Contestaţie la executare. Hotărâre din 14-11-2014, Judecătoria IAŞI

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura este completă, fără citarea părților.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 03 Noiembrie 2014 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 13.06.2014 sub nr._ contestatoarea C. Agricolă Județeană Iași a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu intimata S.C. M. S.A. să dispună anularea încheierii nr. 1 din 03.06.2014 emise de către B.E.J.A. I. D. și S. C. I. în dosarul de executare nr. 784/2014.

În motivare, contestatoarea a arătat că nu există dovada că sentința civilă ce constituie titlu executoriu a rămas definitivă și irevocabilă.

A mai arătat contestatoarea că în mod nelegal a fost încuviințată executarea silită prin încheierea pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2014, întrucât exista un impediment prevăzut de lege, conform art. 665 alin.5 punctul 7 Cod procedură civilă. Astfel, art. 2 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, stabilește că instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată, acest termen curgând de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de către organul competent de executare, la cererea creditorului. În cazul în care instituția publică nu își îndeplinește obligația de plată în termenul de 6 luni, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă.

Contestatoarea a subliniat că această somație de plată are semnificația unei notificări oficiale privind obligația de plată a unei sume de bani și nu semnificația somației ca act începător de executare silită emis de către executorul judecătoresc, într-un dosar de executare. Judecătoria Iași a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite cu neobservarea acestui impediment prevăzut de lege.

Prin contestația la executare s-a mai arătat că, în calitate de ordonator terțiar de credite, Directorul Camerei Agricole Județene Iași nu poate folosi sumele de bani din bugetul alocat decât în scopurile în care au fost alocate, în timp ce sumele care nu au fost prevăzute la începutul anului pot fi puse la dispoziție doar de către ordonatorii principali de credite bugetare, conform art. 4 alin.1 din O.G. nr. 22/2002.

În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe prevederile O.G. nr. 22/2002, ale Codului de procedură civilă.

Intimata S.C. M. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, menținerea formelor de executare silită și a încheierii nr. 1 din 03.06.2014 emise de către B.E.J.A. I. D. și S. C. I. în dosarul de executare nr. 784/2014 și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, intimata a arătat, în esență, că Judecătoria Iași a admis cererea sa, ce a format obiectul dosarului nr._/245/2013, și a dispus obligarea contestatoarei la plata sumei de 3.025,60 lei reprezentând contravaloare servicii, a sumei de 1.525,44 lei cu titlu de penalități de întârziere și a sumei de 653 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Anterior promovării acțiunii, intimata a transmis numeroase notificări de plată, însă acestea au fost ignorate.

A mai arătat intimata că sentința civilă nr._/08.11.2013 a fost pronunțată de către Judecătoria Iași în cadrul procedurii speciale prevăzute de art. 1025 și următoarele Cod procedură civilă privind cererile de valoare redusă, fiind titlu executoriu, potrivit art. 1030 alin.3 Cod procedură civilă. În aceste condiții, încheierea de încuviințare a executării silite din 29.04.2014, dată în dosarul nr._/245/2014 al Judecătoriei Iași, este legală și temeinică. Sentința civilă nr._/08.11.2013 a fost menținută de către Tribunalul Iași.

Prin întâmpinare s-a învederat că, după pronunțarea sentinței civile de către Judecătoria Iași, intimata a transmis contestatoarei notificarea nr. 336/03.12.2013 prin intermediul executorului judecătoresc somând-o la plata sumei totale de 5204,04 lei, însă niciodată nu i-a transmis vreun răspuns sau refuz de plată din pricina lipsei fondurilor, simpla pasivitate fiind dovada clară a refuzului de plată.

Intimata a susținut că practica judiciară națională este unanimă în a aprecia inexistența obligației de parcurgere a unei proceduri prealabile, conform prevederilor O.G. nr. 22/2002, executarea silită împotriva debitoarei instituție publică fiind perfect legală, chiar dacă creditorul va fi îndestulat înăuntrul termenului de 6 luni, instituit de lege. Legiuitorul a instituit acest termen în care poate fi îndestulată creanța creditorului pe seama instituției publice debitoare exclusiv în ipoteza în care executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri. Prin urmare, termenul în discuție nu-și găsește aplicabilitate în cazul tuturor creanțelor care izvorăsc din titluri executorii și cu privire la orice instituție publică, ci, eventual, în ipoteza în care debitoarea face dovada certă a lipsei de fonduri, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.

Intimata a invocat practica CEDO (cauzele Metaxas contra Greciei, S. contra României, O. contra României), precum și practica judiciară națională.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 201 alin.5 Cod procedură civilă.

