Plângere contravenţională. Sentința nr. 1637/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1637/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 42244/245/2014
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 05 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. G. T.
GREFIER M. P.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1637/2015
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe petent P. I. C. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, lipsesc părțile.
În vederea prezentării părților, instanța de judecată lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței de judecată că este primul termen de judecată, după declinare, cu procedura legal îndeplinită și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, petentul a depus dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 lei și a depus note de concluzii.
Instanța, observând că este primul termen de judecată cu părțile legal citate, în temeiul art. 131 alin. 1 noul Cod de procedură civilă, raportat la prevederile art. 32 alin. 2 din O.G. 2/2001, procedează la verificarea competenței sale și constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și alte excepții de invocat instanța acordă cuvântul la probe.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 237 alin. 2 pct. 7, art. 255 alin. 1 si art. 258 noul Cod de procedură civilă, încuviințează pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind utile și pertinente soluționării prezentei cauze.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 237 alin. 2 pct. 7, art. 255 alin. 1 si art. 258 noul Cod de procedură civilă, încuviințează pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosar și documentația care a stat la baza întocmirii procesului-verbal, ca fiind utile și pertinente soluționării prezentei cauze.
Socotindu-se lămurită, precum și în considerarea faptului că părțile nu sunt prezente și că au solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța de judecată constată terminată cercetarea judecătorească a procesului, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând:
Prin plângerea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei T. sub nr._ din 30.07.2014, petentul P. I. C. a solicitat anularea procesului-verbal . nr._ din 04.07.2014.
În fapt, a motivat petentul că procesul-verbal este lovit de nulitate întrucât lipsesc mențiunile privitoare la locul de muncă și ocupația contravenientului, în procesul-verbal nu au fost trecute . numărul aparatului radar, procesul-verbal a fost întocmit de un alt agent decât cel care se afla în auto pe care s-ar fi găsit aparatul radar, procesul-verbal nu a fost semnat de un martor asistent.
A invocat prezumția de nevinovăție reținută de CEDO în cauza A. împotriva României. A solicitat ca intimatul să facă o . precizări pentru justa soluționare a cauzei. A solicitat ca instanța să aibă în vedere marja de eroare a aparatului radar.
În drept, au fost invocate prevederile arătate în cuprinsul cererii.
A anexat procesul-verbal contestat, dovada de circulație și cartea de identitate. Plângerea a fost legal timbrată.
Intimatul IPJ Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii întrucât fapta a fost săvârșită de către petent, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute sub sancțiunea nulității de O.G. nr.2/2001.
A invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei T..
A anexat documentația ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal.
Prin sentința civilă nr.1835/30.10.2014, Judecătoria T. a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Judecătoriei Iași, instanță pe rolul căreia plângerea a fost înregistrată sub nr._ .
Analizând plângerea prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal contravențional . nr._ din 04.07.2014, petentul P. I. C. a fost sancționat cu o amendă 540 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute la art. 108 alin.1 lit. c) pct.3 din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că a condus autoturismul marca Honda cu nr._ pe DE 583, în localitatea B., cu viteza de 93 km/h control radar, limita de viteză fiind 60 km/h.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 al.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută a actului sancționator.
Instanța va înlătura criticile de nelegalitate ale procesului-verbal invocate de către petent, privind lipsa mențiunile privitoare la locul de muncă și ocupația contravenientului, și faptul că procesul-verbal nu a fost semnat de un martor asistent motivat de faptul că aceste lipsuri nu sunt de natură să atragă nulitatea absolută procesului-verbal de contravenție ci pot determina doar anularea actului sancționator condiționată de existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel. Or petentul nu a invocat și nici dovedit existența unei asemenea vătămări.
În ceea ce privește lipsa mențiunii, în procesul-verbal, a seriei și numărului aparatului radar, instanța reține că în cuprinsul procesului-verbal agentul constatator a menționat numărul de înmatriculare a autospecialei pe care se află amplasat aparatul radar, precum și numele agentului care este operator. De asemenea, instanța reține că procesul-verbal nu poate fi întocmit de agentul care este operator radar ci de către un alt agent.
Cât privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține că acesta este un act administrativ care include în conținutul său atât «acuzația» adusă unei persoane privind săvârșirea unei fapte antisociale - contravenția, cât și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.
Potrivit art. 1 din O.G. nr.2/2001, legea contravențională apără valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală și constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege (în sens larg). Aceste caracteristici generale ale contravenției, care se regăsesc și în norma specială care reglementează fapta reținută în sarcina petentului, determină caracterizarea acesteia ca acuzație în materie penală și, deci, includerea în câmpul de aplicare al art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Acest aspect a fost reținut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care în mod constant a reținut că deși norma internă nu include domeniul contravențional în domeniul penal, caracterul de generalitate al normei de incriminare, precum și scopul deopotrivă preventiv și represiv al sancțiunii imprimă procedurii în cauză un caracter penal.
Instanța reține aplicabilitatea în speță a garanțiilor prevăzute de art. 6 alin. (1) din CEDO garanții procedurale specifice în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție, prevăzută de alin. (2) al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Din perspectiva jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par. 2 din Convenție nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (Salabiaku c. Franta din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie sa respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Janosevic c. Suedia par.101).
Așadar, reținând concluziile Curții în materie contravențională instanța reține că prezumția de legalitate de care se bucura procesul verbal de constatare a contravenției nu este, contrara dispozițiilor art. 6 par.2 din Convenție.
Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului verbal de constatare a contravenției iar . situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate.
Aceasta nu înseamnă răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.
Reține instanța că viteza de deplasare a vehiculului condus de către petent a fost fără echivoc măsurată cu aparatura radar verificată și autorizată metrologic și redată prin planșa fotografică de la fila 18 dosar.
În cauză, petentul nu a administrat nici o probă din care să rezulte altă situație de fapt.
Cât privește sancțiunea aplicată, ținând cont de prevederile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșirii a faptei, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este corespunzătoare.
Pentru toate aceste considerente, urmează a fi respinsă plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul P. I. C., cu domiciliul în ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, având C.F._, cu sediul în Iași, ..6, jud. Iași, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 04.07.2014.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.02.2015.
Președinte, Grefier,
T. M. G. Pentru grefier aflat în C.O. semnează
grefierul șef al secției civile
Red./Tehnored. M.G.T.
4 ex. / 09.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1921/2015. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2297/2015.... → |
|---|
