Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 4548/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 4548/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 35229/245/2014

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA Nr. 4548/2015

Ședința publică de la 01 Aprilie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M. N.

Grefier D.-G. M.

Pe rol se află judecarea cauze civile privind pe reclamanta . ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI S.P.R.L. și pe pârâta ASOCIAȚIA DE P. ..3, .>, având ca obiect actiune in raspundere contractuala .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și faptul că la data de 09 martie 2015, reclamanta a depus precizări cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune. La data de 01 aprilie 2015, s-a înaintat la dosarul cauzei precizări din partea Companiei Naționale Poșta Română SA cu privire la numitul Hain A..

Instanța reține faptul că din oficiu s-a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, părțile fiind citate cu mențiunea de a formula concluzii asupra acesteia. Reclamanta a formulat concluzii de respingere a excepției.

Instanța, apreciind că în vederea pronunțării asupra excepției invocate este necesară administrarea probatoriului, o unește cu fondul cauzei.

Instanța constată imposibilitatea amendării numitului Hain A..

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța ia act că reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri. Pârâta nu a solicitat probe în apărare.

Apreciind că proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă este admisibilă și utilă soluționării cauzei, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 255 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 258 din Codul de procedură civilă, instanța o încuviințează.

Constatând că nu mai sunt alte cereri în completare, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Codul de procedură civilă, instanța declară dezbaterile deschise, și având în vedere că a fost solicitată judecata cauzei și în lipsă, în temeiul art. 394 din Codul de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre competentă soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 03 octombrie 2014, sub nr._, reclamanta . prin administrator judiciar MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI S.P.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. .. 3, .>, obligarea acesteia la plata către reclamantă a sumei de 1.012,40 reprezentând penalități de întârziere pentru perioada mai 2009 – septembrie 2011. S-a solicitat și plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, în baza relațiilor contractuale stabilite cu pârâta, conform convenției de furnizare a energiei termice nr. 123/05.02.2010, a furnizat acesteia energie termică pentru încălzire. S-a afirmat că, legal încheiat, contractul a dat naștere dreptului reclamantei de a factura, la tarifele în vigoare, cantitățile furnizate de energie termică, determinate potrivit prevederilor legale și a de a încasa contravaloarea serviciilor prestate, cu obligația corelativă pentru pârâtei de a achita la termen și integral facturile emise. S-a susținut că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, motiv pentru care reclamanta a calculat penalități de întârziere, facturile nefiind contestate de către pârâtă. De asemenea, reclamanta a încercat stingerea litigiului pe cale amiabilă, dar că acest demers a fost fără rezultat.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1270, art. 1516 alin. 1, art. 1169 Cod civil, Legea nr. 325/2006 și Ordinul ANRSC nr. 483/2008. Din punct de vedere al materialului probatoriu, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în acord cu dispozițiile ar. 411 Cod procedură civilă.

Cererea a fost formulată prin administrator judiciar, reclamanta aflându-se în procedura insolvenței, fiind scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

La cerere au fost anexate în copii certificate, următoarele înscrisuri: adresa nr. 7786/22.05.2012, dovada comunicării, convenția de furnizare a energiei termice nr. 123/05.02.2010, contract de furnizare a energiei termice din sisteme de alimentare centralizată către asociațiile de proprietari la prețuri reglementate nr. 2080/2005, componenta sold client la data de 28 iunie 2013, sentința civilă nr. 697/2012 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr._, facturile fiscale emise și neachitate, ”fișa de cont pentru operațiuni diverse”.

Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată, pârâta nu a depus întâmpinare.

La primul termen de judecată, instanța din oficiu a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, dispunând citarea părților cu mențiunea de a formula concluzii asupra acestei excepții.

P. răspunsul la întâmpinare reclamanta a solicitat respingerea excepției, apreciind că, plățile efectuate de pârâtă au întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune și pentru prestația principală și pentru cea accesorie – penalitatea de întârziere.

Judecarea cauzei s-a făcut în lipsa părților legal citate. În cadrul cercetării judecătorești s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând cu prioritate excepția prescripției extinctive, instanța reține următoarele:

Art. 1 din Decretul 167/1958, prevede că „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege”. A.. 2 stabilește că „odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii.”

Mai reține instanța că, potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 și art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167 din 1958 privitor la prescripția extinctivă, „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termenul de prescripție fiind de 3 ani”.

Reclamanta a invocat dispozițiile art. 2538 cod civil conform cărora constituie acte de recunoaștere tacită plata parțială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau a penalităților, solicitarea unui termen de plată și alte asemenea. Instanța apreciază că dispozițiile legale invocate nu sunt incidente în prezenta cauză, cât timp sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 16 lit. a din actul normativ menționat, cursul prescripției extinctive se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcuta de cel în folosul căruia curge prescripția. O asemenea recunoaștere trebuia să fie expresă sau tacită, dar neîndoielnică. Plata unei sume de bani nu putea avea valoarea unui act de recunoaștere neechivocă a datoriei. Prevederile art. 2538 Cod civil, care conferă plății parțiale a datoriei valoarea unui act de întrerupere a cursului prescripției extinctive nu sunt aplicabile retroactiv.

Constatând că nu este incident niciunul dintre cazurile de suspendare sau de întrerupere a cursului prescripției extinctive reglementate de art. 13, art. 14, respectiv 16 din Decretul nr. 167 din 1958, și reținând că prezenta cerere de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 03.10.2014, iar sumele solicitate reprezintă penalități calculate pentru neplata unor facturi prescrise, instanța apreciază ca întemeiată excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune privind suma de 1.012,40 lei reprezentând penalități de întârziere pentru perioada mai 2009- septembrie 2011, debitul principal la care au fost calculate aceste penalități fiind prescris.

Pentru aceste considerente, în urma admiterii excepției prescripției, instanța va respinge acțiunea reclamantei, ca fiind prescrisă.

În ceea ce privește cererea accesorie a reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă potrivit cărora partea care cade în pretenții poate fi obligată, la cererea părții adverse, la plata cheltuielilor de judecată. Constatând că în speță, culpa procesuală aparține reclamantei, va respinge ca neîntemeiată cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată din oficiu de către instanță.

Respinge ca prescrisă acțiunea exercitată de către reclamanta S.C. C.E.T. IAȘI S.A., cu sediul în Iași, .. 25, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, CUI_, cont bancar RO40BRDE240SV_ deschis la BRD Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. .. 3, .>cod fiscal_ cu sediul în Iași .. 3, ., județul Iași.

Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.

Pronunțata în ședința publică din 01 aprilie 2015.

Președinte, Grefier,

M. N. D.-G. M.

Red./tehnored. M.N./ M.D.G.

4 ex. / 29.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 4548/2015. Judecătoria IAŞI