În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare, intimata a depus notificări adresate contestatoarei, decizia nr. 295 din 25.06.2014 pronunțată de către Tribunalul Iași – Secția II Civilă – C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/245/2013.

Contestatoarea C. Agricolă Județeană Iași a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din contestația la executare.

A fost depus dosarul de executare silită nr. 784/2014 al B.E.J.A. I. D. și S. C. I..

Analizând susținerile părților coroborate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr._ din 08.11.2013 pronunțată în cauza cu nr._/245/2014, Judecătoria Iași a admis, în cadrul procedurii reglementate de art. 1025 și următoarele Cod procedură civilă, cererea formulată de reclamanta S.C. M. S.A. în contradictoriu cu pârâta C. Agricolă Județeană Iași și a dispus obligarea pârâtei să plătească reclamantei suma de 3025,60 lei, reprezentând contravaloare servicii, suma de 1525,44 lei, cu titlu de penalități de întârziere, și suma de 653 lei reprezentând cheltuieli de judecată, ce constau în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.

Potrivit prevederilor art. 1030 alin.3 Cod procedură civilă, hotărârea primei instanțe, pronunțată în cadrul procedurii menționate mai sus, este executorie de drept, astfel încât apare neîntemeiată susținerea contestatoarei potrivit căreia în mod nelegal a fost încuviințată executarea silită, în lipsa unei dovezi că sentința civilă a rămas definitivă și irevocabilă.

La data de 14.04.2014, intimata creditoare a solicitat B.E.J.A. I. D. și S. C. I. executarea silită a sentinței civile nr._ din 08.11.2013 a Judecătoriei Iași, fiind constituit dosarul de executare nr. 784/2014.

Prin decizia nr. 295 din 25.06.2014 pronunțată de către Tribunalul Iași – Secția II Civilă – C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/245/2013 a fost menținută sentința civilă ce constituie titlu executoriu.

Instanța nu a reținut susținerea contestatoarei conform căreia intimata nu a respectat termenul de 6 luni prevăzut de O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, pentru următoarele considerente:

Prin contestația la executare au fost invocate prevederile art. 2 și art. 3 din O.G. nr. 22 din 2002 privind executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, modificată, potrivit cărora dacã executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuã din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligatã ca, în termen de 6 luni, sã facã demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de platã. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de platã comunicatã de organul competent de executare, la cererea creditorului. În cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de platã în termenul prevãzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executãrii silite potrivit Codului de procedurã civilã și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.

Deși sentința civilă ce constituie titlu executoriu a fost pronunțată la data de 08.11.2013, fiind titlu executoriu conform art. 1030 alin.3 Cod procedură civilă, nici până în prezent, în cursul soluționării prezentei contestații la executare, contestatoarea debitoare nu a probat lipsa fondurilor sau demersurile întreprinse în vederea asigurării executării obligației stabilite prin titlul executoriu.

Conform jurisprudenței constante a CEDO, executarea unei hotărâri trebuie privită ca fiind parte integrantă din proces, în sensul art. 6 paragraf 1 din Convenție, instanța europeană arătând că dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică a unui stat ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei părți.

Astfel cum a arătat și intimata, în cauza O. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că executarea unei decizii sau a unei hotărâri a oricărei instanțe, trebuie să fie considerată a fi parte integrantă din „proces” în sensul articolului 6 din Convenție. Dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui Stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei părți (Immobiliare Saffi c. Italia). Atunci când autoritățile trebuie să acționeze pentru executarea unei decizii judiciare și omit să o facă, această inerție angajează responsabilitatea Statului în baza articolului 6 paragraful 1 din Convenție (Scollo c. Italia, hotărârea din 28 septembrie 1995).

Așadar, reținând că debitoarea nu a probat lipsa fondurilor sau demersurile întreprinse în vederea asigurării obligației de plată stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._ din 08.11.2013 a Judecătoriei Iași, instanța apreciază ca neîntemeiată prezenta contestație la executare, motiv pentru care, în temeiul prevederilor art. 711 și următoarele Cod procedură civilă, o va respinge ca atare.

Totodată, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea intimatei S.C. M. S.A. privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată întrucât aceasta nu a probat, potrivit art. 10 alin.1 Cod procedură civilă, suportarea acestor cheltuieli în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de către contestatoarea C. Agricolă Județeană Iași, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr. 47-49, județul Iași în contradictoriu cu intimata S.C. M. S.A., cu sediul procedural ales la Cabinet de Avocat R. A. C. din municipiul București, .. 10, ., ..

Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, azi 14.11.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

B. E. C. P. C.

Red. B.E.C./ Tehnored. B.E.C./ P.C./ 25.11.2014, 4 ex.