Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 16-12-2015 în dosarul nr. 4301
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA-N.
JUDEȚUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR.
Ședința publică din data de 16.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – O. A.
GREFIER – A. G.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul N. E. și și C. C. în contradictoriu cu pârâtul C. G., având ca obiect ordonanță președințială (obligația de a face).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții, lispind pârâtul.
S-a expus oral referatul cauzei, grefierul de ședință învederând instanței următoarele:
- cauza este la primul termen de judecată;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- la data de 10.12.2015 pârâtul a depus prin compartimentul Arhivă întâmpinare, înscrisuri și planșe foto în susținere;
- din oficiu s-a atașat dosarul nr._, urmând ca după consultare să fie restituit completului C10;
- după verificări efectuate în aplicația ECRIS, s-a constatat că pe rolul instanței nu există alte dosare având același obiect și aceleași părți cu ale cauzei pendinte.
Procedând la verificarea competenței, instanța apreciază potrivit prevederilor art. 131, 94, 998 și art. 117 Cod de procedură civilă că este competentă din punct de vedere material, teritorial și general cu soluționarea prezentei cauze.
Raportat la dispozițiile art. 238 din Noul Cod de procedură civilă, acordă cuvântul asupra estimării duratei procesului.
Reclamanții apreciază că dosarul poate fi soluționat la acest termen de judecată.
Față de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil, instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni de zile.
Instanța comunică reclamanților un exemplar de pe întâmpinarea formulată de pârât.
Reclamanții nu solicită acordarea unui nou termen pentru studiul înscrisului, învederând că au luat cunoștință de cuprinsul acestuia de la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului ce se impune a fi administrat.
Reclamanții solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar.
În considerarea și aplicarea dispozițiilor art. 255 și următoarele Cod de procedură civilă, instanța încuviințează pentru părți proba constând în înscrisurile depuse la dosar, apreciind această probă ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Constatând că nu sunt probe suplimentare de administrat și apreciind cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor privind temeinicia.
Reclamanții solicită admiterea acțiunii pentru motivele pe larg expuse în cerere, în sensul de a fi obligat pârâtul la a lăsa în deplină posesie terenul achiziționat în anul 2000 și la a-și retrage gardul. Solicită și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariu de avocat și taxă judiciară de timbru.
Socotind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale pricinii, în considerarea dispozițiilor art. 394 alineat 1 Cod de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.11.2015, sub nr._ reclamanții N. E. și C. C. au chemat în judecată pârâtul C. G., solicitând instanței ca pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale să dispună obligarea acestuia să-și retragă gardul construit abuziv pe terenul lor, care face obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr._ până la limita hotarului delimitat în documentația cadastrală anexă la contract și să le lase liber terenul în suprafață de 360 mp dezlipit fraudulos din proprietatea lor prin amplasarea abuzivă a gardului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, au arătat că prin contractul menționat C. G. a vândut lui N. E. o casă situată pe terenul în suprafață de 1000 mp, din ., jud. N., cu păstrarea dreptului de uzufruct. Au mai arătat că pârâtul a amplasat în mod abuziv un gard de sârmă pe terenul lor, „dezlipind” fraudulos suprafața de 360 mp din terenul lor. Cu privire la urgența acțiunii, au arătat că prin amplasarea abuzivă a gardului pârâtul le împiedică folosința normală a imobilului, respectiv le-a închis accesul în curte prin poarta principală și nu pot face aprovizionarea casei, fiind împiedicată și aprovizionarea cu lemne de foc pentru încălzire (C. C. fiind bătrân și bolnav și riscând să-și pună în pericol sănătatea), neavând acces nici la WC-ul din spatele casei. Au concluzionat făcând trimitere la dispozițiile arrt.630 cod civ, coroborate cu cele ale 996 și urm cod proc civ.
În drept, cererea a fost motivată pe dispozițiile art.996 și urm NCPC.
Acțiunea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 lei.
Anexat cererii, reclamanții au depus la dosarul cauzei, în fotocopie, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1706/1/01.07.2002, extras de CF, plan de amplasament.
Pârâtul, legal citat cu această mențiune, a formulat întâmpinare pentru termenul din data de 16.12.2015, solicitând respingerea cererii, ca inadmisibilă. În motivare a arătat că între părți există dosarul cu nr._ având ca obiect constatare nulitate absolută parțială contract de vânzare cumpărare și rectificare parțială carte funciară. A mai arătat că respectivul dosar își are izvorul în hotărârea pronunțată în dosarul de partaj succesoral nr._, prin care i-a fost atribuită în lot și o suprafață de 960 mp, privitor la care s-a constatat că nu se poate efectua cadastrul întrucât 360 mp erau incluși în cadastrul reclamantul C. C., dar nu erau ocupate de acesta, iar ca urmare a introdus acțiunea prin care a solicitat anularea parțială a contractului încheiat de reclamanți, pe motiv că a fost vândută o suprafață mai mare decât cea deținută în proprietate. A menționat că în respectivul dosar C. C-tin a formulat o cerere de intervenție prin care a solicitat anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat cu N. E., cerere la care a renunțat după trei ani de proces, iar în prezent se pare că relațiile dintre cei doi reclamanți sunt bune. Cu privire la gard, a arătat că există de mai bine de 60 ani un gard care desparte proprietatea lui de a fratelui, iar el nu a făcut decât să amplaseze un gard provizoriu, fără fundație, din plasă de sârmă. A învederat că nu a desprins fraudulos nici o suprafață de teren și nici nu a împiedicat folosința imobilului fratelui său, nu a închis nici un acces prin poarta principală, iar în spatele casei nu a existat niciodată WC sau vreun loc de depozitare a lemnelor. A concluzionat arătând că nu este îndeplinită condiția urgenței prevăzută de procedura specială la care au apelat reclamanții, iar pe calea ordonanței președințiale nu i se poate impune obligația de a face, el fiind cel prejudiciat prin lipsa a 360 mp din terenul său, solicitând, în consecință, respingere cererii ca inadmisibilă, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiția urgenței, a vremelniciei și neprejudecării fondului.
