Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 11889/245/2014

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014

Ședința publică de la 19 Decembrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE -C. E. D.

Grefier -D. V.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C. C. C. în contradictoriu cu pârâta . GROUP SA, având ca obiect pretenții .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii pentru 02.12.2014, ulterior, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 09.12.2014, pentru 16.12.2014, ulterior pentru astăzi, 19.12.2014, când în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Asupra cauzei de față deliberând constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 02.04.2015 reclamanta C. C. C. în contradictoriu cu pârâta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la plata sumei de 2556,47 lei reprezentând rest de achitat conform facturii fiscale ./18.04.2013, dobândă penalizatoare in cuantum de 201 lei și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-au arătat în esență următoarele: în urma unui accident auto în care petenta a fost implicată la data de 24.02.2013 cu autoturismul acestea număr de înmatriculare_, s-a deschis dosarul de dauna RA nr.047/IS/305/_ de către asiguratorul de S.C. O. V. Insurance Group S.A., pe baza contractului de asigurare facultativă conform poliței AVA nr._/29.02.2012. Ca urmare a acceptului de intrare in reparații s-a emis factura fiscală SRMCAT23006/18.04.2013 de către service-ul auto care a efectuat reparația autovehiculului.

În urma notificării de plată venită din partea S.C. SERMECOM AUTOTRADING SRL pârâta a efectuat o plată parțială respectiv pentru suma de 5746,05 lei la data de 20.05.2013. Diferența în cuantum de 2556,47 lei nu a fost achitată până la data introducerii acțiunii iar pârâta nu a oferit nicio justificare cu privire la motivul pentru care a efectuat o plată parțială. Reparațiile au fost efectuate prin înlocuirea pieselor avariate cu piese originale și nu piese numite „after market” iar acest aspect a fost adus la cunoștința pârâtei cu adresa nr.478/22.05.2013.

S-a arătat că obligația de plată este asumată și dovedită prin plata parțială efectuată, că în nicio clauză din contractul de asigurate nu este limitată obligația de despăgubire la categoria de piese folosite, creanța reclamantei este certă, lichidă și exigibilă.

Anexat cererii s-au depus în susținere înscrisuri: proces verbal de informare privind avantajele medierii, calcul dobândă penalizatoare, relații ORC privind pârâta, dovada plății parțiale cu extras de cont, factura fiscală ./18.04.2013, calcul reparație, declarație păgubit din 18.04.2013, cerere de despăgubire, accept de intrare in reparație, adresa nr.478/22.05.2013 emisă de service-ul auto către asigurator, comunicări prin e-mail, document de intrare in reparație, tabel cu piese comandate service, fișă retur, planșe fotografice, polița AVA nr._ cu valabilitate 12 luni, raport de inspecție, polița AVA_, raport de inspecție, Condiții Generale de asigurare facultativă a autovehiculelor, chitanță de plată (f.12-69 dosar).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 198 lei (fila 74 dosar).

Acțiunea formulată a fost comunicată, în conformitate cu dispozițiile art.201 Cod procedură civilă, pârâtului care, în termenul legal acordat, a depus întâmpinare (f.81 dosar).

S-a invocat excepția inadmisibilității iar pe fondul cauzei respingerea cererii ca nefondată. În motivare s-a arătat că la data de 24.02.2013 reclamanta a avizat pârâta cu privire la avarierea autoturismului marca Audi_ fiind deschis dosarul de daună_ . Pârâta a arătat că potrivit convenției de colaborare încheiată cu unitatea service care a efectuat reparația autovehiculului petentei, devizului întocmit de reprezentanții pârâtei și contractului de prestări servicii reparații auto și acces la platforma O., a fost achitată suma de 5746,05 lei. Prin acceptul de intrare în reparații pârâta a comunicat unității service suma maximă în care trebuie să se încadreze. Deși unitatea reparatoare a încheiat o convenție și a primit un accept de intrare in reparație pentru suma maximă de 6936,15 lei aceasta a înțeles să comande piese și să efectueze reparația pentru suma de 8302,52 lei .

