Plângere contravenţională. Sentința nr. 2461/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2461/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 23-07-2015 în dosarul nr. 2461
Dosar nr._ - plângere contravențională (Lege nr. 171/2010) -
Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
JUDEȚUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2461
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. V. V.
GREFIER- V. S.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile, privind pe petentul V. P. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., având ca obiect plângere contravențională (Legea nr. 1721/2010), împotriva procesului – verbal . nr._/16.08.2014.
Dezbaterile cu privire la fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 0.07.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a dispus amânarea pronunțării soluției, în vederea deliberării.
După deliberare,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 10.09.2014, sub nr._, petentul V. P. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului N., să dispună anularea procesului – verbal . nr._, încheiat la data de 16.08.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de 12.07.2014, a efectuat un transport de lemne cu microbuzul proprietate personală, din Gârcina până la domiciliul său, în baza avizului de însoțire a mărfii eliberat de reprezentantul Ocolului Silvic Gârcina.
La data de 13.08.2014, băiatul său, care este o persoană cu handicap, i-a cerut ajutorul, în sensul de a-i da pentru 3 zile câteva brațe de lemne întrucât nu avea bani pentru a încarcă butelia. Ca urmare, la data de 16.08.2014 a încărcat cca 0,068 mc de lemne pentru a le transporta fiului său din Gârcina în satul Cășăria, .. Pe drum a fost oprit de un lucrător de poliție, căruia i-a prezentat actul de însoțire a mărfii din data de 12.07.2014, după care a plecat, fără a i se fi solicitat să ducă lemnele într-un anumit loc. La câteva zile a primit procesul – verbal de contravenție, deși nu încălcat nici o normă legală, fiind sancționat de către agentul constatator doar din ură.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru, în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind regimul juridic al contravențiilor.
Intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului N. a formulat întâmpinare, apreciind că procesul – verbal care face obiectul plângerii contravenționale este legal întocmit, întrunind toate condițiile cerute de lege pentru validitate, precum și temeinic, făcând dovada situație de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. Mai mult decât atât, fapta contravențională descrisă în procesul verbal contestat, este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ, care a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de lege, coroborat cu prezumția de autenticitate, actul emanând de la instituția emitentă, cât și cu prezumția de veridicitate.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, intimatul a subliniat că au fost respectate prevederile art. 2 alin. 3 din O.U.G. nr. 2/2001, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmarea produsă.
În drept, intimatul a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001.
În susținerea plângerii contravenționale, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar procesul verbal contestat, dovada comunicării acestuia, avizul de însoțire a mărfii nr._/12.07.2014, un proces verbal încheiat la data de 16.08.2014 și cartea de identitate proprie.
Intimatul a depus la dosar o fotocopie a procesului – verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 16.08.2014 și raportul agentului constatator.
Analizând și coroborând susținerile părților și înscrisurile depuse la dosar, instanța reține următoarele:
În data de 16.08.2014, petentul V. P. a fost sancționat cu două amenzi contravenționale, în cuantum de 2.000 lei și 1.000 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 19 alin. 1 lit. a și art. 21 alin. 1 lit. k din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, reținându-se că, la data de 16.08.2014, în jurul orei 15,30, a transportat pe raza comunei Gârcina, județul N., cantitatea de 0,5 mc lemn de fag, cu autoturismul marca VW, cu număr de înmatriculare_, fără a deține documente legale în acest sens și a refuzat să transporte materialul lemnos la locul indicat de agentul constatator. Sancțiunea contravențională a fost aplicată ca urmare a constatării directe a agentului constatator.
Din perspectiva legalității, instanța constată că procesul – verbal contestat a fost legal întocmit, cu respectarea dispozițiilor articolului 17 și 19 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții legale care permit întocmirea înscrisului constatator al săvârșirii contravenției și în cazul absenței persoanei sancționate sau refuzului din partea contravenientului de a semna actul sancționator. Pe de altă parte, procesul – verbal supus controlului judiciar cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea data în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei citării acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului - verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.
Din analiza conținutului actului care face obiectul controlului judiciar rezultă că acesta cuprinde toate mențiunile la care s-a făcut referire anterior, iar descrierea faptei reținută în sarcina societății petente a fost realizată prin suficiente elemente pentru a putea fi încadrată din punct de vedere juridic.
În ceea ce privește temeinicia procesului – verbal, contravenientul a fost în mod legal sancționat contravențional cu amendă într-un cuantum situat în limitele legale, prevăzute de art. 19 alin. 1 lit. a și art. 21 alin. 1 lit. k din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, pentru faptele reținute în sarcina sa, petentul nefăcând proba contrară prezumției de autenticitate și de veridicitate de care beneficiază conținutul procesului - verbal, întocmit la data de 16.08.2014.
Astfel, potrivit Legii nr. 171/2010, constituie contravenții silvice și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei și confiscarea materialelor lemnoase … expedierea sau transportul materialelor lemnoase fără proveniență legală (art. 19 alin. 1 lit. a) și refuzul transportatorului de a transporta materialele lemnoase confiscate/reținute în vederea confiscării la locul indicat de agentul constatator (art. 21 alin. 1 lit. k).
În speță, agentul constatator a constatat direct că petentul a avut un comportament care se încadrează în dispozițiile incriminatorii, iar argumentele invocate de petent în sensul nevalabilității actului sancționator contestat nu pot fi reținute în condițiile în care acesta nu a administrat nici o proba concludentă din care să rezulte netemeinicia susținerilor agentului constatator, astfel cum arată în plângere, iar instanța nu poate să se bazeze pe simplele sale afirmații pentru a anula procesul verbal, în considerarea art. 249 din noul Cod de procedură civilă, potrivit căruia cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
În ceea ce privește sarcina probei în materie contravențională, trebuie precizat că procesul-verbal de contravenție, beneficiind de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, face dovada deplină a celor reținute de agentul constatator ex propriis sensibus. Relativ la prezumția evocată, jurisprudența CEDO a statuat că ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a învesti organe administrative cu competența de sancționare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko împ. Slovaciei, hotărâre din 2 septembrie 1998, § 64), iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia să contravină CEDO, fiind astfel conformă Convenției procedura de aplicare și executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat în fața unei instanțe, având implicit și valoare probatorie.
Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.
Din această perspectivă, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În prezenta cauză, instanța observă faptul că petentul nu a făcut proba contrară constatărilor personale ale agentului constatator, iar expunerea din cuprinsul plângerii contravenționale, referitoare la contextul în care a fost sancționat nu este de natură să îl exonereze de răspundere având în vedere că nu a dovedit că transportul materialului lemnos a avut un scop umanitar și că agentul constatator nu i-a solicitat depozitarea lemnului într-un anumit loc.
În considerarea celor expuse anterior, instanța urmează să respingă plângerea contravențională cu a cărei soluționare a fost învestită ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea contravențională, având ca obiect procesul - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, încheiat la data de 16.08.2014, formulată de petentul V. P., CNP_, cu domiciliul în satul și ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., C._, cu sediul în mun. Piatra N., ., jud. N..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, urmând ca cererea să fie depusă la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.07.2015.
Președinte, Grefier,
Red. C.V.V.26.02.2016
Tehnored C.V:V și V.S./29.02.2016
Ex. 4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3077/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 16/2015.... → |
|---|
