Plângere contravenţională. Sentința nr. 2913/2016. Judecătoria RÂMNICU VALCEA

Sentința nr. 2913/2016 pronunțată de Judecătoria RÂMNICU VALCEA la data de 26-05-2016 în dosarul nr. 2913/2016

Cod ECLI ECLI:RO:JDRMV:2016:001._

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA, JUDEȚUL V.

Operator de date cu caracter personal nr. 4246

SENTINȚA CIVILĂ NR.2913

Ședința publică de la 26 mai 2016

Instanța constituită din:

Președinte: B. D.

Grefier: O. M.

Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulate de petentul S. E. în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN V. și N. M., societățile de asigurare W.R. B. I. (E.) L. - G., prin . Asigurare-Reasigurare SRL – București și U. A. SA, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică cu ocazia pronunțării lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Se expune referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează că intimatul N. M. a depus concluzii scrise, după care:

Se constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19.05.2016, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință din aceeași dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

P. plângerea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr._, petentul S. E. a solicitat în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN V. ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea proceselor verbale de constatare a contravenției . nr._/22.12.2015 și nr._/22.12.2015 și desființarea măsurilor sancționatorii.

În motivarea plângerii se susține că petentul nu se face vinovat de cele reținute în sarcina sa și că procesele-verbale de contravenție contestate au fost întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale.

Se invocă astfel, prevederile art.20 din O.G. nr.2/2001 „Daca o persoana săvârșește mai multe contravenții constatate in același timp de același agent constatator, se încheie un singur proces-verbal", însă agentul constatator încheie 2 procese-verbale.

Petentul arată că în ziua de 22.12.2015 în, jurul orei 18,30, conducând auto marca Mercedes Benz cu nr. N 2565 F înmatriculat provizoriu și asigurat cu carte verde emisă în G., aproape de vârful porțiunii de drum Dealul Piscului, pe raza loc. Bujoreni - V., a fost prins într-un ambuteiaj predominat de un șir de camioane cu copaci tăiați de pe valea Oltului, și TIR-uri și, la una din zecile de manevre de repornire de pe loc, a avut o scăpare a frânei pentru o fracțiune de secundă, auto rulând mai puțin de 1 m înapoi și oprindu-se în contact cu auto Dacia L. cu nr._, condus în imediata sa apropiere de numitul N. M..

Susține petentul că s-a distanțat cât i-a permis TIR ul din fața sa, a oprit, a asigurat auto, după care a încercat să vadă efectiv ce s-a întâmplat, constatând că între acesta și auto următor era o distanta mai mica de 1 m. La contactul dintre cele 2 auto a concurat efectiv și distanța redusă lăsată de auto următor care nu i-a permis timpul necesar reluării controlului. Că așa stau lucrurile rezultă implicit din lipsa urmelor vizibile ale contactului pe ambele auto implicate cât și din faptul că, dacă petentul nu ar fi preluat controlul, contactul nu s-ar fi rezumat la cele 2 auto, ci ar fi implicat și alte auto care urmau în coloană.

Pentru ca vizibilitatea era redusa iar presiunea din trafic nu permitea prelungirea staționarii, la sugestia conducătorului acestui auto, petentul a continuat deplasarea în coloana (de altfel nu era posibila o alta variantă) și a oprit la prima stație de carburanți pentru constatări și demersuri corespunzătoare. După 10-15 minute, a parcat în incinta stației MOL din loc. Bujoreni, lângă clădirea magazinului spre DN7, a coborât, a examinat cele 2 mașini și a constatat că nu existau urme ale contactului pe care l-a perceput în trafic. Era de așteptat o asemenea constatare pentru că, fiind vorba de o distanță extrem de mică între cele 2 auto, nu s-a putut acumula o energie inerțială care să producă un impact semnificativ. In aceste împrejurări, petentul susține că a încercat să stabilească cu celalalt conducător auto că nu poate fi vorba de un accident propriu-zis și cel mai bun lucru este să își continue fiecare drumul său. In ciuda evidenței, conducătorul auto din spate s-a agățat de ușa mașinii petentului și a început să țipe că nu-l lasă să părăsească locul accidentului decât după ce va veni patronul său, care va hotăra asupra despăgubirilor datorate pentru că autoturismul său nu se poate să nu aibă daune, chiar daca nu se vede nicio urmă.