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Întâmpinarea formulată a fost comunicată reclamantei care în termenul acordat a depus răspuns la aceasta (fila 86 dosar).

În motivare s-a arătat că excepția inadmisibilității este neîntemeiată motiv de faptul că reclamanta a urmat procedura prealabilă a informării privind avantajele medierii. S-a reiterat faptul că factura emise de unitate service comunicată pârâtei nu a fost contestată aspect care coroborat cu plata parțială a acestei atestă acceptul necondiționat la plată, invocarea unui contract de colaborare cu unitatea service in baza căruia se limitează suma maximă de decontare nu este legală și corectă contravenind rațiunii contractului de asigurare incheiat de părți.

Prin încheiere de ședință din 30.09.2014 s-a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității invocată de pârâtă și s-a încuviințat părților probe cu înscrisuri, fiind solicitată pârâta să depună dosarul de daună, convenția de colaborare și devizul despre care a făcut vorbire în întâmpinare, înscrisuri pe care aceasta nu le-a depus până la termenul de dezbateri. Reclamanta a solicitat la termenul de probe și proba cu expertiză tehnică în specialitatea auto, probă la care a renunțat la termenul din 25.11.2014.

Părțile au depus concluzii scrise. Alăturat concluziilor scrise pârâta a înaintat copia dosarului de daună și ale înscrisuri.

Analizând actele și lucrările cauzei instanța reține următoarele:

În fapt la data de 24.02.2013 reclamanta a avizat pârâta cu privire la avarierea autoturismului marca Audi_, asigurat CASCO la societatea de asigurar pârâtă conform poliței de asigurare facultativă . nr._ cu valabilitate 04.03._13.

Urmare a avizării s-a deschis dosarul de daună_ în care pârâta a efectuat nota de constatare/document de intrare in reparații .-047/IS/_ CASCO, din data de 25.02.2013, în care au fost detaliate reperele avariate, respectiv: aripă dreapta spate zgâriată, usa dreapta, aripa dreapta față, bandou dreapta bara fată, capotă față, bandou stânga bară față, bara fata, usa stanga, usa fata stânga, aripă stânga spate, bara spate - toate aceste zgâriate și necesitând, conform notei de constatare, vopsire în proportie de 50 % sau după caz 100% și grilă mască față, parbriz, carcasa oglindă stînga și sticlă oglindă stînga - avariate definitiv și necesitând înlocuirea lor (fila 29 dosar).

Reclamanta s-a adresat pentru efectuarea reparațiilor S.C. SERMECOM AUTOTRADINF S.R.L. care a efectuat reparațiile necesare și a emis factura SRMCAT23006/18.04.2013 în cuantum de 8302,52 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate (fila 17 dosar) conform calculul de reparație depus la f.18-21- dosar.

La aceeași dată, 18.04.2013 reclamanta a depus la pârâta asigurator declarația și cererea de despăgubire pentru suma facturată de unitatea service, atașând devizul și factura emisă de unitate service– filele 22 și 23 dosar, după cum rezultă din conținutul cererii.

La data de 20.05.2013 pârâta achită, din totalul sumei facturate, numai suma de 5746,05 lei conform extrasului de cont depus la fila 16 dosar.

După cum rezultă din adresa nr.478/22.05.2013 a unității service, înregistrată la societatea de asigurare pârâtă la aceeași dată sub numărul_/22.095.2013, unitate de reparații a adus la cunoștința asigurătorului faptul că în dosarul de daună aceasta nu a efectuat lucrările conform convenției de colaborare ci conform cererii clientului în baza contractului de asigurare încheiat cu BCR Asigurări și preluat de O. V.. Piesele înlocuite nu au fost aftermarket ci originale conform cererii clientului iar factura emisă reflectă corect valoarea pieselor înlocuite și a manoperei (fila 25 dosar).

