Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Încheierea nr. 589/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 589/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 589/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL BACĂU
DOSAR NR._ - ordonanță de plată -
Înreg. 17.10.2014
ÎNCHEIEREA NR. 589
Ședința publică din data de 03.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte – L. S.-M.
Grefier – L. G.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe creditor V. E. în contradictoriu cu debitorii G. C., G. F. A., G. M., având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns creditoarea asistată de avocat I. C., avocat B. V. reprezentând debitorii.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că s-au depus de către creditoare precizări privind dobânzile și fișele de calcul ale acestora, după care,
Avocat B. V. depune chitanță cu onorariu avocat și un certificat de grefă cu precizarea că debitoarea G. M. a formulat acțiune în declararea simulației, acțiune ce face obiectul dosarului nr._ motiv pentru care solicită suspendarea prezentei cauze conform art. 413 C.pr.civ.
Instanța constată că la fila 33 dosar se află copia acțiunii în declararea simulației, acțiune în care numita G. M. are calitate de reclamantă iar creditoarea V. E. are calitate de pârâtă.
Avocat I. C. solicită respingerea cererii de suspendare a cauzei întrucât din conținutul certificatului de grefă rezultă că acțiunea este formulată doar de G. M. și prin urmare ceilalți 2 moștenitori nu au contestat simulația. Având în vedere certificatul de moștenitor, moștenitorii acceptă sub beneficiu de inventar moștenirea. dacă ceilalți 2 moștenitori nu au contestat simulația și dacă ar fi admisă acțiunea ar fi numai pentru cota de 1/2 cei revine reclamantei. În prezenta cauză nu se impune suspendarea față de ceilalți 2 moștenitori. În primul rând nu se contestă obligația ca existență și întindere, ci izvorul ei. Dacă obligația nu este contestată nu vede de ce această obligația trebuie suspendată. În al doilea rând art. 273 C.pr.civ. reglementează puterea doveditoare a înscrisurilor.
Instanța respinge cererea de suspendare a cauzei, formulată de debitori.
Avocat I. C. arată că nu are alte cereri.
Avocat B. V. arată deasemeni că nu are alte cereri.
Instanța, constatând că nu sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepții și pe fond.
Avocat I. C., având cuvântul, referitor la prescrierea dreptului la acțiune față de momentul la care s-a făcut actul plus autenticitatea acestuia, având în vedere dispozițiile art. 6 al.4 C.pr.civ. în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 16 din Decret 167/1958. Termenul de prescripție se întrerupe prin recunoașterea dreptului, astfel în martie 2011 s-a convenit prelungirea scadenței până în martie 2012 și ulterior până în martie 2013. Dreptul de a cere dobânzi se prescrie în 2016, înscrisul doveditor este întocmit în 2013 și s-ar prescrie tot în 2016, motiv pentru care solicită respingerea excepției prescripției. Referitor la excepția inadmisibilității precizează că aceasta nu reprezintă o excepție ci o apărare de fond. În raport de cerințele formulate urmează a fi apreciată pe fond și este motivată prin aceea că ar trebuie o probațiune mai aprofundată care s-ar face numai în dreptul comun. Sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, respectiv creanța este certă, lichidă și exigibilă. Cu privire la celelalte criterii și acestea sunt îndeplinite și prin urmare au fost respectate toate cerințele cerute de lege. Dacă s-ar fi făcut dovada că s-ar fi plătit o parte din sumă s-ar fi putut contesta creanța. Solicită respingerea excepției. Pe fond solicită admiterea cererii astfel cum a fost precizată urmând a se emite ordonanță de plată și a fi obligați debitorii la plata sumei de 100.000 lei împrumut acordat prin înscris plus dobânzi în cuantum de_,19 lei. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat B. V., având cuvântul, referitor la excepția prescripției arată că fiind vorba de un act solemne toate actele subsecvente trebuiau notate la notar. Față de acest aspect consideră că dreptul la acțiune este prescris. Se poate vorbi despre incertitudinea creanței dat fiind faptul că actul nici nu ar exista raportat la voința părților cât și în privința sumelor solicitate, iar părțile nu au calitate în această cauză. Referitor la prescripție invocă Decretul 167, termenul de 3 ani, față de actul încheiat la notar și solicită admiterea excepției. Referitor la excepția inadmisibilității, conform art. 274 C.pr.civ. aceste acte trebuiau făcute câte părți sunt și pot fi socotite doar început de dovadă scrisă și sunt necesare probatorii. Este dubios că un contract încheiat în 2010 prelungit să mai fie acordat un nou împrumut de 100.000 lei. La ultimul contract este trecut 3.11.2014 cu termen scadent peste termenul când s-a formulat acțiunea. Pe fond solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Avocat I. C., în replică, referitor la termenul de scadență precizează că scadența este în martie 2014 iar acțiunea a fost formulată în septembrie 2014.