Petentul arată că a devenit circumspect, oarecum avertizat fiind de pățaniile unor cunoscuți care importă în mod curent auto din G., că în zona V. se practică «vânătoarea de fazani» de obicei față de conducători auto singuri într-o mașina cu nr. străin.

Petentul arată că, luând în calcul faptul că era întuneric, nu cunoaște orașul și i-ar fi trebuit ceva timp să intre în contact cu politia, știind că nu a avut decât un incident rutier minor și nu un accident în sens propriu, socotind că acest conducător auto va înțelege să accepte eșecul tentativei sale, i-a spus acestuia ca nu și-a găsit omul și că își va continua drumul până la Pitești, încercând să plece. Încercarea sa de plecare a fost blocata inițial de respectivul conducător auto care, țipând că nu-i permite să plece până nu vine patronul său (nu un organ al legii), s-a agățat de ușa din față a mașinii petentului și a lovit cu picioarele ușa și aripa spate din partea stânga a acesteia. Această împrejurare l-a înfuriat pe petent și, uitând de orice precauție, s-a repezit la individ, care s-a speriat și s-a refugiat în mașina sa unde s-a blocat în spatele ușilor. La acel moment, petentul nu a observat ca au fost produse unele înfundături ușoare ale tablei din zonele lovite ale mașinii sale, daune pe care le-a realizat ulterior în curtea Serviciului rutier cu ocazia constatărilor făcute cu agentul de politie. In acest context, scăpat de presiunea celuilalt conducător auto, petentul s-a intercalat în coloana de vehicule și și-a reluat drumul spre Pitești, într-un ritm infernal de încet.

Menționează petentul că, intrigat de faptul ca numitul N., în cursul cercetării polițienești a așa-zisului accident de circulație pomenit mai sus, a susținut ca petentul a fugit direct de la locul accidentului, că nu a existat episodul din stația de carburanți relatat mai sus, după încheierea cercetărilor a mers (la miezul nopții) la respectiva stație pentru a depista eventuali martori sau mărturii (de ex. înregistrări video), dar, între timp, având loc schimbul de tura al personalului stației, nu a găsit ceva relevant, iar bărbatul care părea să conducă tura respectivă, i-a spus că pe zona pomenită de acesta nu exista cameră video, totuși i-a spus numele celui care putea să fi observat întâmplarea și a încercat să sugereze că nu sunt dispuși la colaborarea cu poliția, aceasta presupunând tracasări pe care nu și le doresc.

După un alt ambuteiaj datorat blocajului unui TIR la ieșirea din RM. V. spre Pitești, petentul și-a continuat drumul, dar undeva după indicatorul Valea lui N. (la refacerea traseului a înregistrat acest pct. pe borna la km. 10), în mod neașteptat, a fost oprit de un echipaj al Poliției rutiere. Din mașina politiei rutiere a coborât un agent care i-a reproșat furios ca nu a oprit la semnalele sale și l-a invitat să urmeze echipajul, în prima fază până la următorul refugiu și, ulterior, neîncrezător în răspunsul său negativ la întrebarea dacă a consumat alcool, ridicându-i actele, i-a spus ca nu dețin etilotest și este necesar sa însoțească echipajul până la IPJ V. sediul Serviciului rutier pentru testare și cercetarea unor contravenții săvârșite de petent.

In această fază, petentul susține că a constatat ca echipajul era însoțit de auto nr. 2 din incidentul menționat al cărui conducător (in cursul cercetării) a declarat ca a fost în urmărirea petentului fiind în spatele său în trafic pe tot parcursul. Apreciază petentul că echipajul a acționat la intervenția patronului acestui conducător auto.

Neavând posibilitatea să lămurească reproșurile polițistului, petentul a urmat echipajul și în jurul 19,30 a pătruns în curtea Serviciului Rutier unde aștepta patronul lui N. care, urmând echipajul, s-a îndreptat spre clădirea Serviciului fiind întâmpinat si salutat jovial, ca unul de-al casei, de către un grup de 5-6 agenți aflați la . a participat la testarea petentului cu etilotestul si după constatarea rezultatului negativ precizând ca este patronul lui N., i-a cerut petentului să fie de acord să se folosească polița RCA a auto condus de acesta.

