Modificare măsuri privind copilul. Sentința nr. 2306/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
Comentarii |
|
Sentința nr. 2306/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 2306
Dosar nr._ - modificarea măsurilor luate cu privire la copii -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA-N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2306
Ședința publică din data de 22.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. C. N.
GREFIER- I. S.
La ordine venind pronunțarea asupra cauzei civile Minori și familie privind pe reclamant S. N. și pe pârât S. E. L., având ca obiect modificarea măsurilor luate cu privire la copii.
Dezbaterile fondului au avut loc în ședința publică din data de 8.06.2015 când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 22.06.2015.
S-au declarat dezbaterile închise, după care:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 25.03.2014, sub nr._, reclamantul S. N. a chemat în judecată pe pârâta S. E. L. , solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună ca exercitarea autorității părintești privind minorii S. D., născut la 9.06._ și S. ALEXANDU N., născut la 13.07.1996 să se facă în comun, stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul sau, a se dispune sistarea obligației sale de plată a pensiei de întreținere în favoarea minorilor, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere pentru minori, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 649/2009 a Judecătoriei Piatra N., s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre ei, minorii S. D., născut la 9.06.2005 și S. N. A., născut la 13.07.1996 fiindu-i încredințați spre creștere și educare pârâtei, el fiind obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea celor 2 minori.
Mai arata reclamantul că în prezent pârâta nu le mai poate asigura minorilor un trai decent, datorită dificultăților financiare prin care aceasta trece, ea nemaiavând nici măcar o locuință proprie, fiind nevoită să locuiască cu chirie.
În final, în cererea introductivă de instanță, s-a mai arătat că este în interesul superior al minorilor ca aceștia să locuiască împreună cu reclamantul, ținându-se seama de relația de afecțiune dintre aceștia, de asigurarea unei legături constante și susținute, de sprijinul material și moral substanțial oferit de reclamant în formarea personalității lor. In aceste condiții reclamantul precizează că se impune modificarea masurilor dispuse prin sentința anterior menționată cu privire la cei 2 copii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 397, 400, 402, 403, din Codul civil, precum și dispozițiile legii_-2004.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, legal timbrată, prin care a solicitat ca exercitarea autorității părintești să se facă în comun cu privire la minori, ca locuința acestora să fie stabilită la reclamant, fiind de acord cu sistarea obligației de plată a pensiei de întreținere pentru minori de către reclamant, urmând ca ea să fie obligată la plata pensiei de întreținere corespunzătoare, respingerea obligării sale la plata cheltuielilor de judecată, menținerea dispozițiilor sentinței civile nr. 649/2009 a Judecătoriei Piatra N. cu privire la legăturile sale personale cu minorii, precum și cu privire la învoiala lor privitor la deplasarea sa în străinătate împreună cu cei 2 minori.
Pârâta nu a înțeles să formuleze probe în sprijinul susținerilor sale.
Conform dispozițiilor articolului 396 din Noul Cod Civil, în vederea soluționării capătului de cerere referitor la încredințarea spre creștere și educare a minorului, instanța a dispus efectuarea anchetei sociale la domiciliul părților, pentru a contura situația materială, locativă și familială a acestora
Prin precizări la întâmpinare și cerere reconvențională pârâta-reclamantă a învederat că este de acord cu toate capetele de cerere formulate de reclamant prin acțiune, mai puțin cu cel privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, solicitând instanței ca la pronunțarea sentinței să aibă în vedere împrejurarea ca minorul S. N. A. a devenit major.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că între părți a intervenit divorțul prin sentința civila nr. 649/2009 a Judecătoriei Piatra N. prin care minorii rezultați din căsătoria părților, S. D. născut la 9.06.2005 și S. N. A. născut la 13.07.1996 au fost încredințați spre creștere și educare mamei. Instanța, la pronunțarea sentinței, va avea în vedere faptul că minorul S. N. A. născut la 13.07.1996 a devenit major.
În consecință, în cauza de față, în ceea ce privește exercitarea autorității părintești asupra minorului S. D. născut la 9.06.2005, instanța va dispune ca aceasta sa se facă în comun de ambii părinți, conform solicitărilor ambelor părți. Astfel, dispozițiile legale amintite prevăd că instanța de tutelă hotărăște asupra raporturilor dintre părinți și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.
Dispozițiile art. 397 cod civil instituie regula aplicabilă în materie, în sensul că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
În acest context, instanța are în vedere faptul că, potrivit dispozițiilor art. 483 Cod civil, autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți, aceștia având obligațiade a exercita autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și de a-l asocia pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
Instanța mai reține că Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevede, la articolul 2, că principiul interesului superior al copilului trebuie să prevaleze în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
De asemenea, în conformitate cu articolul 31 alin. 2 din aceeași lege, exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.
Instanța, analizând coroborat materialul probator administrat în cauză, prin prisma dispozițiilor legale evocate în paragrafele anterioare, reține că este întemeiată cererea reclamantului dar și cererea reconvenționala formulată de pârâta reclamantă prin care solicită ca exercitarea autorității părintești asupra minorului să se realizeze în comun, decizie care este în interesul copilului.
