Obligaţie de a face. Sentința nr. 4800/2015. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4800/2015 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 4800/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 4800/2015
Ședința publică de la 03 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G.
Grefier A. M. S. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. F. și pe pârâta C. M., având ca obiect - obligație de a face - RADIERE IPOTECA
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal și asistat de avocat D. P., lipsă fiind pârâta .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus de către apărătorul reclamantului o cerere de lăsare a cauzei spre sfârșitul ședinței de judecată, cerere însoțită de înscrisuri în susținere .
Instanța procedează legitimarea reclamantul C. F., acesta având CI, CNP_.
Instanța, acordă cuvântul asupra probatoriului
Apărătorul reclamantului, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele aflate la dosarul cauzei .
În temeiul disp. art. 258 NCPC instanța admite pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Respinge ca inutilă soluționării cauzei proba testimonială solicitată de pârâtă prin întâmpinare.
Apărătorul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat prealabile acordării cuvântului asupra fondului cauzei
Instanța, față de această împrejurare, în temeiul art. 392 NCPC., constată cauza în stare de judecată și acordă reclamantului cuvântul în dezbateri asupra fondului cauzei.
Apărătorul reclamantului, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, radierea privilegiului de locuință familială asupra imobilului proprietatea reclamantului, acesta fiind notat cu rea-credință, pârâta având în proprietate un alt imobil, singurul scop al pârâtei fiind acela de a-l împiedica pe reclamant să își vândă apartamentul.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul C. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. M., să se dispună radierea notării „locuință familială” asupra imobilului proprietatea reclamantului.
În motivarea acțiunii, reclamantul precizează că a convocat-o pe pârâtă pentru data de 16.06.2014 în vederea radierii privilegiului de locuință familială pus de pârâtă asupra imobilului apartament proprietatea reclamantului situat în Pitești, ., ., . să-l vândă, aflându-se în nevoie materială.
Răspunsul pârâtei a fost negativ, deși aceasta deține în proprietate un alt imobil compus din trei camere, tot pe .> Consideră reclamantul că această notare a privilegiului a fost efectuată cu rea-credință de către pârâtă în scopul vădit de a-i provoca prejudicii reclamantului.
In drept, s-au invocat disp. art. 322 NCC.
S-au depus la dosar înscrisuri, în copie (f.5-9).
Pârâta C. M., legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată cu motivarea că nu poate fi radiată notarea respectivă asupra imobilului proprietatea reclamantului întrucât acesta are destinație de locuință familială în cadrul căreia pârâta locuiește împreună cu cele două fiice minore în vârstă de 9 ani.
Invocă pârâta disp. art.321 din Lg. 287/2009 potrivit căruia oricare dintre soți poate cere notarea în cartea funciară în condițiile legii a unui imobil ca locuință a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului.
Arată pârâta că este separată în fapt de reclamant de aproximativ 1 an și 6 luni, obținând de la Judecătoria Pitești un ordin de protecție împotriva acestuia conform sentinței anexate.
Pârâta invocă inadmisibilitatea cererii reclamantului cu motivarea că nu există un text de lege care să prevadă posibilitatea radierii notării locuinței familiei în cartea funciară. Susține pârâta că suportă toate cheltuielile ocazionate de întreținerea imobilului precum și cele referitoare la îmbunătățirile aduse iar reclamantul nu este prejudiciat întrucât mai deține în proprietate 3 locuințe (f.17-18).
A anexat în copie înscrisuri (f.19-28).
In cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri, la solicitarea ambelor părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform extrasului de carte funciară emis de OCPI Argeș reclamantul C. F. este proprietarul exclusiv al imobilului apartament situat în Pitești, ., ., etaj 4, ., având număr cadastral_-C1-U14 (f.6). Potrivit aceluiași extras de carte funciară, la poziția B6, a fost notată în cartea funciară destinația imobilului susmenționat ca „locuință a familiei”.
Pârâta C. M. este proprietara exclusivă a imobilului apartament situat în Pitești, Cartier P. Ș., ., ., ., dobândit prin actul notarial nr. 481/11.06.2010 aut. de BNP V. S. E., astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară depus în copie la fila 7 din dosar.
Potrivit art.321 din Codul civil „(1) Locuința familiei este locuința comună a soților sau, în lipsă, locuința soțului la care se află copiii.
(2) Oricare dintre soți poate cere notarea în cartea funciară, în condițiile legii, a unui imobil ca locuință a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului”.
