Obligaţie de a face. Sentința nr. 2033/2015. Judecătoria OLTENIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2033/2015 pronunțată de Judecătoria OLTENIŢA la data de 04-12-2015 în dosarul nr.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA OLTENIȚA-JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Operator de date cu caracter personal nr. 3270
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2033
Ședința publică din data de 04.12.2015
Instanța constituită astfel:
PREȘEDINTE B. A.
GREFIER C. L. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect obligația de a face formulată de reclamanții P. L. A., domiciliat în mun.București, ..13, ., . și P. M. M., domiciliată în mun.București, ..13, ., împotriva pârâților B. B., domiciliat în mun.București, ., nr.31, sector 1, cu reședința în comuna F., ., jud.Călărași, B. G., domiciliată în mun.București, ., nr.31, sector 1, cu reședința în comuna F., ., jud.Călărași.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20 noiembrie 2015, când părțile au pus concluzii în fond, ce au fost consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27 noiembrie 2015 și apoi pentru astăzi, 04 decembrie 2015, când a pronunțat următoarea sentință;
J U D E C A T A
Asupra cauzei civile de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, reclamanții P. L. A. și P. M. M., au chemat în judecată pe pârâții B. B. și B. G., pentru ca prin sentința ce se va pronunța aceștia să fie obligați la desființarea prin scoaterea din rădăcini, a tuturor arborilor înalți aflați la mai puțin de 2m de linia de hotar, cât și a tuturor celorlalte plantații și garduri vii, aflate la mai puțin de 50 cm de linia hotarului despărțitor.În subsidiar, în cazul refuzului pârâților, solicită autorizarea lor la executarea lucrărilor de defrișare, printr-o societatea specializată, pe cheltuiala pârâților.Solicită și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii arată că sunt proprietarii următoarelor imobile:
- teren arabil intravilan, în suprafață de 1555,41 mp, situat în Com. F., ., Cv.22, P.427, denumit lot nr.2, înscris în cartea funciară nr.57/N a localității P. cu numărul cadastral al parcelei 588/2, conform Contractului de Vânzare-Cumpărare autentificat sub nr.3378/23.06.2004de Biroul Notarial „notariatul Public Oltenița";
- imobilul situat în Com. F., ., compus din teren în suprafață de 1000 mp din acte, respectiv 1013 mp din măsurătorile cadastrale, și construcția situată pe acest teren, respectiv C1 - locuință formată din 3 camere, 1 bucătărie, 2 holuri, o debara, având o suprafață construită la sol de 125 mp, imobil intabulat în CF nr._ a comunei F. județ Călărași, având număr cadastral_ de sub PI1, conform Contractului de Vânzare-Cumpărare autentificat sub nr.3096/12. 11.2010de BNPA „C. & C." .
Imobilele se învecinează cu proprietatea pârâților, după cum urmează:
- imobilul f.n. poștal se învecinează pe latura de Vest cu proprietatea pârâților;
- imobilul cu nr. poștal 59 se învecinează pe laturile de Nord și Est cu proprietatea pârâților;
Astfel, arătă precum că pârâții, cu rea-credință și cu scopul direct de a-i determina a se muta/vinde proprietățile, începând cu anul 2010, exercită tot felul de fapte asupra lor și asupra proprietății.
Aceștia au lăsat să crească sălcii și alte plantații înalte, iar pe alte plantații (gen iederă și jnepeni) le-au plantat intenționat pe linia de hotar, ori în aproprierea acesteia, cu scopul direct de a le aduce atingere dreptului de proprietate, și pe care nu i-au îngrijit absolut deloc.
Datorită neîngrijirii respectivelor plantații, au fost cazuri în care, din cauze naturale sau uneori chiar provocate, s-au rupt crengi ale unor arbori, și prin cădere le-au cauzat pagube materiale.
De bună credință fiind, le-au solicitat verbal pârâților curățarea crengilor uscate ale arborilor, însă aceștia cu un cinism ieșit din comun au refuzat, prin jigniri, calomnii, amenințări și multe astfel de fapte neonorabile, situație în care, la data de 08.08.2014, prin intermediul B. „Ulman B.", le-au transmis Notificarea nr. 398/2014, prin care, de bună credință și afectațiune pentru respectivele plantații, la punctele 2-5 le-au solicitat a lua măsuri cu privire la plantațiile în cauză, însă fără efect, pârâții neluând în considerare, ba chiar înderâdere, fiind mereu calomniați de către aceștia, pe respectiva temă.
