Plângere contravenţională. Sentința nr. 1145/2015. Judecătoria OLTENIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1145/2015 pronunțată de Judecătoria OLTENIŢA la data de 04-09-2015 în dosarul nr. 1145/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA OLTENIȚA – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr.3270
SENTINȚA CIVILĂ NR.1145
Ședința publică de la 04.09.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – B. A.
Grefier – C. L. C.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul M. G., domiciliat în mun.Oltenița, ., ..B, ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 02.05.2015 de I. Călărași – Poliția mun.Oltenița.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se învederează faptul că intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a fost legal sesizată și este competentă potrivit art.94 C.pr.civ. și art.32 al.2 din OG nr.2/2001.Totodată, încuviințează probele cu înscrisuri solicitate de intimat prin întâmpinare și constată că petentul este decăzut din dreptul de a propune probe în baza art. 254 alin. 1 C.pr.civilă.
Instanța față de înscrisurile depuse la dosar, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare;
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față.
Sub nr._ a fost înregistrată la această instanță plângerea formulată de petentul M. G. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 2.05.2015 de I. Călărași - Poliția mun. Oltenița prin care solicită înlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment.
În motivarea plângerii arată că a fost sanctionat cu amendă în sumă totală de 600 lei pentru contravenția prev. de art. 2 alin. 1 pct. 23 și 31 din Lg. nr. 61/1991 Rep. reținându-se în sarcina sa că, în data de 2.05.2015, a consumat băuturi alcoolice în parcul de lângă fostul cinematograf Flacăra de pe .. Oltenița și a refuzat să ofere relații pentru stabilirea identității sale.
Petentul recunoaște săvârșirea faptelor reținute de agentul constatator și solicită înlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment, motivat de faptul că are de achitat și rate la bancă.
Nu au fost invocate dispoziții legale.
La dosar petentul a depus copia procesului verbal de contravenție, taxa judiciară de timbru și xerocopia actului de identitate.
In baza art. 201 alin. 1 C.pr.civilă, constatând îndeplinite condițiile prev. de lege pentru cererea de chemare în judecată, prin rezoluția din 21.05.2015 s-a dispus comunicarea acesteia intimatului căruia i s-a pus în vedere că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii sub sanctiunea prev. de art. 208 alin. 2 C.pr.civilă.
În termen legal, intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și mentinerea procesului verbal contestat.
În motivare arată că petentul a fost sanctionat contravențional întrucât la data de 2.05.2015, locul .. Oltenița, a consumat băuturi alcoolice în parcul Flacăra de pe . asemenea a refuzat să ofere relații pentru stabilirea identității sale, faptă prev. de art. 2 pct. 23 și sanctionată în conf. cu art. 3 alin. 1 lit. a respectiv prev. de art. 2 pct. 31 și sanctionată în conf. cu art. 3 alin. 1 lit. e din Lg. nr. 61/1991 rep.
Analizând procesul-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșit data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
In cuprinsul procesul verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită, cât și actul normativ care se stabilește și se sancționează contravenția.
Sub aspectul temeiniciei, arată că procesul verbal respectă mentiunile obligatorii prev. sub sanctiunea nulității de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, iar sarcina probei netemeiniciei acesteia incumbă petentului.
Din cuprinsul plângerii, reiese că petentul recunoaște săvârșirea faptelor contravenționale și solicită înlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment. Referitor la acest aspect, arată că efectele previzibile ale unei sanctiuni nu pot constitui motive pentru înlăturarea acesteia, întrucât orice persoană care săvârșește o faptă contravențională trebuie să aibă reprezentarea consecințelor legale la care se expune în cazul săvârșirii lor.
La dosar, intimatul a depus, raportul întocmit de ag. D. R., dovada comunicării procesului verbal, copia procesului verbal de contravenție, și borderoul nr. 40 din 19.06.2015.
Întâmpinarea a fost comunicată petentului care nu a formulat răspuns la întâmpinare.
În probațiune, au fost administrate probele cu înscrisuri solicitate de intimat prin întâmpinare, petentul fiind decăzut din dreptul de a propune probe în baza art. 254 alin. 1 C.pr.civilă. Conform textului mentionat, probele se propun, sub sanctiunea decăderii de către reclamant prin cererea de chemare în judecată iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Așadar, reclamanta trebuie să arate, în cererea de chemare în judecată, dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere (art. 194 lit. e C.pr.civilă), iar pârâtul, în întâmpinare, trebuie să indice dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere (art. 205 alin. 2 lit. d C.pr.civilă). Sancțiunea nerespectării constă în decăderea părtilor din dreptul de a propune probele cu care tind să își dovedească pretențiile și apărările lor, cu consecința că dovezile care nu au fost propuse în condițiile legii nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în scopul procesului (art. 254 alin. 2 C.pr.civilă).
