Actiune in raspundere contractuala. Hotărâre din 22-09-2015, Judecătoria IAŞI

Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 10361/2015

Dosar nr._ Cod operator: 3171

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică din data de 22 Septembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: I.-C. R.

Grefier: M. I.

SENTINȚA CIVILĂ Nr._

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. C. IAȘI S.A., prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. ., pentru .–PT8 REGIE, având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată că dezbaterile cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei și asupra fondului cauzei au avut loc în ședința din camera de consiliu de la 08.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 15.09.2015, și ulterior pentru data 22.09.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 15.05.2015, sub nr._, reclamanta S.C. C. Iași S.A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei Asociația de P. ., pentru . REGIE, la plata sumei totale de_,31 RON, din care 7174,84 RON contravaloare energie termică furnizată și facturată în perioada februarie 2011-octombrie 2011 și_,47 RON reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei august 2007-martie 2015, urmând să curgă în continuare, până la achitarea integrală a prețului, cu obligarea pârâtei și la plata eventualelor cheltuieli de judecată ocazionate de litigiu.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, în baza relațiilor contractuale stabilite cu pârâta prin contractelor de furnizare a energiei termice nr.930/10.06.2008 și nr.428/01.02.2002, S.C. C. Iași S.A. a furnizat acesteia energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră, pentru care au fost emise facturile fiscale anexate la cerere. Ca urmare a neachitării la termen a sumelor datorate, reclamanta a calculat și facturat și penalități de întârziere, potrivit dispozițiilor contractuale, respectiv clauzelor penale prevăzute la art.21 alin.3 lit.b.

Se mai susține că reprezentanții pârâtei au fost invitați la conciliere prealabilă, însă nu au dat curs invitației. În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea cererii, întrucât pârâta nu și-a îndeplinit obligația contractuală.

În drept, s-au invocat dispozițiile art.194 N.C.p.civ., art.1270, art.1516 alin.1, art.1169 Cod civil, coroborate cu dispozițiile Legii nr.325/2006, ale Ordinului ANRSC nr.483/2008 și cu alte dispoziții în materie.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în baza art.77 din Legea nr.85/2006.

În temeiul art.411 N.C.p.civ., reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în absența reprezentanților săi.

Reclamanta a anexat la cerere copii după următoarele înscrisuri: componența sold clienți la data de 17.04.2015, sentința civilă nr.461/2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, contractele de furnizare a energiei termice nr.930/10.06.2008 și nr.428/01.02.2002 și facturi fiscale (filele 6-108 din dosar).

Legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare.

La data de 19.08.2015, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune, pusă în discuție de instanță, ca neîntemeiată, depunând, în susținere, înscrisuri (filele 113-144).

La termenul de judecată din data de 08.09.2015, instanța a încuviințat, pentru reclamantă, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, atât cu privire la excepție, cât și pentru soluționarea fondului cauzei.

Analizând probatoriul administrat, instanța reține următoarele:

În fapt, între creditoarea S.C. C. Iași S.A. și pârâta Asociația de P. ., pentru .-PT 8 REGIE s-au stabilit raporturi contractuale, prin încheierea contractelor de furnizare a energiei termice nr.428 din data de 01.02.2002 și nr.930 din data de 10.06.2008 (filele 9-20). Potrivit art.9 pct.3 din convenția din 2008, pârâta beneficiară avea obligația de a achita la termen facturile emise de furnizor, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate. În ceea ce privește răspunderea contractuală s-a prevăzut, în art.21 alin.3 al contractului nr.930/10.06.2008, privind furnizarea energiei termice, că neachitarea contravalorii facturii în termen de 30 zile de la data scadenței atrage perceperea de penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, începând cu prima zi după data scadenței, fără ca valoarea totală a penalităților să poată depăși cuantumul debitului.

