Fapta a fost incadrata in disp.art.100 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prin raportare la situația de fapt descrisă în procesul verbal și la încadrarea juridică dată acesteia de către agentul constatator, instanța reține faptul că procesul-verbal poate fi calificat drept un act administrativ iar, condițiile de valabilitate a acestor acte sunt: respectarea competenței, a formei și procedurii de emitere a actului, a conformității conținutului actului cu actele juridice cu forță superioară, precum și cu scopul legii.
Așadar, în speță, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute indicate de dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr. 2/2001, retinand, de asemenea, si împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectare tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Pe de alta parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal . nr._ din 15.11.2013 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe sau nu prezinta o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional
Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.
Situația de fapt reținută este reglementată de dispozițiile art. 120 lit. i din H.G. nr. 1391/2006, potrivit căruia se interzice depășirea vehiculelor când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.
Instanța reține prin urmare că fapta petentului, constând în efectuarea manevrei de depășire încălcând linia continuă constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, astfel că măsura tehnico-administrativă de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării este legală.
Suspendarea dreptului de a conduce este luată de drept și reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenției ce face obiectul procesului în fața instanței. Prin urmare această sancțiune nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă ignorarea dispozițiilor legale pentru participanții la trafic (decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în minimul prevăzut de lege este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata plangerea formulata de petentul R. R. cu domiciliul Galati, ..l6, jud.Galati împotriva procesului-verbal de contraventie . nr._ din 15.11.2013 in contradictoriu cu intimata I. Iasi.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, calea de atac urmand a fi depusa la Judecatoria Iasi.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 20.05.2014.
Președinte, Grefier,
C.D.B. D.V.
Red./teh. CDB
03.09.2014 - 4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3978/2014. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