Decăderea părtilor din dreptul de a propune probe poate fi invocată de partea adversă, însă din coroborarea dispoz. alin. 1 și 2, ale art. 254 C.pr.civilă, rezultă că în reglementarea actuală, cu excepția ipotezelor vizate de art. 254 alin. 2 pct. 1-4 C.pr.civilă, instanța este obligată să dispună decăderea părtii din dreptul de a propune probe, ori de câte ori constată că nu există acordul expres al tuturor părtilor în ceea ce privește propunerea probelor, cu nerespectarea termenelor stabilite de lege. Față de prevederile art. 254 alin. 2 pct. 2 C.pr.civilă, care fac vorbire de necesitatea existenței acordului expres al tuturor părtilor la primirea probelor propuse cu depășirea termenelor legale, instanța nu poate deduce existența unui asemenea acord din tăcerea sau lipsa părtii adverse. Prin urmare, într-o atare situație, cazul în speță, instanța va dispune din oficiu decăderea părtii din dreptul de a propune probe.
Analizând înscrisurile depuse la dosar și plângerea petentului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța reține că, prin procesul verbal contestat, acesta a fost sanctionat cu amendă de 300 lei pentru contravenția prev. de art. 2 alin. 1 pct. 23 din Lg. nr. 61/1991 Rep. săvârșită prin aceea că în data de 2.05.2015, orele 10,00, a consumat băuturi alcoolice în parcul de lângă fostul cinematograf Flacăra, situat pe .. Oltenița și cu amendă de 300 lei pentru contravenția prev. de art. 2 pct. 1, pct. 31 din aceeași lege săvârșită prin aceea că a refuzat să dea relații pentru stabilirea identității sale.
Fiind investită, potrivit art.34 al.1 din OG nr.2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele: verificând, potrivit art.34 al.1 din OG nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Invocarea de către petentă a prescripției aplicării sancțiunii amenzii contravenționale motivat de faptul că în procesul verbal se reține ca dată a încheierii acestuia 13.03.2015, iar ca dată a săvârșirii faptei 13.03.2013 nu este întemeiată, fiind vorba de o evidentă eroare materială, mai ales că în cuprinsul procesului verbal, la descrierea faptei, este menționat că petenta în calitate de proprietar de bunuri divizibile ( zgura concasată conform aviz nr.16/11.03.2015) nu a emis tichet de cântărire.
Așadar, în speță, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, indicate de dispozițiile art.16 și 17 din OG nr.2/2001, reținând, de asemenea și împrejurarea că faptei s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că OG nr.2/2001 reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului verbal, iar sub aspect procedural art.47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Instanța reține că deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției din economia art.34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările constatate de agentul constatator.
Persoana sancționată se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă însă, valoarea probatorie a procesului verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul verbal încheiat se bucură de o prezumție relativă de temeinicie a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a propune probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară. Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent, autoritatea ( agentul în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau denaturări ale realității, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este supus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
Potrivit dispozițiilor art.31-36 din OG nr.2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argument pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Forța probantă a procesului verbal este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni V.Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Pe de altă parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art.6 al.2 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extreme de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dat extreme de numeroase.
În prezenta cauză, instanța constată că procesul verbal contestat, reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Raportat la cele reținute, petentul nu a făcut dovada unei situații contrare celei descrise în procesul verbal și sanctiunea aplicată corespunde pericolului social concret al faptelor săvârșite, pentru corectarea conduitei acestuia fiind necesară aplicarea autorității astfel cum a fost stabilită de agentul constatator.
În consecință, instanța va respinge plângerea petentului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul M. G. domiciliat în mun. Oltenița ., .. B, apt. 14, jud. Călărași împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 2.05.2015 de I. Călărași- Poliția mun.Olenița.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apelul urmând a fi depus la Judecătoria Oltenița.
Pronunțată în ședința publică astăzi 04 septembrie 2015.
Președinte, Grefier,
B. A. C. L. -C.
RD/BA/VM
22.09.2015
5 ex.
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Fond funciar. Sentința nr. 1141/2015. Judecătoria OLTENIŢA → |
|---|
