Pretenţii. Sentința nr. 1070/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1070/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 40708/245/2014
Cod operator 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1070
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. I.
GREFIER: P. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . pe pârâta C. E. - D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile litigante, prin reprezentanți legali sau convenționali.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța constată că în prezenta cauză reclamanta a solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc și în lipsa sa sau a reprezentanților săi legali sau convenționali.
Instanța, constatând că este primul termen de judecată fixat în prezenta cauză civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței de soluționare a prezentei cereri, iar în temeiul dispozițiilor art. 94 pct. 1 N.c.p.c constată că este competentă material, să judece pricina de față, iar în temeiul dispozițiilor art. 107 N.c.p.c. își constată competența teritorială de soluționare a prezentei cauze.
Instanța ia act că la data de 21.11.2014, reclamanta a înaintat la dosarul cauzei un set de precizări prin care solicita constatarea rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată promovate, ca urmare a achitării integrale de către pârâtă a debitului, penalităților și contravalorii taxei judiciare de timbru.
Instanța constată că deși pentru acest termen de judecată pârâtul a fost citat cu mențiunea de a-și exprima un punct de vedere asupra cererii reclamantei de constatare a rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, până la acest moment, pârâtul nu a înțeles să formuleze și să depună concluzii cu privire la acest aspect.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, constatând că este concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 N.c.p.c. încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Apreciind administrarea completă a materialului probatoriu încuviințat în prezenta cauză, în temeiul dispozițiilor 394 N.c.p.c. instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului prezentei cauze.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri de chemare în judecată, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 11.11.2014, reclamanta S.C. S. S.A., în contradictoriu cu pârâta C. E. D., a solicitat instanței obligarea acesteia la plata sumei de 374,45 lei aferent lunilor iulie 2012- ianuarie 2014, penalitățile de întârziere aferente în cuantum de 49.03 lei și cheltuielile de judecată – 34 lei cu titlul de taxă de timbru.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat contractul de prestări servicii salubritate, pe o perioadă nedeterminată.
Față de neachitarea la termen a obligațiilor contractuale, reclamanta a înțeles să pretindă debitul principal și penalități în cuantumul indicat. Arată reclamanta că pentru fiecare zi de întârziere a fost aplicat un coeficient de penalizare de 0,04%, ,,egal cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare”, conform art.42 alin. 10, lit.b din Legea nr. 51/2006 și O.U.G. nr. 88/2010.
Mai susține că, în baza contractului încheiat și semnat de debitoare, aceasta era obligată să respecte clauzele contractuale stipulate. Conform art. 6.2 și 8.7, beneficiarul era obligat ,,să achite contravaloarea serviciilor executate de prestator, în termenele legale”, iar ,,plata urma a fi efectuată pe baza facturilor emise de către prestator sub formă de numerar”.
Reclamanta a arătat, de asemenea, că a invitat pârâta la sediul său în vederea negocierii unei înțelegeri amiabile, însă aceasta nu a dat curs invitației adresate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1516 C.civ.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în acord cu dispozițiile art. 223 alin.3 și art. 411 alin. 1, pct. 2 C.proc.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu 34 lei taxă de timbru.
Legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare în termen legal, și nici nu s-a prezentat în instanță.
La data de 21.11 2014, reclamanta a depus precizări prin care a solicitat respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect în contextul în care pârâta a plătit debitul, penalitățile și taxa de timbru.
La primul termen de judecată, instanța a procedat la verificarea competenței, a luat act de manifestarea de voință a reclamantei, a încuviințat proba cu înscrisuri și a rămas în pronunțare asupra cauzei.
Analizând coroborat materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către reclamantă, instanța notează faptul că aceasta a invocat prevederile noului cod civil. Urmărind însă dispozițiile de aplicare a legii în timp inserate în art. 6 Noul Cod Civil, instanța notează că unul dintre principiile fundamentale este reprezentat de neretroactivitatea legii civile. În acord cu art. 5 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori savarsite după ., precum si situațiilor juridice născute după .. Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legala de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după . Codului civil. Analizând dispozițiile legale prin prisma principiului enunțat, precum și a intenției legiuitorului, se poate observa că efectele deja produse, ale situațiilor juridice trecute, cad în continuare sub incidența vechii reglementări a Codului Civil, anterioară momentului octombrie 2011. pe cale de consecință, deși a fost pornit sub incidența noului cod civil, prezentul proces este analizat prin prisma vechii reglementări în materie civilă, fiind vorba în esență de efecte deja produse ale unui contract încheiat sub legea veche.
În luna februarie 2010, între părți s-a încheiat un contract de prestări servicii nr._, S.C. S. S.A. figurând în calitate de prestator, iar pârâta în calitate de beneficiar. Potrivit art. 5 beneficiarul are obligația de a primi și confirma facturile emise, lunar, neprimirea acestora neputând însă să-l exonereze de la plata contravalorii serviciilor puse la dispoziție. De asemenea, facturile pot fi contestate în scris, în termen de 10 zile de la primirea acestora. Potrivit art. 8 din convenție, întârziere în achitarea facturilor peste termenul de 30 de zile de la data scadenței atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor aferente bugetului de stat.
Părțile au prevăzut expres faptul că acest contract se încheie pe o perioadă nedeterminată.
Contractul a fost asumat ambele părți pe bază de semnătură și nu a fost denunțat până la momentul formulării acțiunii de niciuna dintre acestea.
În temeiul raporturilor comerciale astfel stabilite, pentru serviciile de salubritate prestate de reclamantă, aceasta a emis facturi fiscale, însumând un debit de 374,45 lei aferent lunilor iulie 2012- ianuarie 2014, la care au fost calculate penalități în valoare de 49.03 lei.
În cursul procesului reclamanta a depus precizări prin care a arătat că ulterior momentului promovării acțiunii, pârâta a achitat integral sumele pretinse, înțelegând să plătească inclusiv cheltuielile de judecată ocazionate ( 34 lei taxă de timbru).
Astfel, instanța va reține că obligațiile au fost îndeplinite prin plată și va lua act de manifestarea de voință neechivocă a reclamantei, respingând ca devenită fără obiect acțiunea formulată. Se va lua act că pârâta nu a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta S.C. S. S.A., cu sediul în ., Iași, în contradictoriu cu pârâta C. E. D., domiciliată în Iași, ., ., ap.3, CNP_.
Constată achitate intergal: debitul în cuantum de 374,45 lei aferent lunilor iulie 2012- ianuarie 2014, penalitățile de întârziere aferente în cuantum de 49.03 lei și cheltuielile de judecată – 34 lei cu titlul de taxă de timbru.
Cu drept de a formula apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 ianuarie 2015.
Președinte, Grefier,
Red/tehn. jud. II
4ex, 26.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 489/2015.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
