Plângere contravenţională. Sentința nr. 4700/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4700/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 4700/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4700/2015
Ședința publică de la 03 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. F. S.
Grefier C. M. S.
Pe rol se află pronunțarea cauzei civile privind pe petentul A. C. - G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. IAȘI - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 02.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Iasi la data de 19.11.2014, sub nr._, petentul A. C. G. a solicitat instanței în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Iasi, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ incheiat la data de 13.11.2014 .
În motivarea plângerii petentul a aratatca nu a savirsit contraventia retinuta in procesul verbal contestat iar, in cuprinsul procesului verbal nu sint inserate elementele de identificare ale aparatului radar.
In drept s-au invocat disp. OG 2/2001.
Legal citata, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plingerii ca neintemeiata si a anexat intreaga documentatie ce a stat la baza intocmirii procesului verbal.
Procesul verbal a fost încheiat în prezenta contravenientului, fiind semnat de contravenient, fara obiectiuni.
Analizând actele dosarului și probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 13.11.2014 s-a încheiat de catre intimata I. Iasi procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională totală în cuantum de 810 lei( 9 puncte amenda) si 6 puncte penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzuta de art. 108 al.1 lit d pct 3 din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că petentul a condus autoturismul marca Mitsubishi cu nr. de inmatriculare_ pe DN 28, Tomesti ,fiind inregistrat cu aparatul radar cu o viteza de 96 km/h pe un sector de drum limitat la 50 km/h.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, fiind evidențiate elementele esențiale în vederea încadrării faptei în textul legal ce instituie contravenția.
Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 (care prevăd: conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare).
Contravenientul a fost sancționat potrivit dispozițiilor art. 108 al1 lit d pct 3 din OUG 195/2002 (potrivit cărora „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută din clasa a IV-a de sancțiuni si 6 puncte penalizare, depășirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată potrivit legii, cu mijloacele tehnice omologate și verificate metrologic).
Cât privește temeinicia, instanța reține că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Situația descrisă în procesul verbal de contravenție este susținută întrutotul de înregistrarea radar de la dosar din care se observă că autoturismul marca Mitsubishi cu nr. de inmatriculare_ condus de petent a fost surprins pe DN 28, Tomesti ,fiind inregistrat cu aparatul radar cu o viteza de 96 km/h pe un sector de drum limitat la 50 km/h.
Astfel, din înregistrarea video reiese cu claritate că petentul s-a deplasat cu viteza de 96 km/h, înregistrarea fiind făcută în conformitate cu cerințele legale conform buletinului de verificare metrologică depus în copie la dosar f. 21 și a atestatului de operator radar depus la f. 20.
Având în vedere că petentul a savirsit fapta, aspect ce rezultă din probele administrate în cauză, și având în vedere și faptul că în cauză nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, sau a unei cauze care să înlăture caracterul contravențional al faptei, instanța constată că forța probantă a procesului verbal . nr._ nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată – precum și în raport de cele învederate în procesul-verbal, instanța constată că nu se justifică o reindividualizare a sancțiunii.
Astfel, cât privește fapta constând în depășirea vitezei regulamentare de circulație, se impune a fi avut în vedere, pe de o parte, că pericolul social este unul important, fapta fiind de natură a periclita siguranța circulației pe drumurile publice iar, pe de altă parte, organul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 810 lei (9 puncte amendă), individualizând în mod corect sancțiunea.
Se observă față de cele de mai sus că agentul constatator a aplicat petentului amenda contravențională în cuantum minim pentru fapta contravențională reținută, mai mult petentul având posibilitatea de achita în cel mult 2 zile lucrătoare jumătate din minimul amenzii.
Prin urmare, dat fiind cele expuse mai sus, instanța va respinge plângerea formulată de către petentul A. C. G. împotriva intimatului Inspectoratul de Poliție Județean Iasi, ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plingerea formulata de petentul A. C. G., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Individual de Avocatură C. P., cu sediul în Iași, .. 4, .. V, clădirea NH Buiness cabinet nr 7, județul Iași, impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei . nr._ incheiat la data de 13.11.2014 de intimata I. Iasi – Biroul Rutier Iași.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecatoria Iasi.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2015.
Președinte, Grefier,
S. A. F. S. C.
Red/Tehnored. S.A.F./S.C.
4 ex./22.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4696/2015.... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 4679/2015.... → |
|---|