Susține pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar că potrivit convenției de colaborare încheiată cu unitatea service care a efectuat reparația, devizului întocmit de reprezentanții săi și contractului de prestări servicii reparații auto și acces la platforma O., a fost achitată suma de 5746,05 lei. Prin acceptul de intrare în reparații pârâta a comunicat unității service suma MAXIMĂ în care trebuie să se încadreze. Deși unitatea reparatoare a încheiat o convenție și a primit un accept de intrare in reparație pentru suma maximă de 6936,15 lei aceasta a înțeles să comande piese și să efectueze reparația pentru suma de 8302,52 lei.

Instanța reține că această justificare a refuzului pârâtei de achita integral suma facturată de unitatea service, nu poate constitui motiv legitim în raport de dispozițiile legale incidente.

Astfel, temeiul pretențiilor reclamantei – asigurat față de pârâta-asigurator îl reprezintă convenția de asigurare încheiată de părți.

Pretinsa convenție de colaborare încheiată de asigurător cu unitatea service (înscris depus de asigurător după închiderea dezbaterilor), este un străină asiguratului din cauza de față, acesta fiind un terț față de o atare convenție ce nu îi este pe cale de consecință opozabilă.

Conform art.1270 cod civil "Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante" iar potrivit art. 1350 Cod civil „orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci când fără justificare ea nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu în condițiile legii” .

Conform art.2 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în RomâniaÎn asigurarea facultativă raporturile dintre asigurat și asigurator, precum și drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin contractul de asigurare.”

Articolul 2217 din Codul civil prevede că despăgubirea se stabilește în funcție de stare bunului la momentul producerii riscului asigurat, ea nu poate depăși valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei și nici suma asigurată.

Analizând polița de asigurare AVA nr._ cu valabilitate 04.03._13 ce face dovada raporturilor contractuale dintre părți instanța reține că suma pentru care bunul a fost asigurat a fost de 6200 euro iar planul de acoperire convenit de părți a fost de tip „complet”, cel mai acoperitor așadar dintre cele puse la dispoziție de asigurător.

Din Raportul de inspecție datat 19.02.2012, efectuat anterior încheierii poliței de asigurare, (fila 43 dosar) rezultă că starea autovehiculului în general și a caroseriei în special la momentul încheierii poliței de asigurare era foarte bună, nu existau avarii, zone cu rugină.

Din Condițiile Generale de Asigurate, depuse în copie la dosar de reclamantă, rezultă că asigurătorul s-a obligat să acorde despăgubiri fără a depăși suma asigurată, cuantumul pagubei sau valoarea reală a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat (art.8.3, fila 52 dosar). Dauna parțială, conform acelorași Condiții Generale, include costul total al reparațiilor părților componente avariate și/sau costul înlocuirii acestora, inclusiv costurile materialelor și manoperei rezultate din actele de reparație, plus TVA, la care se adaugă eventualele cheltuieli legate de transportul autovehiculului avariat și cele efectuate in scopul limitării pagubelor (art.8.5.2 fila 52 dosar).

Factura emisă de unitatea service s-a făcut în baza calculației emise de această unitate ce are ca obiect de activitate service-auto și a fost depusă de reclamanta-asigurată la pârâta-asigurator la data de 18.04.2013, odată cu cererea de despăgubire și cu declarația de acceptare a acestei despăgubiri, fără a fi formal contestată de cea din urmă.

La data de 20.05.2013 asigurătorul a ales să achite parțial această factură invocând ca justificare în fața instanței un protocol de colaborare încheiat cu unitatea service.

Instanța a reținut în cele ce au precedat că temeiul obligațiilor dintre părțile litigante nu poate fi decât contractul încheiat și asumat de acestea sub semnătură iar cum asiguratul nu este parte a pretinsului protocol, acest înscris nu poate produce efecte asupra drepturilor sale derivând din contractul de asigurare .