Au fost anexate, în fotocopie, înscrisuri.
Instanța a administrat pentru părți proba cu înscrisuri ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Pentru termenul de astăzi, pentru o justă soluționare a cauzei, a fost atașat spre consultare dosarul cu nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1706/1/01.07.2002 reclamantul C. C. a vândut reclamantului N. E. nuda proprietate cu privire la imobilul casă de locuit și suprafața de 1000 mp teren, situate în intravilan ., jud. N., învecinat cu: E - drum județean, V – propr. def. C. E., la S – G. Z. și la N - propr. def. C. E., cu rezerva dreptului de uzufruct.
Prin sentința civilă nr.4838/09.12.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, a fost atribuită în lotul pârâtului și suprafața de 906 mp, situată în intravilan ., jud. N., învecinată cu: la N și V cu C. G., la E cu drumul județean și la S cu drum județean și C. C..
În drept, reglementând prin dispozițiile art.996 și urm. Cod proc. civ procedura sumară a ordonanței președințiale, legiuitorul a stabilit condițiile de admisibilitate ce trebuie întrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la această cale rapidă. Astfel, stabilind că „(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”, art.996 C.pr.civ fixează două din condițiile de admisibilitate ale ordonanței: urgența și caracterul vremelnic al măsurii care se cere a fi luată pe această cale. Din această ultimă condiție decurge și o a treia cerință, aceea ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul cauzei.
În afară de aceste condiții speciale trebuie îndeplinite condițiile generale ale acțiunii civile, respectiv interesul, calitatea și capacitatea, condiții care sunt îndeplinite în prezenta cauză.
Referitor la condiția generală de admisibilitate a oricărei acțiuni civile, afirmarea unui drept, instanța reține că, în această materie specială, nu se poate vorbi de cerința dreptului, întrucât cercetarea fondului este incompatibilă cu natura și caracterul procedurii reglementate de art.996 și urm. Cod proc. civ, instanța având posibilitatea de a cerceta doar de partea cui este aparența dreptului.
În ceea ce privește prima condiție, respectiv urgența, instanța reține că legiuitorul nu definește acest concept, ci doar indică situațiile ce pot face necesară o intervenție a justiției, respectiv pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării.
În prezenta cauză, instanța reține că se justifică îndeplinirea acestei condiții prin existența unor impedimente ce împiedică folosința normală a imobilului ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1706/1/01.07.2002, aspecte nedovedite însă, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art.10 alin 1 cod proc civ părțile au obligația de a-și proba pretențiile, iar singura probă solicitată a fi administrată a fost cea cu înscrisuri.
Ca urmare, în condițiile în care nu a fost dovedit prejudiciul iminent pe care l-ar suporta reclamanții sau imposibilitatea reparării acestuia, reținând în acest sens și dispozițiile art. 249 cod civil potrivit căruia cel ce face o propunere în justiție trebuie să o dovedească, instanța apreciază că în cauză nu este îndeplinită condiția urgenței
Pe de altă parte, instanța apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite nici condiția vremelniciei și nici cea a prejudecării fondului, raportat la obiectul acțiunii, reprezentat de obligația de a ridica gardul, respectiv revendicarea unei suprafețe de teren, măsuri cu efect definitiv, care au ca și premisă o rezolvare în fond a litigiului, ceea ce contravine dispozițiilor art.997 alin 5 cod proc civ, potrivit cărora pe calea ordonanței nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt. În același sens, instanța apreciază că atare măsuri pot fi dispuse doar în urma administrării unui probatoriu complex prin care să se stabilească îndreptățirea părților la suprafața în litigiu și implicit dacă subzistă sau nu obligația de a fi ridicat respectivul gard, or în cadrul ordonanței președințiale, potrivit art.999 alin 3 cod proc civ nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că ordonanța președințială nu poate constitui calea de aducere la îndeplinire a cererii astfel cum a fost formulată de către reclamanți și constatând că în cauză nu este îndeplinită nici una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute cumulativ de art.996 și urm Cod proc.civ., va respinge cererea formulată, ca inadmisibilă.
Având în vedere dispozițiile art.453 cod proc civ și dezlegarea dată capătului principal de cerere, instanța va respinge cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanții N. E. (CNP_) cu domiciliul în Piatra N., ., ., jud. N. și C. C. (CNP_) cu domiciliul în ., jud. N. în contradictoriu cu pârâtul C. G. cu domiciliul în Piatra N., .. 37, ., jud. N., având ca obiect ordonanță președințială, ca inadmisibilă.
Respinge cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.12.2015.
Președinte, Grefier,
O. A. A. G.
Red. O.A./18.12.2015
Tehnored. A.G./21.12.2015
5 ex. /3 ex. .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2461/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3548/2015.... → |
|---|