Petentul nu a fost de acord, precizând ca nu este cazul pentru ca nu exista nicio avarie la niciunul din autovehicule, dar acesta a insistat, fără sa manifeste cea mai mica curiozitate față de avariile suferite de autoturismul său și fără să participe la constatarea avariilor care s-a făcut ulterior, după plecarea sa. Agentul de poliție constatator a insistat, suspect de determinat, pentru ca petentul să fie de acord sa se folosească aceasta polița RCA pentru despăgubiri. S-a continuat cu constatarea daunelor în teren, faza la care au participat efectiv 5-6 agenți din serviciu. S-a vizionat superficial mașina petentului, care nu prezenta nicio urma de avarie in presupusa zona de contact, s-a vizionat auto nr.2 - Dacia L., s-au făcut poze cu telefoanele mobile, inclusiv de către petent, concluzia fiind ca acesta nu prezintă urme de avarie sau alte daune (agentul constatator nu s-a pronunțat in etapa respectiva).

Întrucât colegul de echipaj cu agentul constatator i-a cerut expres lui N. sa arate urmele avariilor reclamate, acesta a încercat sa indice pe bara fata dreapta unele urme de zgârieturi, iar la remarca agentului ca evident acele urme sunt deja vechi, a început sa bâjbâie si, după alte încercări penibile, in lipsa unor urme reale de avarie, a invocat ca el s-a sesizat ca i-a fiert motorul considerând ca s-a spart radiatorul de răcire.

Petentul susține că era trecut de 19,15 când a ajuns la punctul identificat de agent in PV ca pct. Birtut (identificat de petent ulterior ca fiind aproape de borna km 9 pe partea stângă, pe sensul spre Pitești,) si circulația se desfășura pe 2 benzi la urcare, cu o densitate de vehicule apreciabila, viteza la urcare fiind relativ ridicata după ce autovehiculele scăpaseră din ambuteiajul datorat TIR ului aflat in pană. În zona respectiva a văzut clar un agent de politie aflat pe linia continuă care separa sensurile de mers si care evident urmarea traficul cu precădere la urcare si a remarcat, fără dubii, ca in momentul in care ca si conducător auto, in mașina, corpul său era in linie cu al agentului, acesta a declanșat o ridicare a mâinii drepte in sus, mișcarea fiind in curs când petentul a depășit poziția sa. A considerat ca semnalul se refera la vehiculul următor si și-a continuat deplasarea in coloana. De altfel, densitatea coloanei si vizibilitatea in condițiile farurilor aprinse ale auto din coloana nu i-au permis sa urmărească zona in care se afla polițistul, așa încât dacă polițistul îl viza pe petent, procedeul agentului nu a fost in niciun caz regulamentar si nu poate reproșa altcuiva decât sie însuși eșecul înregistrat ( de altfel normele prevăd ca o asemenea oprire trebuie făcuta "in condiții de siguranța", pentru riscuri răspunderea revenind exclusiv conducătorului auto).

După momentul descris anterior, la puțin peste 1 km după borna care indica km 10 pe partea stg. spre Pitești unde se afla indicatorul pe fond verde « Valea lui N. », de unde începe urcarea dealului, pe 2 benzi, loc din care încep o succesiune de mai multe curbe, după a doua sau a treia curbă, petentul a sesizat că din spate se apropie o autospeciala cu semnalizare luminoasa si sonora. Din cauza vizibilității foarte reduse datorate succesiunii de curbe pe de o parte si orbirii farurilor autovehiculelor din trafic, nu a putut sa identifice culoarea semnalelor luminoase ale autospecialei, fără ca prin aceasta sa pretindă ca, daca erau roșii, ar fi oprit imediat. A ales sa se conformeze comportamentului celorlalte autovehicule din coloana care si-au continuat deplasarea, cele din banda 2 retrăgându-se pa banda I, pentru a face loc de trecere autospecialei, iar in momentul in care a fost depășit de aceasta autospeciala și un braț scos pe ușa față dreapta a acesteia i-a semnalizat sa oprească pe dreapta, observând ca este vorba de un echipaj de poliție rutiera, s-a conformat de îndată.

Același comportament rezulta că ar fi fost urmat si de auto urmăritor, respectiv condus de N., fără ca măcar acestuia sa i se aplice un tratament similar, respectiv sa fie sancționat pentru neoprire la semnalizarea invocata, toata coloana continuându-si drumul in același mod pe care l-a urmat si petentul.

