Plângere contravenţională. Sentința nr. 762/2015. Judecătoria MEDGIDIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 762/2015 pronunțată de Judecătoria MEDGIDIA la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 762/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA MEDGIDIA
Medgidia, ., județul C.;
cod poștal –_
Înregistrată în evidența A.N.S.P.D.C.P. sub nr.3068
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 762
Ședința publică din 8 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - V. A. V.
GREFIER - V. I.
S-a luat în pronunțare cauza civilă având ca obiect – plângere contravențională – formulată de petentul V. G.-C., cu domiciliul în C., ., ., ., împotriva procesului verbal . nr._ încheiat în data de 05.01.2014 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE MEDGIDIA, cu sediul în Municipiul Medgidia, ., județul C..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 25.05.2015, s-au consemnat în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.06.2015 când a pronunțat prezenta hotărâre.
I N S T A N T A,
Deliberând, asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petentul V. G.-C. a contestat procesul verbal de contravenție . nr._/05.01.2014, întocmit de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C., SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE MEDGIDIA, solicitând anularea acestuia în principal și în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii formulate, petentul a invocat o . motive de nelegalitate și netemeinicie.
În drept, petentul a invocat dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002, H.G. nr. 1391/2006 și O.G. nr. 2/2001.
În dovedirea plângerii formulate, petentul a depus la dosarul cauzei înscrisuri și a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu un martor.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării, intimatul a depus înscrisuri la dosarul cauzei.
În drept, intimatul a invocat prevederile O.U.G. nr. 195/2002 rep., H.G. 1391/2006 și O.G. nr. 2/2001.
În cauză, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, atât pentru petent, cât și pentru intimat și proba testimonială pentru petent.
Acțiunea este legal timbrată.
Prin sentința civilă nr. 4603/25.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ s-a dispus declinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.
După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr._ .
Analizând actele și lucrările din dosar, instanța reține următoarele :
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 05.01.2014 de către un agent constatator al I.P.J. C. – Serviciul Poliției Rutiere Medgidia, petentul V. G. - C. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 765 lei echivalentul a 9 puncte – amendă sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile.
S-a reținut în sarcina petentului că în data de 05.01.2014 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, circulând pe D.J. 228, în localitatea poarta Albă cu viteza de 96 km/h într-o zonă limitată la 40 km/h.
Fapta reținută reprezintă contravenție, fiind prevăzută de art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 rep. și sancționată conf. art. 102 alin. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice.
Faptele reținute în sarcina petentului au fost constatate și sancționate de un agent de poliție rutieră, respectiv prin mijloace tehnice certificate, în deplină concordanță cu art. 109 alin. 1, 2 și 3 din OUG nr. 195/2002 cu modificările ulterioare, iar procesul-verbal de contravenție cuprinde elementele obligatorii prevăzute la art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, la care art. 109 alin. 9 din O.U.G. nr. 195/2002 cu modificările ulterioare face expres trimitere.
1. Termenul de formulare a plângerii
Instanța constată, în conformitate cu art. 31 alin. 1 și art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, că procesul-verbal în cauză a fost atacat în interiorul termenului legal de 15 zile de la data înmânării acestuia.
2. Legalitatea actului contestat
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută expresă ce ar putea fi invocate din oficiu, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Caracterul sancționator și preventiv al amenzii contravenționale imprimă procedurii reglementate de O.G. 2/2001, modificată și completată, caracteristicile procedurii penale, cu care poate fi asimilată, din perspectiva art. 6 din C.E.D.O.
În atare situație, „prezumția de nevinovăție” poate funcționa, dar și procesul-verbal se bucură de prezumția de veridicitate, în mod constant reținându-se de instanța europeană „că prezumțiile nu sunt, în principiu, contrare Convenției”, că toate sistemele legale operează cu ajutorul acestora, dar obligă statele să nu depășească o anumită limită.
Abordarea procedurală a nulității absolute a procesului-verbal, se realizează prin analiza neregulilor sesizate nu din perspectiva unei excepții de procedură, ci ca un aspect al fondului procesului.
După cum rezultă și din R.I.L. – Decizia 22/2007 – numai pentru nesocotirea cerințelor expres prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, în care sancțiunea poate fi constatată și din oficiu, intervine nulitatea absolută a procesului-verbal, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor legale privitoare la mențiunile ce trebuie să le cuprindă actul constatator, nulitatea nu poate fi decât relativă, iar lipsirea de eficiență a actului sancționator nu poate opera decât în măsura în care se încearcă și se constată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Dispozițiile art. 17 din O.G. 2/2001 prevăd în mod imperativ cazurile de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție, nulitate care poate fi invocată și din oficiu. Din interpretarea per a contrario, în situația în care se încalcă alte dispoziții de ordin formal prevăzute de actul normativ sunt incidente dispozitiile art. 105 alin. 2 C.proc.civilă, respectiv nulitatea relativă. Pentru a proceda la anularea actului trebuie îndeplinite anumite condiții: actul să fie încheiat cu nerespectarea formelor legale, actul să fi produs părții o vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului.
Petentul nu a făcut dovada că actul încheiat i-a cauzat o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, acesta având posibilitatea pe calea plângerii contravenționale să invoce orice aspect necesar soluționării plângerii.
Procesul verbal contestat nu a fost semnat de petent.
În privința temeiniciei procesului-verbal de contravenție, acesta ca act administrativ, face prin el însuși proba situației de fapt reținute de agentul constatator, bucurându-se de o prezumție de legalitate, valabilitate și autenticitate.
La solicitarea petentului a fost audiată martora V. E..
Declarația martorei în apărare V. E. se coroborează cu susținerile petentului din plângere, în sensul că nu a observat nici un indicator care să indice viteza ce trebuie respectată de către conducătorii auto.
Instanța reține prevederile art. 5 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în care se arată că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, conform art. 7 alin. (2) din același act normativ, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
În sfârșit, potrivit art. 21 alin.(3) din același act normativ, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În lumina criteriilor mai sus expuse, instanța amintește că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de responsabilizare a subiecților acestor raporturi, iar pentru aceasta nu este nevoie ca, în toate cazurile, să se aplice sancțiunea amenzii.
Față de toate acestea, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va înlocui sancțiunea amenzii stabilite în cuantum de 765 lei, cu sancțiunea avertismentului.
În acest sens, instanța atrage atenția petentului asupra necesității respectării, pe viitor, a reglementărilor legale în vigoare, perseverența contravențională fiind de natură a atrage sancțiuni mai grave.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de către petentul V. G.-C., cu domiciliul în C., ., ., ., județul C., împotriva procesului verbal . nr._ încheiat în data de 05.01.2014 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE MEDGIDIA, cu sediul în Municipiul Medgidia, ., județul C..
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 765 lei aplicate petentului prin procesul verbal de mai sus cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei, ce se va depune la Judecătoria Medgidia.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. A. V.V. I.
Red.jud.V.A.V.
Tehnored.gref.S.E./4 ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 284/2016. Judecătoria MEDGIDIA | Validare poprire. Sentința nr. 290/2015. Judecătoria MEDGIDIA → |
|---|
