Contestaţie la executare. Sentința nr. 2401/2015. Judecătoria ROMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2401/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 2401
Dosar nr._ contestație la executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R. - JUDEȚUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2401
Ședința publică din data de 30.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. B.-C.
GREFIER: N. M.
Pe rol, soluționarea acțiunii civile cu nr. de mai sus având ca obiect contestație la executareformulată de contestatorul C. JUDEȚEANĂ APA SERV SA N. în contradictoriu cu intimatul P. L. M..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.09.2015 fiind consemnate în încheierea corespunzătoare care face parte integrantă din prezenta când, pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat, inițial, pentru data de 18.09.2015 iar ulterior, în vederea deliberării, pronunțarea s-a amânat pentru azi, data de mai sus.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față :
Prin contestația la executare silită înregistrată pe rolul Judecătoriei R. sub nr._ din 04.05.2015, contestatoarea debitoare-urmărită C. JUDEȚEANĂ APA SERV SA, cu sediul in Piatra N., .. 20, reprezentată legal prin ing. I.-C. Dughir - Director General, în contradictoriu cu intimatul P. L. M., domiciliat în com. C., ., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat I. G., cu sediul în mun. Piatra N., .. 10, . jud. N., a solicitat anularea formelor de executare îndeplinite în dosarul de executare silită nr. 102/2015 al B. Șoican O. I. din mun. R., în ceea ce privește anularea încheierii din data de 31.03.2015 și comunicată la data de 15.04.2015, obiectul executării reprezentând diferențe de drepturi salariale, prin care executorul judecătoresc a apelat la un artificiu procedând la pretinsa actualizare a creanței, în fapt prin stabilirea unei sume prin intermediul expertului contabil, a cărui expertiză efectuată în dosarul de fond nu a fost menținută de instanța de recurs. Încheierea de pretinsă actualizare este ulterioară încheierii de încuviințare a executării.
Contestatoarea motivează cu privire la încheierea de încuviințare a executării că, în conformitate cu prevederile art. 632-634 Cod procedură civilă, constituie titlu executor hotărârile executorii, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, acestea din urmă fiind definite la art. 634 pct. 1-6.C.. În speță, având în vedere și faptul ca hotărârea pronunțată de Curtea de Apel s-a întemeiat pe prevederile procedurale ale vechiului cod, iar executarea se face în temeiul prevederilor noului cod, titlul executor îl constituie hotărârea dată în recurs "chiar dacă prin aceasta s-a soluționat fondul pricinii."
Hotărârea pronunțată de Tribunalul N. constituie titlu executor doar pentru cheltuielile de judecată, ca singura dispoziție a instanței de fond menținută de Curtea de Apel. Se observă din dispozitivul deciziei precum și din motivarea acesteia că instanța de recurs nu a înțeles să dea eficiență expertizei efectuate în cauza nici măcar parțial, altfel dispozitivul ar fi conținut sume concrete pe care ar fi obligați să le achite. Critica principală formulată prin prezenta contestație la executare constă în aceea că titlul executoriu atașat de creditor la cererea de executare îl constituie sentința civila a Tribunalului N., rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia Curții de Apel Bacău. Or așa cum a arătat titlul executor în speță îl constituie decizia Curții, nu sentința Tribunalului care are acest caracter doar cu privire la cheltuielile de judecată.
În cuprinsul încheierii se face vorbire de titlul executor astfel:
- "titlul executoriu reprezentat de sentința civila rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civila"
-"înscrisul depus împreună cu cererea de executare este titlu executoriu fiind vorba în speță de sentința civila in copie legalizata"
În conformitate cu prevederile art. 663, al 4, la cererea de executare silită se va atașa "titlul executoriu in original sau in copie legalizată". În speță, din documentele suport depuse nu rezultă că la dosarul execuțional se regăsește decizia Curții de Apel Bacău în original sau în copie legalizată, aceasta constituind de fapt și de drept titlul executoriu. Simpla verificare a dosarului execuțional dovedește că anexat la cererea de executare a fost depusă hotărârea instanței de fond și un referat al arhivei Tribunalului N. privind soluția Curții de Apel Bacău. De altfel, abia în cadrul soluționării contestației s-a depus acest înscris a cărui existeță condiționa începerea executării.
Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile art. 662 al.1" Executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă."În alin 3 al aceluiași articol este definită noțiunea de creanță lichidă ca fiind creanța al cărui obiect este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Acest caracter implică un cuantum precis determinat, de exemplu o sumă de bani determinată. Creanțele a căror întindere urmează a fi stabilite în justiție devin lichide numai din momentul rămânerii irevocabile ( noțiune din vechea procedură) a hotărârii judecătorești prin care le-a fost determinat cuantumul. Or în speță consideră că dispozitivul deciziei Curții de Apel astfel cum a fost formulat nu conține o creanță lichidă ci obligă compania să calculeze și să plătească diferențele de drepturi salariale pornind de la minimul contractului colectiv pe ramură sau prin aplicarea coeficientului de inflație.
Cu privire la încheierea de actualizare și de stabilire a cheltuielilor de executare, consideră că executorul judecătoresc a apelat la un artificiu procedând la pretinsa actualizare a creanței, în fapt la o stabilire a unei sume prin intermediul expertului contabil a cărui expertiză efectuată la fond nu a fost validată/menținută de instanța de recurs.
Executorul judecătoresc apelează la același expert contabil, ale cărui concluzii sub aspectul sumelor datorate efectiv nu au fost validate nici măcar parțial de instanța de recurs pentru o pretinsă "actualizare" a creanței stabilite prin titlul executoriu.
Contestatoarea a achitat o taxă judiciară de timbru în sumă de 527 RON (fila 40), în conformitate cu prevederile OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Cauțiunea fixată de instanță nu a mai fost achitată, contestatoarea arătând că nu mai insistă în cererea de suspendare a executării silite.
În dovedire, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și s-a solicitat atașarea în copie a dosarului execuțional nr. 102/2015 al B. Șoican O. I..
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare (filele 25-29), arătând că, în fapt, a obținut în instanță în baza sentinței civile nr. 544C/16.04.2014 a Tribunalului N., modificată prin decizia nr. 909/19.11.2014 a Curții de Apel Bacău în dosarul civil nr._, anularea clauzelor din CCM la nivel de companie și obligarea contestatoarei la plata diferențelor salariale rezultate. Astfel dispozitivul hotărârii pronunțate în recurs prevede următoarele:
„Se anulează clauzele din CCM la nivelul unității pârâte pentru anii 2009 -2010, 2010 - 2011, 2011 - 2012, modificat și completat prin acte adiționale subsecvente, privind salariul minim în cadrul Companiei respectiv:
-art. 46 pct. 4 din CCM la nivel de unitate pentru anii 2009 - 2010, modificat prin actul adițional din 2009 și
-art. 42 al în. 2 din CCM la nivel de unitate pentru anii 2010 - 2011, 2011 - 2012. modificat prin acte adiționale din 2010 și 2011;
Clauzele anulate sunt înlocuite până la 21.03.2012 cu prevederile mai favorabile stipulate în CCM pe ramură, respectiv, Contractul colectiv de muncă nr. 872/21.03.2007 unic la nivelul ramurii de gospodărie comunală, locative și transporturi locale
-servicii comunicare de utilități publice - pe anii 2007 - 2011, completat și modificat prin Actul adițional din 23.09.2008 ( ari. 50 alin.4), Actul adițional din 27.11.2009 ( ari. 50 alin.4), Actul adițional din 25.11.2010 ( ari. 50 alin.4), Actul adițional din 17.08.2011 (ari. 50 alin.7) în sensul că:
-pentru perioada 01.01._09, salariul minim este de 645 lei,
-pentru perioada 01.09._09, salariul minim este de 695 lei,
-pentru perioada 01.01._10, salariul minim este de 770 lei,
-pentru perioada 01.01._11, salariul minim este de 810 lei,
-pentru perioada 01.03._11, salariul minim este de 840 lei,
-pentru perioada 01.01._12, salariul minim este de 840 lei, la care se aplică rata inflației INS pentru anul 2011 și, în consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantului diferența dintre drepturile salariale stabilite prin aplicarea salariului minim de mai sus și cele efectiv încasate pentru perioada 12 iulie 2009 - 21 martie 2012. Pentru perioada 22 martie 2012 - 30 septembrie 2013 obligă pârâta la diferențe drepturi salariale având în vedere un salariu minim de 840 lei la care se aplică rata inflației INS pentru anul 2011, astfel cum s-a stabilit prin prezenta hotărâre. Menține din sentință doar dispozițiile vizând obligarea la plata cheltuielilor de judecată."
În motivarea hotărârii se arată și faptul că raportul de expertiză efectuat la fond nu va fi avut în vedere, considerându-se că suma finală obținută are la bază un salariu minim greșit identificat, astfel încât: „suma efectivă ce urmează a fi plătită reclamantului va fi identificată în cadrul executării hotărârii." Totodată, criticile instanței de recurs legate de expertiză vizează doar salariul minim greșit identificat după data de 21.03.2012. Instanța de control nu a adus critici asupra modului de stabilire a salariului cuvenit și nici asupra calculelor efectuate pe perioadă anterioară datei de 21.03.2012. În această situație, a solicitat aducerea la îndeplinire de bunăvoie a hotărârii instanței de fond, așa cum a fost ea modificată, însă de fiecare dată a fost amânat, invocându-se diverse pretexte.
În consecință, văzând faptul că debitoarea nu dorește să se conformeze și nici nu a răspuns în vreun fel cererii, în data de 31.03.2015, la mai bine de 4 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, a pus în executare hotărârea primei instanțe, așa cum a fost modificată în recurs. Deoarece instanța de control a stabilit ea însăși că suma efectivă care urmează a fi plătită trebuie să fie identificată cu ocazia executării, în contextul în care debitoarea nu a înțeles să execute voluntar și să identifice suma datorată, a apelat la executorul judecătoresc să realizeze identificarea sumei exacte, pe baza datelor din titlul executoriu, acesta formulând o cerere către expertul judiciar în vederea realizării unui nou raport, conform celor indicate de Curtea de Apel Bacău.
În consecință, s-a efectuat un raport de expertiză tehnică contabilă, pornind de la valorile salariului minim de bază prevăzute în hotărârea instanței de control judiciar, fiind indicată de către d-l executor suma de 6.937 lei diferențe salariale și de 503,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total 7.440,40 lei.
Ulterior, executorul a comunicat debitoarei somația, încheierea de încuviințare a executării, împreună cu încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, încheierea de actualizare a creanței, copie de pe titlul executoriu și raportul de expertiză contabilă.
În primul rând, debitoarea a precizat faptul că în cauză titlul executoriu ar fi reprezentat doar de decizia Curții de Apel Bacău pronunțate în recurs, iar hotărârea dată la fond ar fi valabilă doar cu privire la cheltuielile de judecată.
Analizând hotărârea primei instanțe, așa cum a fost ea modificată, raportată la dispozițiile C.pr.civ. referitoare la titlurile executorii, s-a procedat la legalizarea hotărârii primei instanțe, pe aceasta fiind aplicată mențiunea definitivă, cu referatul efectuat de către Tribunalul N., privind dispozitivul deciziei civile date de Curtea de Apel Bacău. Instanța de recurs nu a casat sau modificat în totalitate hotărârea primei instanțe ci doar a modificat-o, criticile vizând perioada ulterioară datei de 21.03.2012: „Pentru perioadele anterioare datei de 21.03.2012, criticile recurentei sunt neîntemeiate. Curtea reține în acest sens faptul că, în mod corect, prima instanță a procedat la aplicarea clauzelor contractuale mai favorabile salariaților, în considerarea prevederilor Legii 130/1996, respectiv Legea 62/2011.".