Petentul susține că nu rezulta nici explicit, nici implicit, care poziție reclama polițistul ca nu a fost respectata de petent, pentru ca pe de o parte este puțin probabil ca, . noapte, suficient de aglomerat devreme ce se derulează pe 2 benzi, sa se fi exercitat toate cele 3 poziții invocate de polițist - braț vertical, braț/brațe orizontale si brațe coborâte după brațe orizontale - repeta in condiții de siguranța pe care trebuie sa le respecte tot conducătorul auto. Aprecierea dacă oprirea s-ar mai putea face în siguranță nu poate aparține decât conducătorului de autovehicul, caz în care aprecierea agentului dacă s-a respectat semnalul sau nu devine superfluă. In concluzie fapta nu exista si nu poate fi sancționată.

Pentru nerespectarea prevederilor art.37 alin (1) din OUG 195/2002 petentul susține că obligația de oprire este ca atare prevăzuta de lege, pentru că aceste mijloace, în caz de urgență, să poată realiza misiunile lor în cele mai bune condiții. Dar în practica circulația nu se desfășoară pe o singura bandă, ci in mod curent pe doua sau mai multe benzi de circulație. In aceste împrejurări, daca traficul se poziționează în așa fel încât circulația acestor autovehicule să se desfășoare în cele mai bune condiții, nu se mai justifica respectarea acestei obligații caduce.

Pe de altă parte, HG invocat de polițist prevede la art.91 ca mijloacele speciale de avertizare se folosesc doar în caz de urgență.

În drept se invocă OG 2/2001, OUG 195/2002, HG 1391/2006.

Se solicită proba cu acte, interogatorii, mator.

În contradictoriu cu susținerile petentului, intimatul I.P.J. V. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție, ca fiind temeinic și legal întocmit.

În motivarea întâmpinării se arată, în fapt, că petentul a fost implicat într-un eveniment rutier. Analizând cele declarate de cei implicați în evenimentul rutier precum și celelalte aspecte, în speță avariile autoturismelor, polițistul a apreciat că petentul a săvârșit faptele contravenționale reținute în sarcina sa, astfel că a luat măsuri de sancționare a acestuia. De altfel, din actele de la dosarul cauzei rezultă că polițistul a și perceput în mod nemijlocit o parte din faptele săvârșite de către petent.

Susținerile petentului din plângerea formulată sunt nefondate și nu există nici un motiv de nulitate absolută a proceselor verbale de contravenție. Apreciază ca neîntemeiată acțiunea formulată de petent, întrucât agentul constatator a întocmit actele ținând cont atât de cele declarate în cauza cât și de avariile constatate ta autoturisme, precum și în conformitate cu cele constatate nemijlocit.

Agentul constatator a aplicat sancțiunile contravenționale în conformitate cu dispozițiile legale, faptele sunt dovedite și nu există nici un motiv care să ducă la anularea proceselor verbale în cauză.

În ceea ce privește procesul verbal de contravenție . nr._ din 22.12.2015, intimatul precizează că legislația în vigoare prevede în mod expres că, în cazul accidentelor în urma cărora au rezultat doar pagube materiale, documentele de constatare se întocmesc numai pe baza declarațiilor scrise ale celor implicați. Răspunderea pentru declararea necorespunzătoare a adevărului sau inducerea în eroare a organului de poliție cu privire la accident aparține conducătorilor auto implicați în evenimentul rutier. Având în vedere acest aspect agentul constatator nu a făcut altceva decât să întocmească actul de constatare, în baza celor indicate de părțile implicate.

Ambele procese verbale de contravenție sunt întocmite cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG 2/2001, nu există nici un motiv care să atragă nulitatea absolută sau relativă a acestuia sau vreo cauză care să înlăture caracterul contravențional al faptei, fapta este reală și sancțiunea aplicată este direct proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise, astfel că se impune menținerea acesteia, întrucât acest gen de faptă pune în pericol grav siguranța celorlalți participanți la trafic.

În apărare intimatul solicită proba cu acte, interogatoriul celor doi conducători auto.

Și intimatul N. M. a formulat întâmpinare, prin care invocă, pe cale de excepție, disjungerea prezentei cauze, fiecare dintre cele două procese verbale de contravenție contestate urmând a fi soluționate separat.

