Plângere contravenţională. Sentința nr. 1089/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1089/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 05-02-2016 în dosarul nr. 1089/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 1089/2016
Ședința publică de la 05 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. I.-D.
Grefier: B. R. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta P. C. E. și pe intimatul C. L. AL MUNICIPIULUI P. - POLITIA LOCALA A MUNICIPIULUI P., având ca obiect plângere contravențională PR VB 34/20.08.2015.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29.01.2016, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la această dată.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 09.09.2015, petenta Pendelea C. E., în contradictoriu cu intimatul C. L. al Mun. Pitești – Poliția Locală Pitești, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal nr. 34 din data de 20.08.2015, invocând că acesta este nelegal și netemeinic, cu cheltuieli de judecată. Petenta nu a formulat un capăt subsidiar de cerere.
În motivare, petenta a arătat că la data de 01.08.2015, pe suprafața de teren închiriată de la Primăria Pitești (10,55 mp), unde deține un magazin în care desfășoară activități comerciale, s-au montat plăci de gresie pentru igienizarea spațiului comercial. A menționat că nu s-a realizat montarea planșeului de ciment în spațiul comercial.
În drept, cererea nu a fost motivată.
În dovedire, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu martorul R. F., depunând la dosar, în copie, acordul pentru utilizarea temporară a locurilor publice (f. 5), procesul-verbal de contravenție (f. 6), C.I. (f. 7).
Prin cererea precizatoare depusă la data de 27.10.2015 (f. 14-15), petenta a mai arătat că pe terenul închiriat de la Primărie este amplasată o construcție provizorie din termopan, aceasta fiind montată pe o suprafață de pietriș. Întrucât în magazin erau condiții improprii pentru a desfășura activități comerciale și pentru igienizare, s-au montat plăci de gresie de către numitul R. F., la cererea soțului petentei. A reiterat faptul că nu s-a montat șapă de ciment. A mai invocat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct. 1 lit. g) din Legea nr. 50/1991, întrucât prin montarea gresiei nu a fost modificată structura de rezistență a magazinului și nu s-a schimbat aspectul arhitectural al construcției.
A mai anexat planșe foto (f. 25-26).
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013 (f. 24).
La data de 13.11.2015, intimatul a formulat întâmpinare (f. 29-33) prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată. A arătat că la data de 18.08.2015, urmare a mai multor sesizări verbale, Poliția Locală a efectuat un control la adresa din . mun. Pitești, stația de autobuz – sens urcare, între blocurile M6 și M6A, unde s-au constatat cele consemnate în procesul-verbal. A precizat că faptele reținute sunt confirmate de planșele foto depuse la dosar. Petenta a fost amendată în mod legal cu 1.000 lei, dispunându-se totodată și oprirea executării lucrărilor și . obținerea autorizației de construire. Având în vedere că petenta precizează în cuprinsul plângerii că suprafața de teren era acoperită cu pietriș și moloz, reiese fără dubiu că aceasta a realizat platforma betonată ce apare în planșele foto. Totodată, aceasta a schimbat și construcția existentă inițial.
În drept, intimata a invocat art. 205-209 C., OG nr. 2/2001, Legea nr. 50/1991 și Ordinul nr. 1430/2005.
În susținere, intimata a depus raportul agentului constatator (f. 34), procesul-verbal de contravenție (f. 35) și planșe foto (f. 36-39).
La data de 27.11.2015, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare (f. 42-43), reiterând cele susținute prin plângere, atașând planșe foto (f. 44-45).
La termenul din 29.01.2016, instanța a audiat martorul R. F., declarația acestuia fiind consemnată și după semnare, atașată la dosarul cauzei (f. 53).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 34 din data de 20.08.2015 (f. 6), petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991, reținându-se că în Pitești, . de autobuz (sens urcare), între blocul M6 și M6A, a executat fără autorizație de construire eliberată de Primăria mun. Pitești un planșeu de ciment pe o suprafață de 10 mp, peste care a amplasat un chioșc din termopan, cu acoperiș având învelitoarea din tablă, iar pe interior capitonat cu OSB. S-a mai reținut că lucrările descrise au fost realizate pe domeniul public pe parcursul lunii iulie 2015.