Arătă precum că, în urmă cu 2-3 ani, au sădit trei sălcii, la o distanță de aproximativ 1 m față de linia de hotar ce desparte proprietatea lor de proprietatea pârâților, și chiar dacă respectivele nu încurcau/afectau cu absolut nimic proprietatea pârâților, în urma unei înștiințări din partea pârâților, au mutat respectivii pomi de îndată, din respect față de dispozițiile legale, și din bună-credință, pentru a avea o relație bazată pe respect și buna conviețuire cu pârâții și familia acestora.
Ori, la rândul lor, pârâții tratează cu dispreț, ba chiar prin fapte penale relația de vecinătate, arătând precum că, față de faptele acestora, între ei există o stare conflictuală, provocată și alimentată permanent de pârâtul B. B., în prezent existând mai multe plângeri penale, față de faptele pârâților.
Arătă onoratei instanțe precum că prezenta acțiune nu este un răspuns la faptele pârâților, și nici promovată cu rea-credință, însă în cursul anului trecut, salcia pârâților s-a rupt, căzând pe casa lor, spărgându-le acoperișul.
Iedera, cât și celelalte plante, sădite pe linia de hotar, și îngrijite „cu devotament" de pârâți, a ajuns să acopere parțial acoperișul casei lor, ținând astfel umbră și umezeală casei. Chiar dacă aveau dreptul legal, de a curăța vegetația ce se întindea pe proprietatea lor, când au încercat a tăia respectiva iederă, pârâții au sărit asupra lor, determinându-i prin violență a opri demersurile, ulterior formulând plângere penală împotriva lor, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere. Tot aici, arătă precum că iedera la care au făcut vorbire, față de ritmul alert cu care aceasta se dezvoltă, a ajuns a parazita fântâna casei, nucul din proprietate, un păr aflat pe proprietatea lor, cât și să aducă la stadiu de nefolosință o semnificativă suprafață din imobilul lor.
Arătă pe această cale, precum că între ei și pârâții din prezenta cauză, niciodată nu a existat vreo înțelegere, ori ca ei să-și fi exprimat acordul ca acesta să planteze pe linia de hotar, ori în apropierea acesteia iedera la care fac referire.
Cunoaște modul de dezvoltare a acesteia, și permanent le-au solicitat a lua măsuri cu privire la creșterea respectivei plante, însă ori de câte ori solicită pârâților aceste lucruri, aceștia din urmă le răspundeau prin tot felul de șicane de tip SMS-uri calomnioase și amenințătoare, scrisori cu aceeași tentă ce erau transmise tuturor vecinilor din blocul în care locuiesc, plângeri penale nefondate, precum și alte altfel de fapte.
Așa cum și mai sus au menționat, sunt nevoiți a formula prezenta acțiune, față de faptul potrivit căruia, ori de câte ori au încercat, pe cheltuiala și timpul lor, a toaleta vegetația respectivă, au fost agresați fizic și verbal atât de pârâții din prezenta cauză, cât de restul familiei acestora.
Arată instanței precum că i-au solicitat pârâtului B. B. ori ca personal să se deplaseze să-și toaleteze vegetația, ori să trimită o persoană în acest scop, însă au fost refuzați categoric.
Mai mult, pe lângă disconfortul și prejudiciile mai sus arătate, prin opturarea spre maxim a vizibilității, creându-se un mediu propice creșterii și ascunderii de șobolani, șerpi și alte asemănătoare vietăți, precum și față de faptul că, așa cum au mai precizat, fiind în relații de dușmănie cu pârâții. Aceștia, la adăpostul respectivului gard-viu au exercitat tot felul de fapte amenințătoare la adresa lor, cât și a nepoților lor, ce le vizitează frecvent și ce se află la o vârstă fragedă, aceștia fiind speriați permanent de către câinii pârâților, ce stau dezlegați.