Astfel, în procesul verbal . nr._/22.12.2015, intimatul are calitatea de intervenient, urmând să fie citat în această calitatea, așa cum prevăd dispozițiile art. 119 din G. nr. 195/2002, coroborate cu cele ale art. 33 alin. l din OG 2/2001.

Cu privire la cel de-al doilea proces verbal ce face obiectul plângerii, din conținut acestuia rezultă că intimatul are calitatea de martor, fiind consemnat în această calitate, chiar la rubrica specială din cuprinsului actului respectiv.

In consecință, având în vedere obiectul acțiunii deduse judecății, respectiv acela de plângere contravențională, întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001, act normativ ce se completează cu cele ale codului de procedură civilă, urmează să se constate că intimatul nu poate avea, deopotrivă, și calitatea de intervenient forțat și aceea de martor în cadrul aceleiași acțiuni în justiție, drept pentru care solicită admiterea excepției invocate și disjungerea prezentei cauze, cu consecința citării intimatului în calitățile mai sus menționate.

Pe fondul cauzei, cu referire la evenimentul rutier pentru care petentul a fost sancționat prin procesul verbal de contravenție . nr._/22.12.2015, apreciază că acesta a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile OG nr. 2/2001 și cuprinde toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 16 si 17 din actul normativ.

De asemenea, au fost respectate dispozițiile art. 21 alin 3 din OG 2/2001, sancțiunea fiind aplicată în limitele prevăzute de lege, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.

Deși din plângerea contravențională, petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul verbal, acesta nu au prezentat o explicație rezonabilă motivului pentru care agentul constatator ar fi întocmit actul, cu consemnarea unei situații nereale, pentru că se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.

Trebuie avut în vedere de asemenea, că în cazul constatării accidentelor din care rezultă doar pagube materiale (tamponări), agentul constatator își formează convingerea cu privire la dinamica producerii accidentului și asupra vinovăției unuia sau altuia dintre conducătorii auto exclusiv pe baza elementelor enumerate anterior, în momentul în care conducătorii auto se prezintă la unitatea de poliție pentru declararea implicării într-un eveniment rutier, nefiind obligat să se deplaseze la locul impactului pentru a strânge și alte mijloace de probă sau pentru a identifica martori oculari care să confirme starea de fapt pe care o va reține în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Ceea ce petentul uită să menționeze este împrejurarea că după ce a provocat tamponarea cu autoturismul intimatului, a părăsit în graba locul inițial al incidentului determinându-l pe acesta să-l urmeze pentru a identifica eventualele pagube pricinuite. Mai mult decât atât, același petent a proferat o . amenințări și injurii la adresa intimatului, greu de reprodus.

Tot în același context, petentul s-a sustras efectiv de la controlul instituit de organele de poliție ca urmare a părăsirii locului accidentului. Acesta a fost oprit după o operațiune de urmărire în trafic de către agenții de poliție. Atitudinea petentului nu s-a limitat doar la aspectele relatate. Odată condus la sediul poliției pentru a oferi explicații, acesta a continuat afirmațiile, amenințătoare și jignitoare atât la adresa subsemnatului cât și la adresa organelor de poliție.

Deși din testarea cu aparatul etilotest a rezultat că niciuna din părți nu ar fi consumat băuturi alcoolice, petentul a avut un comportament anormal și agresiv inexplicabil. Ca urmare, intimatul solicită să se constate că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară (în acest sens Curtea Constituțională, pronunțându-se prin Deciziile 197/2003 și Decizia 259/2007 ș.a.), iar petiționarul, prin susținerile sale, nu face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și, pe cale de consecință, procesul verbal contestat este temeinic și legal încheiat.

În dovedire se solicită proba cu înscrisuri.

Dispozițiile art. 119 din OUG 195/2002-R, prevăd că în cazul în care fapta unui conducător de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei va cita unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, părțile implicate în eveniment și societatea de asigurare, întrucât hotărârea trebuie pronunțată în contradictoriu și cu celălalt conducător auto precum și cu societățile, de asigurare pentru a le fi opozabilă.