În executarea contractului, reclamanta a emis, pentru energia termică furnizată, facturile fiscale depuse în copie la dosar (filele 41-49), aferente intervalului februarie 2011-octombrie 2011, din care susține că a mai rămas de achitat suma totală de 7174,84 RON. Mai mult, pentru neplata/plata cu întârziere a acestor facturi fiscale, dar și a unor facturi fiscale anterioare, emise tot pentru energia termică furnizată, dar în perioada august 2007-ianuarie 2011, a calculat și pretins penalități de întârziere, în perioada august 2007-martie 2015, rezultând o valoare totală de_,47 RON, conform facturilor fiscale depuse la filele 50-108.

Prioritar analizării fondului pretenției reclamantei privind plata contravalorii energiei termice și a penalităților de întârziere, se impune, în temeiul art.248 N.C.p.civ., soluționarea excepției procesuale invocate de pârâtă.

Astfel, în ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, pusă în discuție la solicitarea pârâtei, instanța reține, mai întâi, că, date fiind momentul înregistrării prezentei acțiuni pe rolul Judecătoriei Iași (15.05.2015), facturile fiscale emise pentru energia termică furnizată și modul de calcul al penalităților de întârziere, astfel cum rezultă din componența sold client (filele 23-40) și fișa cont pentru operații diverse (filele 115-128), perioada pentru care se impune verificarea prescripției dreptului la acțiune al reclamantei este martie 2011-octombrie 2011, pentru contravaloarea energiei termice, respectiv august 2007-martie 2012, în ceea ce privește penalitățile de întârziere.

Cu privire la fundamentarea pretențiilor deduse judecății, instanța apreciază că, în acord cu principiul aplicării legii de drept civil material în timp, precum și cu dispozițiile art.6 N.C.civ., situațiile născute sub imperiul vechiului cod rămân supuse reglementării în vigoare de la momentul la care acestea au luat naștere, indiferent de date concretizării plenare a efectelor pe care le produc,cu o . excepții ce nu sunt aplicabile prezentei acțiuni. Astfel, din punct de vedere a legii de drept material, sub aspectul prescripției extinctive, sunt aplicabile dispozițiile Decretului nr.167/1958. În acest sens, se reține că, potrivit art.7 alin.1 din respectivul act normativ, „Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune..”.

În pricina de față, termenul de exercitare a dreptului la acțiune al reclamantei pentru plata contravalorii energiei termice a început să curgă după împlinirea unui termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii fiecărei facturi fiscale din cele 9 aferente intervalului februarie 2011-octombrie 2011, iar, pentru penalizările de întârziere, după împlinirea unui termen de 30 de zile de la data scadentă a fiecărei facturi fiscale emise în ceea ce privește plata energiei termice furnizate pentru prepararea apei calde și pentru încălzire.

Mai mult, date fiind dispozițiile art.12 din Decretul nr.167/1958, fiind vorba de prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestații se stinge printr-o prescripție distinctă.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art.16 alin.1 lit.a din același act normativ, „Prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.”

Cu privire la contravaloarea energiei termice, instanța observă că reclamanta a probat întreruperea cursului prescripției, în conformitate cu dispozițiile Decretului nr.167/1958, doar în ceea ce privește contravaloarea facturii fiscale U-_ din data de 28.02.2011. Astfel, din cuprinsul chitanței . C-UFET-13 nr._ din data de 29.10.2013 (fila 115), rezultă că, la acea dată, în timpul termenului de prescripție, care a început să curgă, pentru factura menționată, la data de 04.04.2011 (conform mențiunilor de pe factură – fila 41), a fost achitată, de către reprezentanții pârâtei, suma de 300 RON din valoarea totală a facturii. Prin urmare, pentru diferența neachitată, de 937,03 RON, termenul de prescripție a exercitării dreptului material la acțiune al reclamantei a început să curgă, din nou, la data de 21.10.2013, nefiind împlinit la data înregistrării prezentei acțiuni pe rolul Judecătoriei Iași.

Pe de altă parte, însă, restul pretențiilor constând în contravaloare energie termică sunt prescrise, atât timp cât, în privința lor nu a intervenit nici un caz de întrerupere sau de suspendare a cursului prescripției, valoarea solicitată de reclamantă pentru 7 facturi fiscale fiind chiar valoarea inițială, înscrisă pe fiecare factură.