Tot aici, arătă precum că, în repetate rânduri, pe când se aflau pe lângă gard, cu diverse treburi, au fost loviți de către pârâți cu diferite obiecte contondente, chiar și cu unele ascuțit-înțepătoare.
Față de toate aceste considerente, solicită admiterea acțiunii, în sensul ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la desființarea, prin scoaterea din rădăcini, a tuturor arborilor înalți aflați la mai puțin de 200 cm de linia de hotar, cât și a tuturor celorlalte plantații și garduri vii, aflate la mai puțin de 50 cm de linia hotarului despărțitor.
În temeiul disp. art.453 N.C., solicită obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept: au fost invocate dispozițiile art.607-609 V.C.civ., art.613 N.C.Civ.
La dosar reclamanții au depus în xerocopii următoarele înscrisuri: notificarea emisă de B. Ulman B., procesul verbal de înmânare, plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate; contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3378 din 23.06.2004 de Notariatul Public Oltenița, contractul de vânzare-cumpărare nr.3096 din 12.11.2010 de Biroul Notarilor Publici Asociați C. & C., plângerea formulată către P. de pe lângă Judecătoria Oltenița, acte de stare civilă, cărțile lor de identitate, împuternicirea avocațială și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
În baza art.201alin. 1 C.pr.civilă, constatând îndeplinite condițiile prev. de lege pentru cererea de chemare în judecată, prin rezoluția din 15.04.2015 s-a dispus comunicarea acesteia către pârâti cărora li s-a pus în vedere că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii sub sanctiunea prev. de art. 208 alin. 2 C.pr.civilă.
În termen legal pârâții au formulat întâmpinare, prin care, solicită respingerea cererii reclamanților pentru următoarele motive:
Prin acțiunea pendinte se susține că vegetația plantată pe linia de
de hotar ce desparte terenurile in litigiu le ingradeste/limiteaza reclamanților exercițiul proprietății, invederandu-se ca ei "....le-au plantat intenționat pe linia de hotar (gen iedera si jnepeni) cu scopul de a le aduce atingerea dreptului de proprietate si pe care nu i-au îngrijit absolut deloc." Detaliind asupra vătămărilor suferite prin acțiunea plantarii acestei vegetații agățătoare, se arata ca, "...prin ruperea intenționata a iederei, prin cădere le-au cauzat pagube materiale (!)"(fara a nominaliza). De asemenea, se afirma fara temei producerea unor fapte penale, ramase neidentificate.
Se mai arata ca, la un moment neprecizat, ar fi refuzat solicitarea verbala de desființare a plantațiilor de iedera, insa ei, cinici fiind (!), i-ar fi jignit, amenințat si calomniat pe reclamanți (fara ca acțiunea introductiva sa ofere date concrete in sensul unui atare petit).
In realitate, cei ce creează si susțin in permanenta un climat tensionat si conflictual sunt chiar reclamanții; in comunitatea căreia ii aparțin, soții P. au reputatia unor persoane irascibile, agresive verbal, iar in relațiile cu autoritățile (Politia Frumusani) abuzează de dreptul de petiționare, formulând numeroase reclamații nefondate. In ce îi privește, invederează ca interesul înstrăinării proprietății lor către reclamanți este evident (si expres invederat prin propunerile nerezonabile pe care li le-au făcut); terenul proprietatea lor se afla situat intre loturile acestora, cei doi reclamanți (deveniti între timp soti), propunandu-si ca ideal de cuplu crearea unei singure parcele.
Precizează ca atat ei, cat si reclamanta P. (A.) M. M. au devenit proprietarii suprafețelor de teren prin cumpărări succesive ale cate unei parcele aparținând originar lui Z. V.-D., . mod corespunzător de către acesta in anul 2004. Astfel, prin Contractul autentificat cu nr. 2872/31.05.2004, ei au devenit proprietarii suprafeței de 1130.11 m.p.; ulterior, au devenit vecin cu reclamanta P. (A.) M. M. (latura de est), care, prin Contractul nr. 3378/23.06.2004 a achiziționat tot de la Z. V.-D. terenul (fara număr postal) aflat la limita de vest a suprafeței proprietatea lor. Abia la finele anului 2010, prin Contractul nr. 3096/12.11.2010 reclamantul P. L. A. achititioneaza de la T. E. terenul și imobilul clădire cu care ei se învecinează pe latura de nord-est, având nr. postal 59.
