Plângere contravenţională. Sentința nr. 523/2015. Judecătoria PANCIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 523/2015 pronunțată de Judecătoria PANCIU la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 523/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA P.
MIXT
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 523/2015
Ședința publică de la 28 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S.
Grefier C. A. M.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul O. I. domiciliat în Focșani . . județul V. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ emis la data de 09.03.2015 de I. V.-Postul de Poliție P.,cu sediul în Focșani .. 12 județul V..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este completă.
Verificând din oficiu, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina potrivit disp. art.131 cod pr. civilă.
Instanța constată dosarul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare la sfârșitul ședinței de judecată.
INSTANȚA
Asupra plângerii civile de față;
Cu cererea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, petentul O. I. cu domiciliul în Focșani . . a chemat în judecată civilă pe intimatul I.P.J. V. cu sediul în Focșani, ..12, jud. V., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în contradictoriu cu aceasta, să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție . nr._/ 09.03.2015.
Motivându-și în fapt plângerea, petentul a arătat că: prin procesul verbal contestat, s-a reținut în sarcina sa că, la data de 9.03.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare:_, pe DN2-L, în afara localității, cu o viteză de 99 km/h, deși pe sectorul de drum respectiv exista restricție de viteză de 70 km/h, faptă pentru care a fost sancționat cu patru puncte de amendă, deși fapta nu corespunde realității.
A mai arătat petentul în plângerea sa că, nu a cunoscut că pe sectorul de drum respectiv exista limită de viteză, deoarece indicatorul de la fața locului nu indica absolut nimic.
A mai susținut petentul în plângere că,un alt motiv de nelegalitate a procesului verbal a procesului verbal îl constituie încălcarea disp. art.21 pct. 3 din O.G.2/2001, în sensul că, sancțiunea aplicată este mult prea aspră și neproporțională cu gravitatea faptei contravenționale contestate.
S-a solicitat admiterea plângerii și judecata în lipsă.
În drept, au fost invocate disp. O.G.2/2001.
Plângerea a fost timbrată corespunzător O.U.G.80/2013, cu taxă de timbru de 20 de lei, conform chitanței de la fila 3 din dosar.
În probațiune, petentul a solicitat proba cu materialul probator ce a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție . nr._/ 9. 31. 2015 și cu planșe foto.
Intimata legal citată a formulat întâmpinare în cauză, în termenul procedural și condițiile art. 208 și următoarele Cod proc. civilă, solicitând respingerea plângerii, de față, ca fiind neîntemeiată întrucât procesul verbal, a cărui anulare se cere, este legal și temeinic.
La întâmpinare a fost atașat materialul probator pe baza căruia a fost întocmit procesul verbal, inclusiv înregistrarea pe suport electronic de la fila 15, de la dosarul cauzei.
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare și nici alte probatorii, înțelegând să se folosească, în probațiune, numai de probatoriile formulate de intimată.
Instanța, analizând legalitatea și temeinicia procesului verbal în litigiu, în raport de jurisprudența C.E.D.O. relevantă în cauză, de legislația internă incidentă, dar și de ansamblul probator administrat în cauză, reține următoarele: prin procesul verbal contestat, s-a reținut în sarcina sa că, la data de 9.03.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare:_, pe DN2-L, în afara localității, cu o viteză de 99 km/h, deși pe sectorul de drum respectiv exista restricție de viteză de 70 km/h, faptă pentru care a fost sancționat cu patru puncte de amendă.
Instanța, examinând legalitatea actului de constatare a contravenției în cauză, reține că: petentul a invocat încălcarea în cauza de față a disp. art.21 din O.G.2/2001, în sensul că, prin actul de constatare a contravenție în litigiu, sancțiunea aplicată este mult prea aspră și neproporțională cu gravitatea faptei contravenționale contestate.
Potrivit O.G. 2/2001, art.21:
(1) În cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea.
(2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire și sancționare a contravenției, agentul constatator nu are dreptul să aplice și sancțiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancțiunea. În acest caz sancțiunea se aplică prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal.
(3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere că în speța de față se reține în sarcina petentului depășirea limitei maxime de viteză cu 29 de km/h, instanța concluzionează că pericolul social concret al faptei este destul de ridicat iar sancțiunea aplicată petentului este proporțională cu acesta.
Cât privește temeinicia procesului verbal de contravenție . nr._/ 9.03.2015, instanța reține că: din înregistrarea pe suport electronic, de la fila 15 din dosar, instanța reține că, la data de 9.03.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare:_, pe DN2-L, în afara localității, cu o viteză de 99 km/h, deși pe sectorul de drum respectiv exista restricție de viteză de 70 km/h.
La dosar există dovada că înregistrarea petentului s-a făcut cu un mijloc tehnic legal, omologat și verificat metrologic ce nu poate fi contestat .
Deși petentul a susținut că nu a cunoscut că pe sectorul de drum respectiv exista limită de viteză, deoarece indicatorul de la fața locului nu indica absolut nimic, sens în care a depus la dosarul cauzei o planșă foto, instanța nu poate primi apărarea acestuia deoarece nu există certitudinea că aceasta reprezintă indicatorul în cauză și locul faptei, câtă vreme nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă din dosarul cauzei și în plus, nimeni nu poate invoca necunoașterea legii.
În jurisprudența CEDO, începând cu cauza Ozturk c. Germaniei din 21 februarie 1984, s-a reținut în mod clar și constant că, indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale. Recent, și România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. c. României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională.
Față de cele expuse mai sus, instanța a concluzionat că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul Convenției europene, iar acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii față de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
În privința probațiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În plus, fiind vorba despre o acuzație penală, organul constatator avea obligația de a informa petentul, în cel mai scurt timp posibil, asupra naturii și cauzei acuzației formulate împotriva sa și de a-i prezenta probele pe care se bazează acuzația.
Din înregistrarea electronică efectuată în cauză (f.15) depusă nu rezultă numărul de înmatriculare al autoturismului, prin urmare acestea nu pot fi reținute ca probe pentru stabilirea vinovăției petentului.
Având în vedere dispozițiile art. 6 pct.2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale coroborate cu prevederile art. 20 din Constituția României, precum și Hotărârea CEDO în cauza A. c. României, conform căreia procedura de contestare a procesului-verbal de contravenție poate fi asimilată unei proceduri penale, sancțiunea având atât scop educativ, cât și unul de reprimare, instanța a apreciat că și în materia contravențională orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție, până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre judecătorească.
Față de acestea, instanța a constatat că organul constatator nu a făcut dovada celor consemnate în procesul-verbal, astfel încât nu are posibilitatea să verifice dacă fapta constatată și încadrarea juridică a acesteia sunt întemeiate, iar prezumția de nevinovăție a petentului nu a fost înlăturată.
În concluzie, instanța reține că, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situație ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși, din probele administrate de „acuzare”, instanța concluzionează că vinovăția petentului a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Pentru argumentele de fapt și de drept arătate și în conformitate cu art 34 alin.1 din O.G.2/2001, constată neîntemeiată plângerea de față și urmează să o respingă pe cale de consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul O. I. domiciliat în Focșani . . județul V. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ emis la data de 09.03.2015 de I. V.-Postul de Poliție P.,cu sediul în Focșani .. 12 județul V., ca fiind neîntemeiată.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 9.03.2015 ca legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 28.05.2015.
Președinte, Grefier,
S. N.,
Red.S.N./01.07.2015
Tehn.M.C.A./02.07.2015
5 ex.
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