În ceea ce privește devizul sau înscrisul numit „accept de intrare în reparații” emis pentru suma de 6936,15 lei instanța notează în primul rând faptul că pârâta, prin plata parțială făcută (5746,05 lei), nu a acoperit nici suma pentru care și-a dat acceptul de intrare in reparații, pe de o parte.

Pe de altă parte, instanța reține că fixarea, în mod unilateral, a unui plafon maxim la care se puteau ridica costurile cu reparația autovehiculului, apare ca fiind contrară executării cu bună credință a obligației de despăgubire, asumată contractual față de asigurat, în condițiile în care devizul/acceptul de intrare in reparații nu este un înscris care să fi fost acceptat de asigurat și să poată fi opus acestuia.

De asemenea, instanța nu poate considera că prin înscrisul intitulat „accept de intrare in reparație” asiguratorul a produs contradovada caracterului just al costurilor de reparație stabilite de unitatea service la care asiguratul și-a reparat autovehiculul, câtă vreme din cuprinsul său nu rezultă sub a căruia autoritate a fost emis acest înscris și dacă el a avut la bază un calcul de specialitate efectuat în concret cu privire la bunul avariat (înscrisul nu poartă nicio semnatură, parafă de natură să permită a se concluziona că acesta a avut ca temei un calcul efectuat de un tehnician cu competența de a estima valoarea reparațiilor necesare pentru autoturismul reclamantei).

Pentru motivele expuse instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâta la plata sumei de 2.556,47 lei diferență despăgubire în dosarul de daună RA 047/IS/_ (rest factură fiscală SRMCAT_/18.04.2013).

Cât privește suma solicitată cu titlu de dobândă legală penalizatorare, instanța arată că neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații contractuale atrage răspunderea contractuală a părții care în mod culpabil nu și-a îndeplinit întocmai obligația și a cauzat un prejudiciu celeilalte părți.

Prejudiciul este supus reparației integrale, conform art.1531 Cod civil atât pentru pierderea efectiv suferită, cât și pentru beneficiul de care creditorul a fost lipsit.

Potrivit art.1535 C. civil în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul să pretindă daune moratorii în cuantumul convenit de părți sau prevăzut de lege, fără a fi obligat să suporte sarcina probei prejudiciului suferit, acesta fiind prezumat de legiuitor .

Potrivit art.2 din O.G. nr.13/2011 „În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.”

De asemenea conform art.1489 Cod civil, dobânda în materia obligațiilor bănești este cea convenită de părți iar în lipsă, cea stabilită de lege.

Având în vedere raportul de accesorialitate în care daunele interese sub forma dobânzii legale se află față de debitul principal, instanța reține că și pentru aceasta se verifică caracterul cert, lichid și exigibil astfel încât pârâta va fi obligat și la plata sumei solicitată cu acest titlu.

Față de soluția dată acțiunii, văzând cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și dispozițiile art.451 Cod procedură civilă, instanța va dispune obligarea pârâtei, aflată în culpă procesuală pentru declanșarea prezentului litigiu și la plata cheltuielilor de judecată, dovedite de reclamantă, constând în taxa de timbru, în cuantum de 198 lei conform chitanței depusă la fila 74 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea civilă în pretenții formulată de reclamanta C. C. C. domiciliată în mun Iași Bvd T V. . ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în mun Iași, ..37 clădirea S., parter la Cabinet avocat „C. D. I.” în contradictoriu cu pârâta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. cu sediul în mun. București, ..23 sectorul 1 București, prin O. V. SA Regiunea Iași cu sediul în mun Iași ..2 .>

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.556,47 lei diferență despăgubire in dosarul de daună RA 047/IS/_ (rest factură fiscală SRMCAT_/18.04.2013) și la plata sumei de 201 lei dobândă legală penalizatoare aferentă.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 198 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru .

Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei sentințe ce se va depune Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.12.2014.

Președinte,

C. E. D.

Grefier,

D. V.

Red/teh/ced

20.04.2015,4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI