Pretenţii. Sentința nr. 2327/2015. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2327/2015 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 2327/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2327/2015
Ședința publică de la 11 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. Z.
Grefier S. T.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . SA și pe pârâta L. M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 02.03.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat succesiv pronunțare la termenul din 09.03.2015 și ulterior la acest termen.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 21.02.2014 sub numărul_, creditoarea . SA în contradictoriu cu pârâta L. M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 1.737,76 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale emise și neachitate, la care se adaugă penalități de întârziere până la data de 06.02.2014, din care suma de 1.269,18 lei debit principal, la care se adaugă penalități întârziere în cuantum de 468,58 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că a prestat servicii de furnizare a energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum debitoarei în valoare de 1269,18 lei TVA inclus, fiind emise pentru plata acestora mai multe facturi fiscale, în valoare totală de 1.737,76 lei, TVA inclus.
Debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de plată a facturilor emise și scadente, provocând, astfel, o seamă de prejudicii, care au condus la blocarea conturilor societății de către Finanțele Publice.
Relevă creditoarea că pentru întârzierile la plată aceasta a calculat penalități de întârziere, conform situației analitice a penalităților din perioada 15.12._13 din care reiese structura penalităților aferente fiecărei facturi neachitate în termen, rezultând, astfel, un total de penalități de plată de 468,58 lei.
Debitoarea s-a obligat să achite facturile mai sus menționate, în termenul de scadență menționat în cuprinsul acestora, însă această obligație nu a fost respectată.
A mai arătat reclamanta faptul că nu se poate nega existența unei relații contractuale, întrucât există o convenție încheiată între furnizorul de energie termică și pârâta.
Cu privire la sumele cuprinse în facturile ce formează obiectul prezentei cereri, acestea reprezintă, cotă-parte parti . și din prevederile Legii nr. 325/2006, art.38 alin.2 care prevăd că „Proprietarii apartamentelor individuale situate în imobile de locuit tip condominiu, care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă-parte din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză, proporțională cu cota indiviză".
De asemenea, conform art. 9 din Ordin nr.343/2010 pentru aprobarea Normei Tehnice a A.N.R.S.C. "Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun în imobilele de tip condominium, indiferent dacă pentru individualizarea consumurilor se utilizează repartitoare de costuri sau contoare de energie termică individuale la nivel de apartament, se repartizează proporțional cu cota indiviză și se achită de toți proprietarii din cadrul condominiului, indiferent dacă sunt sau nu racordați la sistemul centralizat de distribuție a energiei termice".
Referitor la facturile anexate acțiunii acestea facturi au fost emise și comunicate pârâtei în baza convenției încheiate între părți.
Menționează că societatea reclamantă a depus toate diligentele în vederea soluționării acestei spețe în afara instanțelor de judecată, sens în care a procedat conform dispozițiilor noului Cod de procedură civilă, parcurgând procedura prealabila a medierii conform Legii nr. 192/2006, respectiv s-a încheiat procesul verbal ca urmare a invitației de participare la ședința de informare gratuită privind avantajele medierii nr. 6/25.11.2013, fiind trimise somații de plată.
Referitor la o eventuală punere în discuție a prescripției dreptului la acțiune, în anul 2011 în data de 19.09.2011, a fost înregistrat pe rolul instanței dosarul nr._/280/2013 soluționat la data de 20.01.2012 prin hotărârea nr. 561.
Conform art. 2.537 alin. 2 cod civil " prin introducerea unei cereri de chemare în judecată se întrerupe cursul prescripției ", astfel că după întreruperea cursului prescripției începe să curgă o nouă prescripție.
In drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1516 si urm. și art. 1530 și următoarele Noul Cod Civil, precum și Legea 325/2006, Legea 230/2007.
A solicitat judecarea cauzei în lipsa părții legal citate.
Au fost atașate înscrisuri (f. 8-72).
La data de 24.06.2014 pârâta L. M. a formulat întâmpinare (f. 176) prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării, pârâta a arătat faptul că înscrisul pe care reclamanta își întemeiază pretențiile, respectiv contractul nr. 6/01.08.2009 a fost încheiat intre Serviciul Public Local de Termoficare in calitate de furnizor pe de o parte si Asociația de proprietari I. C. in calitate de utilizator, pe de alta parte, iar facturile fiscale imputate acesteia la plata nu au fost emise de serviciul public local de termoficare, ci de reclamanta . SA.
De asemenea, in convenția anexată acestui contract se menționează ca si utilizator același serviciu public local de termoficare, convenția având ca obiect facturarea cotei-parti din consumurile totale de energie termica si reglementarea raporturilor dintre furnizor si consumatorul individual privind condițiile de consum si plata contravalorii acestor consumuri, pe baza facturii emise de furnizor. Pârâta a precizat faptul că, desi in aceasta convenție nu este menționata ca si consumator, acest act nu poarta semnătura pârâtei, iar semnătura care apare in josul paginii, dupa rubrica "consumator, nume prenume, semnătura" nu îi aparține, fapt dovedit chiar de înscrisurile depuse de reclamanta la dosarul cauzei, respectiv procesul verbal încheiat la data de 09.12.2013 cu ocazia informării asupra avantajelor medierii si unde apare semnătura pârâtei, aceasta putând fi comparata de către instanța de judecata cu cea care apare in convenția sus menționata.
Prin urmare, reclamanta nu are temei legal pentru a solicita plata acelor facturi, cata vreme pârâta nu a semnat o astfel de convenție de facturare individuala a consumurilor de energie termica, fiind vorba de un serviciu pe care pârâta nu l-a solicitat, motiv pentru care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, întrucat intre reclamantă și pârâtă nu exista încheiată o convenție pentru prestarea serviciilor facturate.
Mai arată pârâta că, . 2011 reclamanta a promovat împotriva sa o somație de plata pentru suma de 943,931ei reprezentând contravaloare servicii furnizare energie termica pentru incalzire si apa calda aferente perioadei 15.01._11, cererea fiind respinsa irevocabil prin sentința nr.561/2012 dispusa de Judecătoria Pitești in dosarul nr._/280/2011.
Prin urmare, in raport de disp. art. 2539 alin 2 C Civil, cursul prescripției nu este întrerupt, întrucat cererea reclamantei (somația de plata) a fost respinsa printr-o hotărâre rămasa definitiva, iar aceasta acțiune in pretenții nu a fost promovata in termen de 6 luni de la data respingerii somației de plata, asa cum se arata in teza finala a art. 2539 alin2 C. civ. pentru a se putea considera ca prescripția este întrerupta, ci abia la data de 21.02.2014.
In aceste condiții, in raport de data promovării acțiunii in pretenții, respectiv 21.02.2014 pârâta a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei pentru perioada 15.12._11, respectiv pentru suma totala de 637,191ei (calculata potrivit sumelor indicate de reclamanta in perioada 15.12._11 in tabelul din cererea de chemare in judecata).
În continuare, pârâta a arătat faptul că pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate, intrucat nu a beneficiat de serviciile acesteia, iar la data de 02.09.2008 aceasta s-a debransat de la sistemul centralizat de incalzire, asa cum rezulta din actele pe care le anexează, centrala termica fiind montata la data de 09.10.2009.
Totodată, la data de 27.03.2009 a încheiat cu . SA un contract individual de furnizare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, contractul având ca obiect si facturarea componentei volumice a apei calde menajere.
Pârâta a mai arătat faptul că, asa cum rezulta din procesul-verbal de constatare si recepție a lucrărilor încheiat intre reclamanta . SA si asociația de proprietari, conductele interioare de incalzire existente in imobilul apartament pe care il deține pârâta au fost izolate termic, iar materialul izolant utilizat a fost pamaflex si aluminiu. Mai mult decât atat, la data de 01.10.2013 aceste conducte și tevi de instalație incalzire au fost blindate de la subsol, intrucat pârâta si vecinii săi de coloana, de la etajele 1-4 s-au debransat de la rețeaua centralizata de furnizare a energiei termice, astfel ca nu s-a mai beneficiat de apa calda si căldura din partea .. Aceste aspecte reies și din cuprinsul adeverinței emise de Asociația de Proprietari I. C. si fisa tehnica evaluare instalație de încălzire emisa de reclamanta. In aceste condiții in care țevile au fost blindate, continuarea emiterii facturilor dupa aceasta data apare ca nelegala si abuziva, a mai susținut pârâta.
Cat privește sumele menționate in facturile fiscale anexate cererii de chemare in judecata, pârâta a menționat faptul că acestea sunt nu numai nejustificate, dar si extreme de mari, in unele luni, pentru apartamentul pârâtei de 2 camere care, asa cum a arătat, este debransat de la rețeaua centralizata de energie termica, fiind emise facturi in cuantum de peste 100 lei, in timp ce valoarea medie a facturii de energie termică pentru un imobil similar branșat la sistemul centralizat este de aproximativ 150 lei.
În final, pârâta a mai precizat faptul că sumele menționate în facturile emise de către reclamantă, pe care pârâta nu și le-a însușit, lipsind semnătura sa, sunt stabilite în mod aleatoriu, fără a se indica cum s-a ajuns la acel calcul, dacă s-a avut în vedere izolația termică a conductelor, care este coeficientul care s-a scăzut avându-se în vedere această izolație. De asemenea, nu s-a arătat modul de calcul al penalităților de întârziere.
În susținerea afirmației că sumele solicitate prin prezenta acțiune sunt stabilite în mod aleatoriu, pârâta a menționat faptul că ulterior formulării acțiunii de către reclamantă, aceasta a emis factura fiscală nr._/11.04.2014 care la rubrica „sold la 31.03.2014” indică suma de 1.616,46 lei, sumă ce este mai mică față de suma solicitată în cadrul acestui dosar, respectiv 1.737,76 lei calculată până la 06.02.2014 așa cum se arată în cererea de chemare în judecată, în condițiile în care pârâta nu a achitat nimic din debit sau din penalitățile de întârziere.
În ceea ce privește situația analitică depusă de către reclamantă la dosarul cauzei, pârâta a menționat faptul că și aceasta este neclară și nu poate justifica pretențiile reclamantei, conform acestei situații, debitul fiind de doar 1.066,41 lei, iar nu 1.737,76 lei așa cum se solicită prin acțiunea introductivă.
Anexat întâmpinării au fost depuse înscrisuri: documentație tehnică debranșare de la instalația de încălzire comună a blocului, factura fiscală din data de 22.08.2008 reprezentând contravaloare proiect debranșare, proces-verbal din data de 09.10.2009 cu privire la execuția lucrării de montare/instalare centrală termică, comanda nr. 910/02.09.2008 pentru debranșare 4 calorifere factura fiscală nr._/02.09.2008 și chitanța nr._ din 02.09.2008 aferente serviciului de debranșare calorifere, contract nr._/27.03.2009 de furnizare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare încheiat cu S.C. A. Canal 2000 S.A., proces-verbal din data de 24.10.2011 privind lucrările de izolație termică a conductelor interioare de încălzire, fișă tehnică evaluare instalații de încălzire, adeverințe emise de Asociația de proprietari „I. creangă”, factura fiscală nr._/11.04.2014 emisă de reclamantă, pentru suma de 1.631,03 lei, sentința nr. 561/2012 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._/280/2011 (f. 84-124).
La data de 30.07.2014 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 139-144) prin care a menționat faptul că apărările pârâtei nu sunt fondate și temeinice.
Referitor la excepția lipsei capacității procesuale active a . SA, a solicitat respingerea acesteia întrucât în data de 12.08.2010, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Pitești, se hotărăște participarea Municipiului Pitești la înființarea unei noi societăți comerciale, denumită S.C. T. C. CONFORT S.A., în conținutul căreia, se poate constata că se specifică textual că societatea nou înființată va prelua toate drepturile și își va asuma toate obligațiile corespunzătoare activului și pasivului preluat de la Serviciul Public Local de Termoficare al Municipiului Pitești, așadar Consiliul Local având dreptul de a dispune asupra Serviciului Local pe care îl gestiona, decide practic, că toate activele și pasivele acestora să fie absorbite de o entitate nouă, persoană juridică de utilitate publică denumită S.C. T. C. CONFORT S.A.. așadar Hotărârea nr. 283/12.08.2010, a Consiliului Local al Municipiului Pitești la art. 4, alin.2 se decide subrogarea T. C. CONFORT S.A. în drepturile și obligațiile decurgând din raporturile juridice cu terții pe care le avea Serviciul Public Local de Termoficare al Municipiului Pitești. Mai mult decât atât, pârâta are încheiată convenția anexă la contractul nr. 6/01.08.2009 încă din anul 2009, astfel că nu se poate susține că nu există nicio relație contractuală cu S.C. T. C. CONFORT S.A.
De asemenea, nu se poate susține faptul că nu există o actualizare a contractelor.
În legătură cu excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtă, reclamanta a invocat prevederile art.36 din C.proc.civ., potrivit cărora "calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond".
Rezultă că pârâta este obligată în raportul juridic dedus judecății, iar chemarea sa în judecată s-a efectuat în mod corect și numai în urma soluționării fondului se va stabili dacă pretențiile noastre ca și reclamantă sunt sau nu întemeiate, invocând prevederile art.38 alin.2 si art.38 alin.l lit.a din Legea nr. 325/2006.
În continuare, reclamanta a arătat faptul că, în legătură cu apărarea pârâtei în sensul că este debranșată de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic devin incidente prevederile Legii nr. 325/2006, art.38 alin.2 care prevăd că „proprietarii apartamentelor individuale situate în imobile de locuit tip condominiu. care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă-parte din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză, proporțională cu cota indiviză ".
Referitor la facturile anexate acțiunii, reclamanta a menționat faptul că aceste facturi au fost emise și comunicate pârâtei, iar pârâta avea la îndemână posibilitatea să conteste aceste facturi în termen de zece zile de la afișarea listei de plată sau primirea facturii, conform art. 12 alin. A, pct. d din Normele Metodologice de Aplicare a Legii 230/2007. Aceste facturi nu au fost niciodată contestate și prin urmare au fost acceptate la plată.
De asemenea, potrivit codului fiscal la art.155 pct.28 este prevăzut "semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura".
Cuantumul sumelor din facturi se stabilește potrivit modului de calcul al energiei termice în funcție de suprafețele echivalente termic pentru apartamentele debranșate și a suprafețelor utile pentru apartamentele branșate plus cota parte indiviză din părțile comune (subsol, casa scării e.t.c). Determinarea suprafeței echivalente termic (SET) a coloanelor de distribuție se face în conformitate cu "ghidul privind determinarea suprafeței echivalente termic a corpurilor de încălzire, indicativ GP 067-02 ", aprobat de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței prin Ordinul nr.941/2002.
Valorile unitare ale suprafeței echivalente termic a corpurilor de încălzire sunt stabilite de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor, fiind prevăzute în Ghid GP 067-02.
În cazul pârâtei, cu suprafață deconectată, cantitățile de energie termică pentru încălzire se repartizează individual conform prevederilor art. 12, alin.2. lit.b, pct.3 din Ordinul ANRSC nr.483/2008, prevederi prevăzute și în contractul de furnizare încheiat între S.C. T. C. Confort S.A. și asociație, în funcție de suprafețele utile și suprafețele echivalente termic (SET).
Exista un proces verbal de constatare izolare țevi, lucru pe care de fapt societatea reclamantă nu îl neagă, energia termica fiind calculată conform SET ce are la baza procesul-verbal despre care s-a făcut mențiune.
În ceea ce privește faptul că pârâta are izolate coloanele nu înseamnă că este scutită în integralite de plata agentului termic, în funcție de tipul de izolație cuantumul facturii de plată putându-se reduce cu până 80%.
De altfel, pârâta recunoaște în cuprinsul întâmpinării că blindarea țevilor a fost făcută la data 01.10.2013, dată de la care a scăzut cuantumul facturilor, emise pentru consumul părților comune, acest lucru rezultând chiar din "fisă consum gcal " anexate la prezenta.
Având în vedere faptul că apartamentul face parte dintr-un condominiu tip . legislația în vigoare, trebuie să participe la plata energiei termice pentru părțile aflate în proprietate indiviză și proprietarii apartamentelor debranșate/deconectate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 325/2006, art.38, alin. 2 "proprietarii apartamentelor situate în imobile de locuit tip condominiu, care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă parte din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spatiilor aflate in proprietate indiviză, proporțională cu cota indiviză".
Cu privire la prescripția dreptului la acțiune, reclamanta a arătat faptul că la data de 12.06.2012, a fost înregistrat pe rolul instanței dosarul nr._/280/2012 soluționat la data de 14.12.2012 prin hotărârea nr._.
Conform art. 2.537 alin. 2 Cod civil " prin introducerea unei cereri de chemare în judecat se întrerupe cursul prescripției ", astfel că după întreruperea cursului prescripției începe să curgă o nouă prescripție.
Cu privire la modul de calcul al energiei termice, factura se emite în baza Ordinului ANRSC nr.483/2008, iar repartizarea energiei termice trebuie să se facă cu respectarea prevederilor art. 12, alin. (2) lit. b) din Ordinul ANRSC nr. 483/2008, prevederi prevăzute și în contractul de furnizare încheiat între . SA și asociație și convențiile încheiate cu consumatorul final.
Consumul de energie termică pentru încălzire se repartizează astfel:a) consum de energie termică pentru spațiile comune- care se repartizează tuturor apartamentelor branșate și debranșate direct proporțional cu cota parte indiviză a fiecărui apartament. B) consum de energie termică pentru apartamente- care se repartizează astfel: i) pentru apartamentele debranșate- direct proporțional cu SET-ul fiecărui apartament debranșat; ii) pentru apartamentele branșate- direct proporțional cu suprafața utilă a fiecărui apartament branșat. Pentru verificarea calculelor privind repartizarea energiei termice la nivelul apartamentului pârâtei s-a luat în considerare consumul lunii martie 2014. Pentru fiecare lună, calculul este similar, consumul repartizat fiind în funcție de consumul de energie termică (Gcal) înregistrat la nivel de branșament în fiecare lună. Spre exemplu, consumul de energie pentru luna martie 2014 aferent apartamentului nr. 3 este de 0,0271 Gcal, iar costul este de 6,63 lei fiind reprezentat de 245 lei (preț Gcal pentru populație cu TVA inclus) X 0,0271.
Referitor la sumele menționate în facturile ce fac obiectul dosarului, acestea se raportează la situația apartamentului până la data de 01.10.2013, respectiv data la care apartamentul era traversat de coloane de încălzire, astfel, consumul era constituit din părți comune și părți individuale. Ulterior datei de 01.10.2013, s-au blindat coloanele ce traversează apartamentul, consumul fiind raportat numai la părți comune reprezentate de subsol, casa scării, uscătorie ș.a.
Cu privire la nivelul dobânzilor și penalităților de întârziere, reclamanta a precizat faptul că acestea sunt reglementate și aplicate potrivit codului de procedură fiscală, în nici un caz aplicarea prevederilor legale nu se face „aleatoriu”. Astfel, penalități de întârziere în cuantum de 0,1% s-au aplicat până la data de 30.06.2010, de 0,04% până la data de 31.05.2013 și de 0,02% după data de 01.06.2013, așa cum rezultă din fișa analitică a penalităților anexată.
Cu privire la valoarea facturii nr._/11.04.2014, la rubrica “sold” nu este inclusă suma de 152,64 lei, sumă ce reprezintă majorări calculate pentru perioada 01.08._11, inclusă în factura nr._/31.08.2011.
În final, reclamanta a arătat faptul că în situația analitică existentă la dosarul cauzei, pârâta, în mod eronat, menționează termenul “debit”, în situația analitică fiind evidențiate “penalitățile generate de achitarea facturilor după termenul scadent”. De asemenea, reclamanta a mai arătat faptul că pârâta menționează o valoare a penalităților în cuantum de 1.616,46 lei, indicând o valoare eronată care nu este specificată la rubrica “valoare penalități”.
Atașat răspunsului la întâmpinare, au fost depuse înscrisuri (f. 148-186).
La termenul de judecată din data de 27.10.2014 instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția lipsei calității procesuale active, precum și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocate de către pârâtă, prin întâmpinare.
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. 1 C. proc. civ., excepțiile invocate prin întâmpinare de către pârâtă, instanța reține următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâtă prin întâmpinare, instanța apreciază că este neîntemeiată pentru următoarele motive.
Potrivit dispozițiilor art. 36 C.proc.civ. „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligaților afirmate constituie o chestiune de fond”.
La data de 01.08.2009 s-a încheiat între Serviciul Public Local de Termoficare, în calitate de furnizor și Asociația de Proprietari „I. C.”, în calitate de utilizator Contractul de furnizare a energiei termice nr. 6/01.08.2009 (f. 12-19) privind furnizarea energiei termice pentru încălzire și pentru apă caldă de consum, reglementând raporturile juridice dintre furnizor și utilizator cu privire la furnizarea, utilizarea, facturarea și plata energiei termice, pe durată nedeterminată. Contractul respectiv a fost modificat prin actele adiționale nr. 1933, nr.1933.1 și nr. 2.
Prin Hotărârea nr. 283/12.08.2010 emisă de către Consiliului Local al Municipiului Pitești la art. 4, alin.2 se decide subrogarea T. C. CONFORT S.A. în drepturile și obligațiile decurgând din raporturile juridice cu terții pe care le avea Serviciul Public Local de Termoficare al Municipiului Pitești.
În raport de motivele de fapt și de drept invocate de către reclamantă, precum și față de aspectele menționate mai sus, instanța apreciază neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtă prin întâmpinare, instanța o consideră neîntemeiată, având în vedere cele precizate mai sus, precum și dispozițiile art.38 alin.2 din Legea nr.325/2006 pe care reclamanta își întemeiază acțiunea și care prevăd faptul că „proprietarii apartamentelor individuale situate în imobile de locuit tip condominiu, care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă-parte din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză, proporțională cu cota indiviză”, instanța reține că pârâta, în calitate de membru al Asociației de proprietari „I. C.”, parte în contractul de furnizare a energiei termice nr. 6/01.08.2009 are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, rămânând de analizat temeinicia pretențiilor reclamantei.
În acest sens fiind și dispozițiile art.36 teza a II a C.proc.civ. care prevăd faptul că „existența sau inexistența drepturilor și a obligaților afirmate constituie o chestiune de fond”.
În legătură cu excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtă prin întâmpinare, instanța reține faptul că potrivit dispozițiilor art. Conform art. 2.537 pct. 2 Cod civil prescriptia se întrerupe prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, iar potrivit art. 2539 alin. 2 C.civ. prescripția nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată a renunțat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată precedentă, cu condiția însă ca noua cerere să fie admisă.
La data de 19.09.2011 reclamanta a introdus acțiune împotriva pârâtei fiind înregistrat dosarul nr._/280/2011 pe rolul Judecătoriei Pitești soluționat prin sentința civilă nr. 561/20.01.2012 prin respingerea cererii (f. 122-124), iar la data de 21.02.2014 reclamanta a introdus prezenta acțiune. Prin urmare, intanța apreciază faptul că în cauză nu s-a întrerupt cursul termenului de prescripție, deoarece reclamanta a introdus prezenta acțiune cu depășirea termenului de 6 luni prevăzut de art. 2539 alin.2 teza a II a C.proc.civ.
În continuare, instanța consideră că pentru perioada 15.12._11, în privința sumei de 637,19 lei calculata potrivit sumelor indicate de reclamanta în tabelul din cererea de chemare in judecata a intervenit prescripția dreptului material la acțiune.
Astfel, având în vedere perioada 15.12._11, instanța reține că aplicabil în speța de față este Decretul 167/1958, raportat la dispozițiile art. 201 din Legea 71/2011 potrivit cu care prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a noului Cod civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. În baza acelorași considerente, instanța constată că și sumei pretinse cu titlu de penalități de reclamantă i se aplică dispozițiile Decretului nr. 167/1958, fiind vorba de creanțe accesorii unor sume cu titlu de preț al serviciilor de care pârâta ar fi beneficiat.
Prescripția reglementată de Decretul nr. 167/1958 este o instituție de ordine publică, putând fi invocată din oficiu de instanță și de orice persoană interesată.
Conform art. 7 alin. 1 din Decretul 167/1958 „Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.”, iar potrivit art. 3 din același act normativ termenul de prescripție este de trei ani. Mai mult decât atât, art. 12 stabilește că în cazul când un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită.
În cauză, din analiza înscrisurilor depuse de reclamantă (f. 12-32, 148), instanța constată că termenul de prescripție a dreptului material al reclamantei de a cere obligarea pârâtei la plata debitului principal și al penalităților de întârziere curge de la data scadenței fiecărei facturi în parte, perioada 15.12._11 fiind în afara ultimilor 3 ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată, 21.02.2014.
Prin urmare, instanța apreciază că excepția prescripției dreptului material la acțiune este întemeiată, motiv pentru care o va admite și, pe cale de consecință, va respinge acțiunea în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata contravalorii facturilor fiscale emise neachitate, precum și a penalităților de întârziere aferente perioadei 15.12._11, ca fiind prescrisă.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
La data de 01.08.2009 s-a încheiat între Serviciul Public Local de Termoficare, în calitate de furnizor și Asociația de Proprietari „I. C.”, în calitate de utilizator Contractul de furnizare a energiei termice nr. 6/01.08.2009 (f. 12-19) privind furnizarea energiei termice pentru încălzire și pentru apă caldă de consum, reglementând raporturile juridice dintre furnizor și utilizator cu privire la furnizarea, utilizarea, facturarea și plata energiei termice, pe durată nedeterminată. Contractul respectiv a fost modificat prin actele adiționale nr. 1933, nr.1933.1 și nr. 2.
Prin Hotărârea nr. 283/12.08.2010 emisă de către Consiliului Local al Municipiului Pitești la art. 4, alin.2 se decide subrogarea T. C. CONFORT S.A. în drepturile și obligațiile decurgând din raporturile juridice cu terții pe care le avea Serviciul Public Local de Termoficare al Municipiului Pitești.
Potrivit dispozițiilor art.38 alin.2 din Legea nr.325/2006 pe care reclamanta își întemeiază acțiunea și care prevăd faptul că „proprietarii apartamentelor individuale situate în imobile de locuit tip condominiu, care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă-parte din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză, proporțională cu cota indiviză”
Mai mult decât atât, dispozițiile art.32 alin.3 din H.G. nr.1588/2007 prevăd că „niciun proprietar de apartament sau de spațiu cu altă destinație decât cea de locuință nu va fi exceptat de obligația de a contribui la plata cheltuielilor comune ca urmare a renunțării la folosirea unei părți din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât cea de locuință ori în alte situații”.
Potrivit dispozițiilor art.52 alin.1 din H.G. nr.1588/2007, „(1) cheltuielile cu consumurile comune de energie termică din spațiile aflate în proprietate comună, și anume casa scării, culoare, spălătorii, uscătorii, subsol, holuri și altele asemenea, se repartizează proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză care îi revine fiecărui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisă în actul de proprietate sau cum a fost recalculată conform prevederilor prezentelor norme metodologice.
Prin urmare, faptul ca pârâta este debranșată de la sistemul de încălzire, nu constituie un motiv de exonerare a acesteia de la plata cheltuielilor de încălzire și apa caldă aferente spatiilor comune.
Creanța rezultată din cuprinsul facturilor depuse la dosarul cauzei (f. 33-55) este certă, lichidă și exigibilă, conform art.662 C.pr.civ., sub aspectul debitului principal solicitat în cuantum de 631,99 lei, la care se adaugă penalități de întârziere în cuantum de 71,13 lei calculate conform facturilor mai sus menționate, astfel cum rezultă din fișa analitică a penalităților de întârziere (f. 56-72).
Prin urmare, față de cele expuse instanța va admite în parte cererea formulată de reclamanta și va obliga pârâta la plata către reclamanta a sumei de 631,99 lei reprezentând contravalorea facturilor fiscale emise neachitate aferente perioadei 16.02.2011, precum și a sumei de 71,13 lei reprezentând penalități de întârziere neachitate aferente aceleiași perioade.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Respinge acțiunea în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata contravalorii facturilor fiscale emise neachitate, precum și a penalităților de întârziere aferente perioadei 15.12._11, ca fiind prescrisă.
Admite în parte cererea formulată de reclamanta . SA, cu sediul în P., Calea Bucuresti, . în contradictoriu cu pârâta L. M., domiciliată în P., E. A., nr. 8, ., ..
Obligă pârâta la plata către reclamanta a sumei de 631,99 lei reprezentând contravalorea facturilor fiscale emise neachitate aferente perioadei 16.02.2011, precum și a sumei de 71,13 lei reprezentând penalități de întârziere neachitate aferente aceleiași perioade.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 11.03.2015.
Președinte, A. Z. | ||
Grefier, S. T. |
RED.A.Z.
TEHN.MN 4 EX./29.01.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 76/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4965/2015.... → |
|---|