Avându-se în vedere obiectul cererii principale și modalitatea de aducere la executare a hotărârii, pentru a se evita orice confuzii, deși recursul a fost admis doar cu privire la valoarea salariilor de bază de după data de 21.03.2012, Curtea de Apel Bacău a ales să specifice în dispozitiv toate aspectele vizând întreaga perioadă vizată de acțiune, atât acolo unde recursul a fost respins, cât și acolo unde a fost admis.
La încheierea comunicată împreună cu somația emisă a fost atașată hotărârea primei instanțe împreună cu dispozitivul hotărârii instanței de recurs.
Debitoarea a solicitat suspendarea executării silite, însă ulterior declară că nu a achitat cauțiunea fixată de instanță, renunțând la cererea de suspendare.
Examinând lucrările dosarului instanța reține că pe fond, contestația formulată este neîntemeiată, pentru considerentele ce succed:
Titlul executoriu este constituit, în speță, de hotărâri judecătorești rămase definitive prin deciziile pronunțate de Tribunalul N. și Curtea de Apel Bacău și intrate în puterea lucrului judecat. Prin aceste hotărâri s-a dispus obligarea contestatorului la plata sumei reprezentând diferența dintre drepturile salariale stabilite prin aplicarea salariului minim de mai sus și cele efectiv încasate pentru perioada 12 iulie 2009 - 21 martie 2012. Pentru perioada 22 martie 2012 - 30 septembrie 2013 obligă pârâta la diferențe drepturi salariale având în vedere un salariu minim de 840 lei la care se aplică rata inflației INS pentru anul 2011, astfel cum s-a stabilit prin prezenta hotărâre. Menține din sentință doar dispozițiile vizând obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În cursul judecării contestației la executare nu pot fi făcute susțineri care, direct sau indirect, ar conduce la o reexaminare pe fond a litigiului dintre părți decât în măsura în care titlul executoriu este constituit dintr-un alt act juridic decât o hotărâre judecătorească, iar pentru contestarea acestuia nu este reglementat un alt instrument procedural. Faptul că s-a formulat recurs împotriva deciziei Tribunalului N. nu schimbă cu nimic caracterul executoriu al titlului de creanță emis în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile.
Deoarece nu s-a procedat la executarea benevolă din partea debitorului s-a solicitat executorului judecătoresc punerea în executare a dispozitivului hotărârii primei instanțe cât și cel al hotărârii pronunțate în recurs. Deoarece dispozitivul hotărârii date în recurs stabilea obligarea contestatoarei la plata diferențelor salariale, creanța având un caracter lichid determinabil (art. 662 alin. 3, teza finală), iar aceasta trebuia stabilită pe calea unui raport de expertiză tehnică contabilă, în temeiul art. 628 alin. 2 C.pr.civ., executorul a stabilit printr-o încheiere, denumită de actualizare, efectuarea raportului de expertiză și identificarea diferențelor salariale, în conformitate cu dispozitivul hotărârii date de Curtea de Apel Bacău în recurs. Prin raportul de expertiză contabilă s-au identificat diferențele salariale, exclusiv raportat la dispozitivul hotărârii pronunțate în recurs, fiind folosite ca salarii de bază valorile indicate în această hotărâre.
După efectuarea raportului de expertiză, executorul a putut identifica toate sumele reprezentând cheltuielile de executare, a emis somația cu suma exactă și a comunicat debitoarei somația cuprinzând valoarea exactă, hotărârea instanței de fond și dispozitivul instanței de apel;
Debitoarea a atacat încheierea de încuviințare a executării silite, motivele de contestație vizând în special aspectul că, în cauză, titlul executoriu ar fi fost reprezentat doar de hotărârea Curții de Apel Bacău. În realitate, s-a procedat la punerea în executare a dispozitivului ambelor hotărâri, atât cea pronunțată la fond cât și dispozitivul pronunțat în recurs. Cererea de executare indică ambele dispozitive și are atașată hotărârea primei instanțe cu referatul privind dispozitivul Curții de Apel Bacău, împreună cu ștampila definitivă și irevocabilă.