Menționează ca pana pe la finele anului 2008, ei au avut relații normale cu reclamanții, acestea deteriorându-se vizibil din momentul mutării lor in casa noua.
La finele anului 2010, mai exact pe data de 1 decembrie a anului 2010 (la mai puțin de o luna de la data la care reclamantul P. L. a achiziționat lotul de teren învecinat la vest cu proprietatea lor), reclamanții le-au propus sa realizeze un schimb de terenuri prin care, practic, ei sa piardă porțiunea de teren având utilitatea de drum de acces; in schimb, urma sa primească o suprafața similara pe răzorul dinspre vest, pe latura învecinată cu C. Tîberiu. Aceasta propunere nerezonabila a fost declinata de ei, care investiseră nu numai financiar, amenajarea spațiului, edificarea locuinței presupunând costuri foarte însemnate, dar si afectiv in aceasta proprietate, care reprezintă oaza de liniște a familiei lor si unica legătura a copiilor lor cu natura si mediul (inca) patriarhal de la tara. Refuzați fiind in aceasta propunere (de o maniera politicoasa si civilizata, de altfel) pe care nu o putea accepta, au fost ulterior amenințați de reclamanți: "Daca nu vreți de buna voie, exista si alte modalități!"Așadar, de la acest moment poate vorbi despre o răcire a relațiilor dintre ei, relații ce in timp s-au deteriorat permanent.
Starea propriu-zis conflictuala culminând cu acțiunea pendinte s-a născut, insa, in august 2014, pana la acel moment relațiile cu ambii vecini derulandu-se firesc, cordial chiar (pana la inceputul anului 2011). Astfel, decizia de a materializa, prin cultivarea iederei, limita dintre proprietatea lor si cea a reclamantei A. M. M. a fost luata in comun cu aceasta, in anul 2005, si continuata in anul 2006, nefiind vorba despre o acțiune unilaterala, care sa aparțină exclusiv lor. De altfel nici nu se putea fizic crea o atare plantație fara incuviintarea reclamantei A. M., răsadurile fragile putând fi facil distruse imediat ulterior plantarii lor, neputand ajunge sa acopere un gard de 2.30 m inaltime decât in măsura in care accepți aceasta consecința timp de ani de zile. Dimpotrivă, reclamanta a participat, alături de ei, in anii 2005 si 2006 cu efort propriu si cu răsaduri de iedera si de Mana Maicii Domnului aduse personal de domnia sa, la activitatea de plantare a acestei vegetații al cărei suport (gardul pe care s-a agatat iedera) a fost construit pe cheltuiala exclusiva a lor.
In ceea ce privește gardul edificat de asemenea pe costul lor in același an 2004 pe latura de sud-vest, vecin fiind la acea vreme T. E., au convenit cu acesta din urma in anul 2005 plantarea iederei si la limita sudica a proprietății lor, la momentul cumpărării imobilului de către reclamantul P. L. A. (12.11.2010), aceasta vegetație, susținuta de gardul de plasa ridicat tot de către lor B. B. si G., fiind deja matura.
De altfel, susținerea reclamantului P. L. potrivit căreia i-au fi interzis sa-si curețe gospodăria de iedera crescută haotic este de un ridicol deplin si dovedește rea credința evidenta. Daca imobilul clădire (in fapt este o ruina insalubra si nelocuibila, nefiind utilizata in scop locativ de nimeni inca de la achiziția sa in nov. 2010) a ajuns la degradarea in care se afla, aceasta se poate datora si creșterii iederei ce a proliferat, nefiind curățata niciodată sau foarte rar de proprietarul reclamant P. L. A.. In contrast, lotul aparținând reclamantei A. M., limitat, de asemenea de gard pe care s-a plantat aceeași vegetație (iedera), are un aspect îngrijit, fiind întreținut in mod regulat, nepermitandu-se extinderea necontrolata a vegetației in afara gardului de plasa pe care aceasta se susține.