La rubrica „Obiecțiuni ale contravenientului” s-a consemnat „Am reparat fosta baracă și doresc .>
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța respinge critica formulată de petentă referitoare la data săvârșirii contravenției, având în vedere că petenta a precizat că gresia a fost montată la 1 august 2015, iar prin procesul-verbal s-a mai reținut și că „a executat un planșeu din ciment”, lucru care, cronologic, nu s-ar fi putut produce decât anterior datei de 01.08.2015, când a fost montată gresia, deci pe parcursul lunii iulie, așa cum s-a și reținut.
Instanța reține că petenta nu a formulat alte critici de nelegalitate.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține următoarele:
Petenta a arătat s-au montat doar plăci de gresie pentru igienizarea spațiului comercial și că nu s-a realizat montarea planșeului de ciment în spațiul comercial.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de prezumția relativă de legalitate și de temeinicie, probă ce revine petentului, în condițiile art. 249 C.p.c.
Această situație nu este contrară art. 6 CEDO și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravențională este asimilată unei acuzații în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.
Astfel, potrivit dreptului intern, regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia obligația de prezentare a unei fapte revine celui care invocă această faptă (onus probandi incumbit actori).
În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A. c. României, pct. 60, cauza N. G. c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H. și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației, care intră în competența poliției), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Sub aspectul condițiilor de fond, instanța reține că agentul constatator a consemnat încălcarea prevederilor art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991: „Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor și executant”.
Totodată, potrivit art. 3 alin. 1 din același act normativ: „(1) Construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor, pentru: h) lucrări de construcții cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine și pergole situate pe căile și spațiile publice, anexe gospodărești, precum și anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole situate în extravilan”.
Instanța reține că în cauză este vorba de un chioș, fiind deci incidente dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 50/1991, neaflându-se în vreunul din cazurile exceptate de art. 26 alin. 1 lit. a) din același act normativ, indicate mai sus.
Instanța reține că situația de fapt consemnată în procesul-verbal este una reală, aceasta fiind susținută și de planșele foto depuse de intimată (f. 36-39).
Lucrările de renovare efectuate de petentă au fost unele de amploare din câte rezultă din planșele foto depuse de intimată. Se observă că s-a construit o platformă de ciment de aproximativ 10 cm (f. 36, 39), s-au schimbat pereții magazinului, aceștia fiind noi (f. 36).
Construirea platformei de ciment de către petentă reiese și din coroborarea susținerilor acesteia din plângere, respectiv suprafața pe care s-a montat gresia era pietriș și moloz, cu planșele foto depuse de intimată, din care reiese cu evidență existența platformei de ciment pe care ulterior s-a montat gresia.
Din acordul pentru utilizarea temporară a locurilor publice în scopul desfășurării de activități comerciale (f. 5) reiese că petenta avea obligația de a întreține spațiul de comercializare în mod corespunzător (art. 9 lit. b).
Instanța apreciază că lucrările efectuate de petentă exced acestor dispoziții, actele întreprinse de aceasta pentru modernizarea spațiului respectiv implicând mai mult decât o normală întreținere a spațiului de comercializare.
Se mai apreciază că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct. 1 lit. g) din Legea nr. 50/1991, invocate de petentă (f. 14), întrucât lucrările efectuate la acel spațiu comercial necesitau o autorizație, având în vedere amploarea lor, aspect reținut mai sus.
Declarația martorului R. F. (f. 53) nu poate fi avută în vedere deoarece nu este susținută de nicio altă probă. Mai mult, acesta contrazice inclusiv susținerile petentei, arătând că pe jos se afla o mocheta, iar sub mochetă ciment și asfalt.
În considerarea celor ce preced, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție este temeinic.
Sub aspectul proporționalității sancțiunii contravenționale aplicate, instanța urmează a avea în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Se reține că agentul constatator a aplicat sancțiunile pentru ambele fapte reținute în sarcina petentei potrivit art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991: „Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor și executant”.
Potrivit art. 26 alin. 2 din același act normativ, „(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă după cum urmează: de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. a)”.
Instanța constată că agentul constatator a aplicat o amendă de 1.000 lei, minimul prevăzut de lege.
Prin urmare, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În considerarea celor ce preced, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, motiv pentru care urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta P. C. E., domiciliată în ., jud. Argeș, CNP_, în contradictoriu cu intimatul C. L. AL MUN. PITEȘTI – Poliția Locală Pitești, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal nr. 34 din data de 20.08.2015, ca fiind legal și temeinic întocmit.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.02.2016.
PreședinteGrefier,
C. I.-D. B. R. M.
Red. C.I.D./Tehnored. C.I.D.
4 ex. / 19.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1088/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 251/2016.... → |
|---|