De asemenea, conform art. 33 alin. 1 din OG 2/2001, Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsura în care contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

Față de aceste dispoziții legale, în temeiul art. 78 cpc. instanța a dispus citarea în cauză, în calitate de intimați, a numitului N. M. și a societăților de asigurare W.R. B. I. (E.) L. - G., prin . Asigurare - Reasigurare SRL(conform adresei BAAR nr. OJ 0712/28.03.2016 – fila 61 dosar) și U. A. SA, pentru a le fi opozabilă soluția în ceea ce privește procesul verbal de contravenție . nr._/22.12.2015.

Verificând procesele verbale de contravenție, sub aspectul dispozițiilor art. 20 (1) din OG 2/2001, conform cărora, „dacă o persoană săvârșește mai multe contravenții constatate în același timp de același agent constatator, se încheie un singur proces-verbal”, instanța constată că acestea rețin fapte contravenționale diferite, săvârșite în momente diferite. Așa fiind, nu se poate reține încălcarea legii de către agentul constatator prin încheierea a două procese verbale de contravenție pentru mai multe fapte contravenționale săvârșite la interval de cel puțin două ore, una de celelalte.

Potrivit actelor depuse la dosar, instanța reține că prin procesul verbal . nr._/22.12.2015 s-a reținut de organul constatator că în data de 22.12.2015, ora 18,30, pe DN7 loc. Bujoreni, pct. Dealul Piscului, petentul a condus autoturismul marca Mercedes-Benz cu nr. de înmatriculare N 2565F (G.) din direcția Sibiu - Rm. V. pe DN7, localitatea Bujoreni, în punctul Dealul Piscului, iar în momentul în care a pornit auto, rulând în coloană, nu a asigurat corespunzător autovehiculul, care a rulat în direcția înapoi, acroșând ușor autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, care era oprit în spatele auto nr.1, fiind condus regulamentar de către numitul N. M.. Fapta săvârșită este prevăzută de art.54 alin.1 din OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 2 din OUG 195/2002.

P. procesul verbal, petentul a fost sancționat cu amenda în sumă de 420 lei, corespunzător a 4 puncte - amenda și 3 puncte de penalizare conf. art. 108 alin. 1 lit. b pct.3 din OUG 195/2002.

Procesul verbal de contravenție este semnat de petent cu mențiunea: „am luat la cunoștință de mențiunile din pv. Consider că nu există avarie efectivă la auto nr.2”.

De asemenea, se precizează în actul sancționator că ambii conducători auto au fost testați cu etilotestul, rezultatele 75 si 76 fiind negative, și că s-au emis autorizațiile de reparație CA_ și CA_.

Din declarațiile celor doi conducători auto implicați în incident, date în fața agenților de poliție, se reține că între autovehiculele acestora a existat o tamponare ușoară, datorată faptului că, aflându-se într-un ambuteiaj pe DN 7 pct. Dealul Piscului, unul în spatele celuilalt, petentul a „scăpat ambreiajul” la pornirea în pantă și a alunecat cu autovehiculul în spate, oprindu-se în autoturismul condus de intimatul N. M..

Potrivit art. 51 din OUG 195/2002, conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligația de a păstra o distanță suficientă față de acesta, pentru evitarea coliziunii.

De asemenea, conform art. 54 (1) din OUG 195/2002, conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

Încălcarea acestor dispoziții este sancționată de art. 100 alin. (1) și (2) din OUG 195/2002, cu amendă contravențională care se aplică conducătorului de autovehicul, care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).

În acest sens, potrivit art. 108 (1) din OUG 195/2002, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: b) 3 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: 3. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulație sau a direcției de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;

Din aceste dispoziții legale rezultă că existența faptei contravenționale este independentă de existența sau natura avariilor la autoturismele implicate. Cu alte cuvinte, susținerea petentului că nu au existat avarii la cele două autoturisme, nu exclude încadrarea faptelor reținute de agentul constatator și confirmate de cele două părți implicate, ca fiind contravenții prevăzute de lege.

Pe de altă parte, se constată că nu numai petentul nu a respectat obligațiile legale prevăzute de art. 54 alin.1 din OUG 195/2002, ci și celălalt conducător auto, respectiv N. M., a încălcat dispozițiile art. 51 din OUG 195/2002, fapta sa constând în aceea că, circulând cu autovehiculul în spatele autovehiculului petentului, nu a respectat obligația de a păstra o distanță suficientă față de acesta, pentru evitarea coliziunii, cu atât mai mult cu cât mașinile se aflau prinse într-un ambuteiaj, pe o pantă, iar riscul producerii de tamponări creștea proporțional.