Or, ei nu aveau obligația legala sau convenționala de a curata mizeria si de a întreține pe cheltuiala lor bunurile reclamanților, dupa cum se pretinde prin cererea pendinte {"...iedera a ajuns a parazita fântâna casei, nucul din proprietate, un par aflat pe proprietatea lor, cat si sa aducă la stadiul de nefolosinta o semnificativa suprafața din imobilul lor"de fapt, termenii sunt utilizați inadecvat la plural, caci aceasta proprietate aparține exclusiv lui P. L., ca bun propriu, dobândit anterior căsătoriei sale cu coreclamanta).
Dimpotrivă, in măsura in care este afectat de aceasta vegetație, reclamantul P. L. A. (iar nu ei) poate desființa (alături de soția sa sau de terți) iedera ce se extinde dincolo de perimetrul gardului despărțitor. Or, . nerezonabila si necredibila, dovedind, prin aceasta, rea credința, reclamantul arata ca ei l-ar fi împiedicat prin violenta sa-si faca ordine în ograda proprie, afirmație nu numai neadevarata (si nedovedibila), ci de-a dreptul calomnioasa.
A fortiori, învederează ca, în condiții absolut identice, o astfel de stare de dezolanta determinata de pasivitate si dezinteres nu este întâlnită, in mod simetric, nici pe proprietatea lor, tocmai pentru ca ei s-au preocupat continuu si nu au permis iederei sa se extindă mai mult decât a fost intenția lor, aceea de a "imbraca" in vegetație un suport de plasa metalica inestetic si neprotector vizual, jenând intimitatea tuturor.
Insistând asupra acordului plantarii iederei, invederează ca reclamanții omit intenționat sa faca distincțiile cuvenite: in 2005, 2006 P. L. A. nu avea nicio relație juridica cu ei, acesta devenindu-le vecin abia in noiembrie 2010, asa incat acordul sau nu era necesar si, deci, nu i-a fost cerut vreodată cu privire la limita estica a proprietății lor. Cum s-a mai arătat, A. M. M. a acceptat si a contribuit direct in anii 2005-2006 la "imbracarea" cu iedera a gardului despărțitor al celor doua proprietăți, aceasta asigurând vizual intimitatea pe care o dorește orice persoana rezonabila.
Cu privire la iedera susținuta de imprejmuirea de pe latura de sud a proprietății lor, aceasta a fost plantata de ei inca din anul 2005 cu acordul proprietarului originar, T. E.. Cu acesta din urma au convenit nu numai plantarea iederei, dar si construirea pe spezele lor a gardului despărțitor ce astăzi susține vegetația in discuție. Așadar, la momentul 2010, cand P. L. a achiziționat terenul, plantația de iedera exista deja, iar reclamantul a cumpărat proprietatea sa in aceste condiții, pe care le-a cunoscut si conștientizat pe deplin. In măsura in care se considera evins, are posibilitatea de a utiliza caile pe care legea formala i le pune la dispoziție.
Cu privire la cei doi arbori plantați de ei la o distanta inferioara celei legale (doua sălcii), aflate in apropierea imobilului "casa" proprietatea lui P. L., aceștia au fost saditi inca din anii 2005 - 2006 de asemenea cu acordul proprietarului originar T. E.. Acești arbori au rolul de a proteja proprietatea lor de apa pluviala colectata de acoperișul imobilului clădire situat pe proprietatea vecina si care nu are sistem de jgeaburi șLburlane; așadar, apa care era (si este in continuare) deversată pe terenul lor, situat la o cota de inaltime inferioara cu mai bine de 0,5 m fata de cota terenului reclamantului P., este astăzi protejata de aceste doua sălcii, care nu permit scurgerea concentrata a apei (si distrugerea solului), fiind cunoscute pentru "setea" de apa si uscand terenul pe care-l ocupa. De altfel, de aceasta protecție beneficiază inclusiv casa reclamantului, lipsita fiind un sistem propriu de preluare a apelor pluviale care, astfel, ajungeau direct la pereții imobilului proprietatea lui P. L. A.. Referitor la jnepenii ce au fost plantați la limita de proprietate cu reclamanta A. M. (devenita in 2011 P. M. prin căsătoria cu reclamantul P.), aceștia servesc protecției vizuale a intimității celor doua proprietăți, in mai mare măsura chiar reclamantei, al cărei teren se afla la o cota de înălțime inferioara cu aprox. 