De asemenea susținerile contestatoarei legate de raportul de expertiză sunt neîntemeiate, deoarece expertiza vizează calculul raportat doar la dispozitivul deciziei pronunțate în recurs de Curtea de Apel Bacău. Practic, dispozitivul hotărârii date în recurs aduce modificări celei pronunțate la fond cu privire la capătul de cerere privind plata drepturilor salariale doar la perioada ulterioară datei de 22.03.202 până la 30.09.2013, unde inițial s-a folosit un salariu minim de 1.000, în loc de 840 de lei actualizat cu rata inflației INS pe anul 2011, așa cum a statuat Curtea de Apel Bacău. Aplicarea unei alte valori decât cea considerată ca fiind cuvenită potrivit opiniei instanței de recurs, coroborate cu faptul că în cauză nu s-a solicitat casarea cu reținere, a condus la faptul că expertiza inițială nu a mai putut fi valorificată în integralitate, dispozitivul hotărârii pronunțate în recurs fiind dat în așa manieră încât creanța să aibă un caracter determinabil. De asemenea, în ceea ce privește natura creanței, aceasta este una certă, lichidă și exigibilă, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 662 alin. 1,2, 3 și 4 C.pr.civ., toate susținerile contestatoarei fiind neîntemeiate, dispozitivul hotărârii pronunțate în recurs oferind toate elementele necesare stabilirii cuantumului creanței.
Astfel, creanța este certă fiind desprinsă din titlul executoriu (instanța de fond cât și cea de recurs au obligat debitoarea să îi plătească diferențele salariale rezultate din neaplicarea salariului minim de bază), este lichidă (cuantumul ei fiind determinabil, așa cum rezultă din dispozitivul hotărârii pronunțate în recurs) și exigibilă, plata fiind datorată încă de la momentul pronunțării hotărârii primei instanțe care este executorie de drept, debitoarea fiind tot de drept pusă în întârziere.
Având în vedere că nu s-au indicat alte motive care să conducă la concluzia nulității urmăririi silite și nici din examinarea actelor de executare nu rezultă vicii de fond sau de formă a acestora, instanța va respinge contestația ca neîntemeiată.
În temeiul art. 719 alin. 3 C.pr.civ. instanța constată că nu s-a făcut dovada că prezenta contestație a fost formulată cu rea-credință, și în consecință se va respinge cererea intimatului de amendare a contestatoarei cu suma de 1.000 de lei.
De asemenea, se va respinge și cererea formulată de B. Șoican O. I. din mun. R. în ce privește obligarea contestatoarei la plata sumei de 122 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de copierea dosarului de executare, deoarece B. Șoican O. I. nu este parte în proces, nu există temei legal de obligare a contestatoarei la plata acestor cheltuieli, urmând ca aceste cheltuieli să fie incluse în cuantumul cheltuielilor de executare.
În baza art. 451 și următoarele C.proc.civ., instanța urmează a lua act că intimatul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea C. JUDEȚEANĂ APA SERV SA N., cu sediul în PIATRA N., .. 20, J. N., în contradictoriu cu intimatul P. L. M., domiciliat în com. C., ., ca neîntemeiată.
Ia act că intimatul nu solicită cheltuieli de judecată.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de B. Șoican O. I. din mun. R. în ce privește obligarea contestatoarei la plata sumei de 122 lei cheltuieli ocazionate de copierea dosarului de executare.
Respinge, ca neîntemeiată cererea intimatului de amendare a contestatoarei cu suma de 1000 lei în temeiul art. 719 alin. 3 C.pr.civ.
Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare la Tribunalul N., cererea urmând a se depune la Judecătoria R..
Pronunțată în ședință publică azi, 30.09.2015.
Președinte,Grefier,
Red./jud. A.B.C./17._
Tehnored/N.M./14.12.2015
4 ex.
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3339/2015.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3167/2015.... → |
|---|