Dezbaterile fiind terminate, cauza a rămas în pronunțare.
INSTANȚA
- deliberând -
Asupra cauzei civile de față;
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr._ creditorul V. E. – cu domiciliul ales în B., .. 23, . a chemat în judecată debitorii G. C., G. F. A., G. M. – cu domiciliul ales în Onești, ., județul Bacău solicitând a fi obligați la plata de către fiecare pârât a sumei de_,45 lei reprezentând 1/3 din datoria de 145.450,57 lei din care:
- 100.000 lei împrumut acordat defunctului G. C. (tatăl) debitorilor moștenitori) prin contractul de împrumut încheiat la data de 01.11.2013, act prin care s-a prelungit și contractul autentificat sub nr. 250/01.03.2010 de BNP V. C. din Onești
- 45.450,37 lei dobânzi calculate până la data de 15.09.2014 pentru împrumuturile nerestituite la termenele contractuale.
În motivare arată creditoarea că a încheiat cu G. C., tatăl debitorilor un contract de împrumut pentru suma de 200.000 lei prin contract autentificat, prelungit apoi de 3 ori, ultima scadență fiind 1.03.2014. Arată creditoarea că după prima scadență debitorul datorează daune moratorii calculând dobânzi conform OG 9/2000 pentru perioada 01.03.2011 – 02.09.2011, conform OG 13/2011 pentru perioada 01.09.2011 – 15.02.2013 și conform art. 1017 NCPC.
Acțiunea a fost legal timbrată cu 200 lei.
În drept creditoarea a invocat prevederile art. 1021 Cod pr.civ. privind ordonanța de plată.
Debitorii prin întâmpinarea depusă la filele 31,32 dosar contestă caracterul cert, lichid și exigibil al creanței și arată că au formulat și o acțiune de constatare a simulației actului autentic încheiat între părți prin care s-a contractat împrumutul și de anulare a acestuia.
În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri.
Creditoarea a depus copiile contractului autentic de împrumut încheiat între creditoare și G. C. (fila 14) precum și contractele ulterioare sub semnătură privată de prelungire a scadenței (filele 15-18) și calculul dobânzilor (filele 29-30).
Aceste dobânzi au fost recalculate cu precizări depuse la filele 81-92.
Debitori au depus la dosar copia unei acțiuni în simulație între aceleași părți în calități inverse.
Creditoarea a ales pentru realizarea creanței procedura ordonanței de plată reglementată de art. 1023-1024 C.pr.civ. aplicabilă obligațiilor de plată ce rezultă dintr-un contract civil, însușit de părți prin semnătură sau alt mijloc.
Debitorii au contestat creanța invocând nulitatea actului de împrumut ca urmare a existenței unui alt act real încheiat între părți, motiv pentru care au și promovat o acțiune în simulație.
Conform art. 1020 al.1 C.pr.civ. dacă debitorii contestă creanța instanța verifică dacă este întemeiată, pe baza înscrisurilor de la dosar. Or, pe baza acestor înscrisuri instanța nu poate verifica contestația.
Apărările debitorilor presupun administrarea unor probe ce nu pot fi administrate în cadrul procedurii ordonanței de plată iar conform art. 1020 al.2 C.pr.civ. în această situație instanța va respinge cererea.
Urmează ca în temeiul art. 1020 al.2 C.pr.civ. să fie respinsă cererea creditoarei.
Creditoarea are posibilitatea de a uza de calea dreptului comun pentru dobândirea obligațiilor bănești solicitate.
Ambele părți au solicitat cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 453 al.1 C.pr.civ. va fi obligată la cheltuieli de judecată partea care a pierdut procesul, în speță creditoarea către debitori iar aceștia au făcut dovada achitării onorariului de avocat de 1000 RON (fila 102).
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DISPUNE:
Respinge cererea formulată de creditor V. E. – cu domiciliul ales în B., .. 23, . în contradictoriu cu debitorii G. C., G. F. A., G. M. – cu domiciliul ales în Onești, ., județul Bacău.
Cu posibilitatea formulării cererii în anulare în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. L.S.M. – 03.04.2015
Tehnored. L.G. – 06.04.2015
Ex.6 / ..2015
| ← Consfiinţire acord mediere. Sentința nr. 587/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2404/2015.... → |
|---|