2 m de cea a terasei lor. Și asupra acestor plantații de jnepeni si tuia, realizate unele prin 2005 - 2006, altele in anul 2008, odată cu edificarea casei de către reclamanta, iar altele ulterior, pe la sfârșitul anului 2012, a existat acordul reclamantei. Reclamanta P. M. a fost mulțumită de acesta stare de fapt ce i-a profitat, caci ei au suportat integral si exclusiv atat costurile de înființare ale plantației, cat si pe cele de întreținere, costuri deosebit de insemnate. Astăzi, insa, reclamanta A. M. susține ca acești brăduți ornamentali si crescuți frumos, tunsi in permanenta, udați si îngrijiți de ei, exclusiv, i-ar produce o paguba. Dovada uneia atari pagube nu este, insa, produsa, caci scopul acțiunii pendinte nu este reprezentat de valorificarea unui drept, acțiunea fiind promovata doar pentru a face rau, reprezentând represalii pentru refuzul lor de a le instraina reclamanților proprietatea. Mai mult, o eventuala desființare a plantației de iedera ar determina distrugerea efectiva a suportului pe care aceasta se susține, a gardului despărțitor al proprietăților lor. Un atare gest gratuit din punct de vedere al lipsei sale de utilitate practica reprezintă dovada de necontestat ca scopul acțiunii de fata este unul imoral, iar nu legitim.
Cu privire la norma substanțiala incidența, din cronologia evenimentelor rezulta fara echivoc ca situația de fapt ce se cere cenzurata judiciar (plantarea de vegetație pe linia de hotar, pe gardul de plasa despărțitor al imobilelor teren) s-a născut inainte de . Codului civil (Legea nr. 287/2009), respectiv anterior momentului octombrie 2011. Așadar, legea ce guvernează materia servitutilor incidența spetei este legea veche, Codul civil 1865, respectiv art. 607-609, indicarea de către reclamanți a dispozițiilor legii noi fiind neavenita.
In atare condiții, servitutea privitoare la plantații izvorăște din convenție, existând in acest sens o intelegere atat cu proprietarul originar T. E. (din anul 2005), cat si cu reclamanta A. M. (2005). Cum pentru perfectarea valabila a contractului este suficienta intalnirea acordurilor de voința ale pârtilor (solo consensu), conf. art. 953 rap. la art. 969 din C. civ. 1865, este evident ca aceasta servitute privitor la plantațiile in discuție s-a creat cu acordul proprietarilor fondurilor aservite. Aceasta situație juridica a fost cunoscuta de la bun început (P. A.), de la momentul achiziției bunului, iar A. M. a fost ea insasi initiatoarea unei atari plantații, alături de ei.
De altfel, astfel materializări ale limitelor de proprietate prin garduri vii sunt o practica generalizata in localitatea Frumusani, obiceiul locului reprezentând izvor de drept recunoscut chiar de textul art. 607 din Codul civil 1865, existând astfel de plantații - atat gard viu cat si brazi tuya plantați pe limita de proprietate- si intre proprietatea reclamantei A. M. si proprietatea invecinata la est - evidențiata M. S. pe planurile cadastrade depuse inșijisi de reclamanți, precum si dintre aceasta proprietate si cea invecinata acesteia la est, s.a.m.d.
La dosar pârâții au depus în xerocopii următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2872 din 31.05.2004 de B.N. Notariatul Public Oltenița; plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate; facturile fiscale nr._ din 26.08.2004; nr._ din 30.09.2004; nr._ din 24.09.2004, nr._ din 17.09.2004, planse foto, împuternicirea avocațială.
În tem.art.201 al.1 C.pr.civ. întâmpinarea a fost comunicată reclamanților, care prin răspunsul la întâmpinare au reiterat aspectele invocate în cererea introductivă.
În probațiune au fost admise și administrate probele cu înscrisuri, interogatorii, martori și expertiză tehnică agricolă.La propunerea reclamanților a fost audiat martorul Tomică S. și la propunerea pârâților B. G..