De asemenea, contrar susținerilor reprezentanților reclamantei, deși penalitățile de întârziere au caracterul unei obligații accesorii față de obligația principală, constând în plata contravalorii energiei termice, în ceea ce privește prescripția extinctivă termenele în care trebuie exercitat dreptul material la acțiune, sub sancțiunea prescrierii exercițiului acestuia, curg separat față de termenele pentru obligația principală, având în alt moment de la care încep a fi calculate (30 de zile de la data scadentă prevăzută pe factura fiscală față de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturii respective), iar eventuala achitare a debitului principal sau a unei părți din debit întrerupe doar termenul de prescripție aferent acestuia, nu și cel corespunzător obligației accesorii.

Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei cu privire la contravaloarea energiei termice furnizate în perioada martie 2011-octombrie 2011 și la cuantumul penalităților de întârziere aferente perioadei august 2007-martie 2012 și va respinge, ca prescrisă, cererea privind obligarea pârâtei la plata acestor sume.

Referitor la fondul cauzei, și anume la suma de 937,03 RON cu titlu de rest contravaloare energie termică în baza facturii fiscale nr.U-_ din data de 28.02.2011 și la restul penalităților de întârziere, corespunzătoare intervalului aprilie 2012-martie 2015, în valoare totală de 2927,65 RON, se rețin următoarele:

În drept, conform art.969 din vechiul Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art.1073 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, iar în caz contrar are dreptul la dezdăunări.

Pe cale de consecință, având în vedere că, pentru luna februarie 2011, respectiv pentru perioada aprilie 2012-martie 2015, reclamanta a probat atât existența raporturilor contractuale de furnizare a energiei termice încheiate cu pârâta, precum și îndeplinirea obligației de a asigura agentul termic, iar partea adversă nu a dovedit executarea obligației sale corelative, de plată a contravalorii energiei termice, date fiind și dispozițiile art.21 alin.3 al contractului nr.430/2008, de furnizare a energiei termice, instanța apreciază că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte. Pe cale de consecință, va obliga pârâta să plătească părții adverse suma de 937,03 RON cu titlu de contravaloare energie termică conform facturii fiscale nr.U-_ din data de 28.02.2011 și a sumei de 2927,65 RON reprezentând penalități de întârziere corespunzătoare perioadei aprilie 2012-martie 2015.

Nu în ultimul rând, date fiind dispozițiile art.453 N.C.p.civ. și luând în considerare neprobarea, de către reclamantă, a efectuării de cheltuieli de judecată în soluționarea prezentei cauze, instanța va respinge solicitarea accesorie a acesteia, privind obligarea părții adverse la restituirea acestor cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei cu privire la contravaloarea energiei termice furnizate în perioada martie 2011-octombrie 2011 și la cuantumul penalităților de întârziere aferente perioadei august 2007-martie 2012.

Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. C. IAȘI S.A., cu sediul în Iași, Calea Chișinăului, nr. 25, J_, CUI_, prin reprezentant administrator special C. B., societate aflată în faliment, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. ., pentru . – PT8 REGIE, cu sediul în Iași, . B, ., ., cod fiscal_, prin reprezentant legal președinte.

Obligă pârâta la plata, către reclamantă, a sumei de 937,03 RON cu titlu de contravaloare energie termică conform facturii fiscale nr.U-_ din data de 28.02.2011 și a sumei de 2927,65 RON reprezentând penalități de întârziere corespunzătoare perioadei aprilie 2012-martie 2015.

Respinge, ca prescrisă, cererea de obligare a pârâtei la plata energiei termice furnizate în perioada martie 2011-octombrie_ și a penalităților de întârziere aferente perioadei august 2007-martie 2012.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.09.2015.

Președinte, Grefier,

I.C.R. M.I.

Red./Tehnored.I.C.R./M.H.

4 ex./23.10.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Hotărâre din 22-09-2015, Judecătoria IAŞI