În aceste condiții, instanța va reține culpa comună a celor doi conducători auto în acroșarea ușoară a autovehiculelor implicate în incident, la momentul și în locul indicate în procesul verbal.

Astfel, încălcând dispozițiile legale citate mai sus, se reține culpa petentului, indiferent de faptul că celălalt conducător auto(intimatul N. M.) are la rândul său o culpă în producerea aceluiași incident(culpă comună), în sensul că nu a păstrat o distanță suficientă față de acesta, pentru evitarea coliziunii, circulând în spatele autovehiculului petentului.

Cum instanța de față este sesizată să verifice dacă petentul are o minimă vinovăție în producerea incidentului, și nu să sancționeze vinovăția celuilalt conducător auto(instanța nu se poate substitui organului constatator în sensul sancționării culpei intimatului N. M.), culpă care este reținută, conform considerentelor expuse mai sus, urmează să constate că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic sub aspectul faptei reținute în sarcina petentului și a culpei în producerea accidentului.

Însă, fiind în prezența unei culpe comune a celor doi conducători auto, iar urmările produse fiind minime în contextul împrejurărilor în care au fost săvârșite faptele(ambuteiaj pe mulți km, circulație în pantă), instanța apreciază că modul de individualizare a sancțiunii aplicate petentului, nu respectă criteriile stabilite de art. 21 alin.3 din OG 2/2001, motiv pentru care va dispune modificarea procesului verbal de contravenție . nr._/22.12.2015, în sensul că va înlocui amenda contravențională de 420 lei, cu avertisment.

Totodată, reținerea unei culpe comune în producerea incidentului care a atras avarii celor două autoturisme, are efect asupra modului în care cele două societăți de asigurare, intimate în cauză, vor soluționa cererile de despăgubire ale asiguraților(în măsura în care vor fi efectuate), în sensul că fiecare dintre acestea vor achita jumătate din contravaloarea despăgubirilor cuvenite proprietarului de autovehicul implicat, care nu este asiguratul său.

P. procesul verbal . nr._/22.12.2015, s-a reținut că în data de 22.12.2015, ora 19,30, pe DN7, loc. GOLEȘTI, pct. BIRTUT, petentul a condus autoturismul marca Mercedes-Benz cu nr. de înmatriculare N 2565F de culoare negru din direcția Rm. V. - Pitești, neoprind la semnalul regulamentar al lucrătorului de politie, semnal efectuat din partea carosabilă. De asemenea, conducătorul auto nu oprește imediat pe partea dreaptă a carosabilului în zona km 163+200 m la trecerea autovehiculului de poliție care are în funcțiune mijloace speciale de avertizare luminoase de culoare roșie și sonore, plecat în urmărirea sa, fiind necesară blocarea pe banda nr.1. Faptele săvârșite sunt prevăzute de art.88 alin. 1 lit. a și b din HG 1391/2006 și sancționată de art.100 alin 3 lit. f din OUG 195/2002, respectiv de art. 37 alin. 1 OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG 195/2002.

Petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 840 lei, câte 420 lei pentru fiecare faptă reținută, corespunzător celor 8 puncte-amendă, reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 60 de zile începând cu data de 07.01.2016 conf. art.111 alin. 1 lit. c din OUG 195/2002.

Se consemnează ca martor asistent, numitul N. M..

Procesul verbal de contravenție este semnat de petent cu mențiunea: „am intrat la secție la ora 19,30 și pv mi s-a prezentat la ora 22,40. Constatări inventate din rea credință. Agent cu comportament abuziv și dirijat”.

Potrivit art. 88 (1) din HG 1391/2006, semnalele polițistului care dirijează circulația au următoarele semnificații: a) brațul ridicat vertical semnifică "atenție, oprire" pentru toți participanții la trafic care se apropie, cu excepția conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiții de siguranță. Dacă semnalul este dat într-o intersecție, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajați în traversare; b) brațul sau brațele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toți participanții la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcția sau direcțiile intersectate de brațul sau brațele întinse. După ce a dat acest semnal, polițistul poate coborî brațul sau brațele, poziția sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanții la trafic care vin din față ori din spate;

Totodată, conform art. 37 (1) din OUG 195/2002, conducătorii de vehicule sunt obligați să oprească imediat, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la apropierea și la trecerea autovehiculelor cu regim de circulație prioritară care au în funcțiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare roșie și sonore.