In cauză, părțile sunt separate în fapt, iar prin s.c. nr. 3211/03.04.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost instituit un ordin de protecție în favoarea pârâtei fiind obligat reclamantul C. F. să păstreze o distanță de 100 m față de aceasta pentru o perioadă de 6 luni. Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea de evacuare din locuința comună a pârâtului C. F..
. prezenta cauză deține în proprietate teren agricol și imobile construcții pe raza . rezultă din adeverința emisă de Primăria .. 4370/10.11.2014 (f.19).
Pe de altă parte, în cauză s-a făcut dovada că și pârâta deține în proprietate exclusivă cu titlu de bun propriu imobilul apartament situat în Pitești, Cartier P. Ș., ., . (f.7).
Instanța reține că norma mai sus invocată (art.321 din Codul civil) definește sintagma de „locuința familiei" ca reprezentând locuința comună a soților sau, în lipsă, locuința soțului la care se află copiii. Prin urmare, dacă soții stau împreună, locuința familiei este locuința ., atunci când soții nu stau împreună, constituie locuință a familiei, locuința soțului la care se află copiii.
Pentru a considera o locuință ca fiind locuință de familie este necesară îndeplinirea anumitor condiții, și anume: a) să existe o locuință a soților, fără a avea relevanță cui aparține proprietatea; b)imobilul să fie afectat intereselor locative ale familiei.
Totodată, numai o singură locuință poate avea statut de locuință a familiei, chiar dacă soții sau numai unul dintre aceștia ar deține mai multe imobile care ar putea primi această destinație.
Ca atare, în principal, locuința familiei este locuința comună a soților, fără a avea relevanță dacă aceasta constituie bun comun al soților sau bun propriu al unuia dintre aceștia. Numai în subsidiar, atunci când soții nu au o locuință comună, este considerată ca locuință a familiei, locuința soțului la care se află copiii.
Legea permite notarea în cartea funciară a unui imobil ca fiind locuință de familie. Această notare se face la cererea oricăruia dintre soți, indiferent dacă acesta este sau nu proprietar al imobilului. Ca atare, nu interesează regimul matrimonial aplicabil, nu are relevanță dacă imobilul constituie sau nu bun propriu al soțului care și-a dat acordul la înscrierea în evidențele de carte funciară a imobilului ca locuință de familie.
Față de caracterul general al normei care caracterizează locuința familiei ca fiind locuința comună a soților, în mod judicios s-a afirmat că poate constitui locuință a familiei și cea deținută de unul dintre soți cu titlu de închiriere sau folosință gratuită (comodat).
Locuința familiei nu înseamnă neapărat domiciliu, ci este locul unde familia trăiește efectiv. Nu are relevanță decât afectațiunea, destinația bunului, nu titlul în baza căruia este deținut.
De asemenea, potrivit art. 48 din Legea nr. 7/1996, atât registratorul, cât și instanța, pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară sunt ținuți să verifice doar din punct de vedere formal actul în baza căruia se solicită înscrierea. Or, în speță instanța reține că prin notarea mențiunii că imobilul este locuința comună a familiei nu a fost modificată natura juridică sub aspectul titularului dreptului de proprietate asupra acestuia, însă proprietarul, în speță reclamantul, nu poate dispune de acest bun în mod legitim, în sensul de a efectua acte de dispoziție cu privire la acesta în condițiile în care își produce efecte notarea din cartea funciară a destinației de locuință de familie a acestui imobil.
Având în vedere cele expuse, instanța reține că cererea formulată de reclamant este întemeiată urmând pe cale de consecință să o admită și să autorizeze radierea privilegiului de locuință familială asupra imobilului apartament cu nr.10, proprietatea reclamantului, situat în Pitești, ., ., . cu obligarea pârâtei de a efectua formalitățile necesare în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul C. F., cu domiciliul procesual ales la SCPA D. Pantoiu si Asociatii din P., . S13, ., jud. Argeș în contradictoriu cu pârâta C. M., domiciliată în P., ., ., ..
Autorizează radierea privilegiului de locuință familială asupra imobilului apartament cu nr.10, proprietatea reclamantului, situat în Pitești, ., ., . și obligă pe pârâtă să efectueze formalitățile necesare în acest sens.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 03.06.2015.
Președinte, A. G. | ||
Grefier, A. M. S. P. |
RED.A.G./TEHN.MN/4 EX/27.01.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 256/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1084/2016.... → |
|---|