Analizând cererea reclamanților prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța reține următoarele: prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3378 din 23.06.2004 de B.N.”Notariatul Public Oltenița” P. ( fostă A.) M. M., a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 1555,41 mp, fără construcție, situat în comuna F., ., învecinat la N-cu lot nr.1, la E cu lot nr.1 și Valea Câlnăului, la S cu M. Ș. și la V cu . contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3096 din 12.11.2010 de BNPA „ C. & C.”, reclamantul P. L. A. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna F., ., compus din teren în suprafață de 1000 mp din acte, 1013 mp din măsurători și construcția aflată pe teren.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2872 din 31.05.2004 de B.N „ Notariatul Public Oltenița” pârâții au dobândit dreptul de proprietate, în cote părți indivize de câte ½ fiecare, asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 1130,11 mp situat în ., având ca vecinătăți la N-T. I., C. T., Valea Câlnăului, la E-Valea Câlnăului, la S lot nr.2, iar la V lot nr.2, stradă și T. I..
Conform acestor contracte, reclamanții sunt vecini în partea de nord, est și vest a proprietăților cu pârâții.
Din declarațiile martorilor, răspunsurile la interogatorii ale părților și concluziile raportului de expertiză, rezultă că pârâții au plantat pe proprietatea lor, pe lungimea comună a gardului celor două proprietăți ( respectiv 51,51 m, 53,72 m, 32,28 m și 20,55 m ) gard viu din iederă ( hedera helix) chiar pe linia gardului de sârmă care delimitează cele două proprietăți.Pe latura de 20,55 m, pe lângă plantația de iederă au mai fost plantați doi arbori, specia salcie la distanța de 50 cm față de gard, doi arbuști liliac și doi brazi argintii la 30 cm față de gard.Pe latura de 51,51 m se află plantate, pe lângă iederă, 20 de plante specia tuia la distanța de 10 cm față de gard.De asemenea, pe laturile de 53,72 m și 32,28 m se mai află pe lângă plantația de iederă, un număr de 97 de plante din specia tuia, la 10 cm față de gard.Arborii înalți aflați la o distanță mai mică de 2 m față de gardul ce delimitează proprietățile părților sunt sălciile, care au o înălțime de 5 m, tuia care are o înălțime de 1,5 m, la 3 m brazii argintii având 2,5 m înălțime și arbuștii liliac cu o înălțime de 2 m.Conform concluziilor raportului de expertiză, după grosimea tulpinii și după coronament, vârsta sălciilor este de 8-9 ani, arbuști liliac 7-8 ani, brazii argintii 8-9 ani, arbuști tuia 6-7 ani, iedera 8-9 ani, iedera având o înălțime de 2,5 m.Din raportul de expertiză mai rezultă că arbuștii tuia aflați pe latura de 32,28 m sunt înalți de 2,5 m, iar coroana de la baza plantei forțează gardul către reclamanți, iar iedera plantată pe proprietatea pârâților, se infiltrează pe proprietatea reclamanților până la apropierea casei de locuit.Iedera este o specie de arbust târâtor sau agățător, cu frunze verzi lucioase și cu flori galben-verzui și lăsată să crească nestingherită poate apare în locuri neașteptate, are rădăcini aeriene sau ventuze și poate atrage dăunători nedoriți cum ar fi furnicile și șoarecii.
Potrivit art.607 C.civ. vechi ( aplicabil în speță) nu e iertat a sădi arbori care cresc înalți decât în depărtarea hotărâtă de regulamentele particulare sau de obiceiurile constante și recunoscute și în lipsă de regulamente și de obiceiuri, în depărtare de doi metri, de la linia despărțitoare a celor două proprietăți pentru arborii înalți și de o jumătate de metru pentru celelalte plantații și garduri vii.
Astfel, conform art.608 VCC vecinul poate cere ca arborii și gardurile vii puși la o distanță mai mică să se scoată.Acela pe a cărui proprietate se întinde crăcile arborilor vecinului poate să-l îndatoreze a le tăia.Dacă rădăcinile se întind pe pământul său are drept a le tăia singur.
Față de aceste prevederi, instanța constată că legea obligă proprietarul care a plantat la mai puțin de 2 m sau 0,50 m de gardul vecinului său, să scoată arborii astfel plantați, independent de dovedirea unui prejudiciu din partea vecinului său, prejudiciu care este prezumat absolut de lege prin însăși existența arborilor respectivi sau a altor plantații și garduri vii la mai puțin de 2 m sau 0,50 m de gardul despărțitor dintre proprietăți indiferent dacă i-a plantat el sau o altă persoană sau au crescut în mod natural.