Potrivit art. 100 alin. (3) din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

Valoarea probatorie a celui de-al doilea proces verbal de contravenție nu trebuie exclusă atunci când fapta este constatată personal, ex proprii sensibus, de agentul îndrituit prin lege să exercite astfel de atribuții.

În speță, agentul constatator a avut posibilitatea conservării unor mijloace de probă privind fapta constatată, respectiv mărturia intimatului N. M.. Petentul contestă această faptă susținând că, din cauza vizibilității foarte reduse datorate succesiunii de curbe și orbirii farurilor autovehiculelor din trafic, nu a putut să identifice culoarea semnalelor luminoase ale autospecialei, respectiv dacă erau roșii, că ar fi oprit imediat. Susține, totodată, că a ales să se conformeze comportamentului celorlalte autovehicule din coloană, care și-au continuat deplasarea, cele din banda 2 retrăgându-se pe banda 1, pentru a face loc de trecere autospecialei, iar în momentul în care a fost depășit de aceasta autospecială și un braț scos pe ușa față dreapta a acesteia i-a semnalizat să oprească pe dreapta, observând că este vorba de un echipaj de poliție rutieră, s-a conformat de îndată.

În declarația sa, intimatul N. M. susține că după ce nu a reușit să se înțeleagă cu petentul, discuția dintre cei doi, purtată în parcarea unei benzinării din aproprierea locului unde a avut loc acroșarea, degenerând într-un conflict verbal și nu numai, a plecat în urmărirea petentului care se deplasa spre Pitești. Totodată a sunat la 112. Pe raza localității Golești, un lucrător de poliție aflat pe axul drumului i-a făcut semn de oprire petentului, cu mâna stângă ridicată în sus și apoi intersectându-se cu mâna îndreptată spre autovehicul pe direcția acestuia de deplasare, însă acesta nu a oprit. Petentul a fost ajuns din urmă de un echipaj de poliție într-o autospecială, care i-a semnalizat să oprească. Petentul nu a oprit fiind urmărit de echipajul de poliție cu semnalele luminoase și acustice în funcțiune, ci doar a mers de pe banda 2 pe banda 1, fiind necesară blocarea acestuia pe banda 1.

Coroborând constatările personale ale agentului constatator cu declarația martorului N. M., și constatând că petentul nu a propus probe care să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal și nici nu se identifică o altă situație de fapt sau, cel puțin un dubiu, instanța reține că petentul a încălcat dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG 195/2002, în sensul că nu a respectat semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în două momente diferite în care i s-a cerut acest lucru, respectiv de polițistul aflat pe carosabil și de echipajul de poliție aflat în autospecială, în urmărirea sa.

Practic de două ori i s-a semnalizat petentului să oprească și nu s-a conformat, indicând fie că a ignorat cu bună știință aceste semnale, fie că nu a fost atent la trafic, ambele situații fiind grave în condițiile unui trafic aglomerat, pe timp de noapte.

Față de considerentele expuse, instanța urmează să respingă plângerea formulatăîmpotriva procesului verbal . nr._/22.12.2015, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/22.12.2015, de petentul S. E., cu domiciliul în Pitești, ..91, jud. Argeș, în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN V., cu sediul în Rm. V., Calea lui T., nr.95, jud. V., și N. M., domiciliat în com. Vlădești, ., județul V., și societățile de asigurare W.R. B. I. (E.) L. - G., prin . Asigurare-Reasigurare SRL, cu sediul în București, ., ., ., ., respectiv U. A. SA, cu sediul în București, ., sector 1.

Dispune modificarea procesului verbal de contravenție . nr._/22.12.2015, în sensul înlocuirii amenzii contravenționale de 420 lei, cu avertisment.

Respinge plângerea formulată de petentul S. E. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN V., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/22.12.2015.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de azi 26.05.2016.

Președinte,

B. D.

Grefier,

O. M.

Red...M./7 ex./03.06.2016

Comunicat părților 5 ex.

astăzi, .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2913/2016. Judecătoria RÂMNICU VALCEA