Concluzia expusă este susținută de mențiunile din referatul de anchetă socială depusă la dosar și de poziția procesuala a părților.
În consecință, având în vedere aceste aspecte, precum și acordul pârâtului pentru soluția adoptată de instanță, în temeiul dispozițiilor legale enunțate în paragrafele anterioare, instanța va dispune ca autoritatea părintească privind pe minorul S. D. să fie exercitată în comun .
Totodată, făcând aplicarea dispozițiilor art. 400 alin. 1 Cod civil, instanța este obligată să stabilească locuința copilului minor, regula generală fiind în sensul stabilirii locuinței copilului la părintele cu care locuiește în mod statornic, regulă care își găsește pe deplin aplicarea în prezenta speță, nefiind incidentă nici o măsură excepțională care să impună stabilirea unei alte locuințe pentru minor.
În conformitate cu prevederile art. 402 alin. 1 Cod civil, instanța de tutelă stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.
Referitor la obligația de întreținere care incumbă părinților, art. 499 alin. 1 Cod civil prevede că tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
În principiu, obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională (art. 530 alin. 1 Cod civil).
Ținând seama de faptul că autoritatea părintească va fi exercitată în comun iar locuința minorului va fi la reclamant, reclamantul urmează să execute în natură obligația de întreținere prevăzută de lege în beneficiul minorului, prin asigurarea tuturor mijloacelor necesare traiului, învățăturii și pregătirii profesionale a acestuia.
În schimb, în ceea ce o privește pe pârâta, în temeiul prevederilor art. 402 alin. 1 Cod civil, instanța va stabili contribuția pecuniară a acesteia la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copilului.
Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil (art. 529 alin. 1 și 2 Cod civil).
În ceea ce privește modalitățile de executare, dispozițiile legale permit instanței să stabilească pensia de întreținere sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul lunar al celui care datorează întreținere, în acest sens fiind prevederile art. 530 alin. 3 Cod civil.
Instanței îi revine obligația de a stabili un cuantum capabil să satisfacă nevoile reale actuale ale minorului, fără a depăși pragul de o pătrime din veniturile celui obligat la întreținerea unui copil și ținând cont de variațiile pe care le pot suferi în timp veniturile debitorului.
Prin urmare, pârâtul urmează să fie obligat la plata unei contribuții de întreținere în favoarea minorului în cuantum de 16 % din venitul minim pe economie, începând cu data pronunțării sentinței și până la majoratul minorului. Din aceasta perspectivă va sista obligația de plata a pensiei de întreținere pentru minori de către reclamant așa cum ea a fost stabilită prin aceeași sentință anterior citată.
Totodată va menține dispozițiile aceleiași sentințe cu privire la programul de vizită minor pentru pârâtă precum și învoiala părților privind deplasarea minorului în străinătate împreună cu pârâta.
În final, se va lua act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. N. (CNP_), domiciliat în Piatra N. ., ., etaj 1, . în contradictoriu cu pârâta S. E.-L. (CNP_). Domiciliată în Piatra N. ..37, ., județul N., prin procurator avocat S. N. A. din Piatra N. ., ., ., județul N..
Admite cererea reconvențională formulată în cauză.
Dispune ca reclamantul pârât și pârâta reclamantă să exercite în comun autoritatea părintească privind pe minorul S. D. născut la data de 9.06.2005 rezultat din căsătoria părților.
Stabilește locuința minorului S. D. născut la data de 9.06.2005, la locuința reclamantului pârât, respectiv în mun. PIATRA N., ., ., ., JUD. N..
Sistează obligația reclamantului pârât de plată a pensiei de întreținere în favoarea minorului S. D. născut la data de 9.06.2005 de 16% din veniturile sale nete realizate lunar, obligație stabilită în sarcina sa prin sentința civilă nr. 649/2009 a Judecătoriei Piatra N..
Obligă pârâta reclamantă la plata către minorul S. D. născut la data de 9.06.2005 a unei pensii de întreținere de 16% calculată la veniturile nete lunare realizate de aceasta, începând cu data introducerii acțiunii și până la majoratul minorului, sumă de bani ce va fi virată într-un cont distinct.
Menține dispozițiile sentinței civile nr.649/2009 a Judecătoriei Piatra N. privind păstrarea legăturilor personale ale pârâtei reclamante cu minorul S. D., precum și cu privire la învoiala reclamantului pârât și a pârâtei reclamantei privind deplasarea minorului S. D. în străinătate împreună cu pârâta reclamantă.
Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare la Tribunalul N..
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică din data de 22.06.2015.
Președinte Grefier
M. C. N. I. S.
RED.,TEHN.MCN/30.10.2015
TEHN.IS/21.12.2015; EX.4
← Contestatie la executare. Sentința nr. 4259/2015. Judecătoria... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2047/2015.... → |
---|