În ceea ce privește momentul plantării acestor arbori, arbuști și gard viu din iederă, se constată că au vârstă maximă de 9 ani ( servitutea contrară, adică dreptul de a avea plantații la o distanță inferioară poate fi obținută prin uzucapiunea de 30 de ani) ceea ce înseamnă că sunt plantați după anul 2004, an în care pârâții au cumpărat suprafața de teren de la Z. V. D. conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 2872/31.05.2004 de B.N „ Notariatul Public Oltenița”.Referitor la acordul reclamanților în ceea ce privește plantarea iederei la o distanță mai mică de 0,5 m, mai precis al reclamantei P. ( fostă A.) M. M., pe latura de 53,72 m și 32,28 m invocat de pârâți, instanța reține că nu s-a făcut dovada unui astfel de acord, între părți existând neînțelegeri cu privire la această plantație care așa cum rezultă din raportul de expertiză are rădăcinile pe proprietatea pârâților și se extinde pe proprietatea reclamanților.Chiar reală susținerea pârâților, având în vedere consecințele negative care s-au produs și se pot produce și în viitor în patrimoniul reclamanților, prin distrugerile cauzate la imobilul proprietatea acestora, instanța apreciază că se impune desființarea acestei plantații prin scoaterea din rădăcină.
Față de aceste considerente, constatând că arborii arbuștii și gardul viu din iederă plantați de pârâți încalcă servitutea privind distanța plantațiilor și nu se face dovada existenței unor regulamente particulare sau de obiceiurile constante și recunoscute prin care se acceptă o distanță mai mică între arbori și gardul despărțitor între proprietăți, instanța urmează să admită acțiunea și să oblige pârâții să desființeze, prin scoaterea din rădăcini a arborilor plantați la mai puțin de 2 m de gardul despărțitor, respectiv două sălcii, doi arbuști liliac, doi brazi argintii, 20 arbori specia tuia, 97 arbori tuia aflate la o distanță de mai puțin de 2 m de gardul despărțitor cu reclamanții și a gardului viu format din iederă plantată pe laturile de 51,51 m, 53,72 m, 32,28 m și 20,55 m plantat la mai puțin de 0,5 m de gardul despărțitor cu reclamanții sau, în caz contrar, autorizează pe reclamanți să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanții P. L. A., domiciliat în mun.București, ..13, ., . și P. M. M., domiciliată în mun.București, ..13, ., ., împotriva pârâților B. B., domiciliat în mun.București, ., nr.31, sector 1, cu reședința în comuna F., ., jud.Călărași și B. G., domiciliată în mun.București, ., nr.31, sector 1, cu reședința în comuna F., ., jud.Călărași.
Obligă pe pârâți să desființeze, prin scoaterea din rădăcini a doi arbori salcie ( salix babylonică) doi arbuști liliac ( syringa vulgaris) doi brazi argintii ( abies alba) plantați pe latura de 20,55 m a gardului comun ce desparte proprietățile părților la o distanță mai mică de 2 m de gardul despărțitor, 20 de plante din specia thuja smaragd ( tuia) plantate pe latura de 51,51 m a gardului comun ce desparte proprietăților părților la o distanță mai mică de 2 m de gardul despărțitor, 97 de plante din specia thuja smaragd ( tuia) plantate pe laturile de 53,72 m și 32,28 m a gardului comun ce desparte proprietățile părților la o distanță mai mică de 2 m de gardul despărțitor și gardul viu format din iederă ( hedera Helix) plantată pe laturile de 51,51 m și 53,72 m, 32,28 m și 20,55 m ce desparte proprietățile părților, pe linia gardului de sârmă care delimitează cele două proprietăți sau, în caz contrar autorizează pe reclamanți să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâților.
Obligă pe pârâți să plătească reclamanților suma de 3290,02 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apelul urmând a fi depus la Judecătoria Oltenița.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Decembrie 2015.
Președinte, Grefier,
B. AuricaCazacu L. C.
6 ex.
RD/BA
Tehnoredactat CLC
31.12.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1992/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 203/2015.... → |
|---|
