Ordin de protecţie. Sentința nr. 2034/2015. Judecătoria ROMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2034/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 2034
Dosar nr._ - ordin de protecție
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2034
Ședința din Camera de Consiliu de la 02 Iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE P. - G. T.
Grefier E. B.
Ministerul Public- P. de pe lângă Judecătoria R.
a fost reprezentat de procuror M.-Ș. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamanta B. R. M. și pe pârâtul B. I. M., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu se prezintă reclamanta, asistată de avocat O. B., pârâtul, asistat de avocat V. R., martorii P. D., B. V., Marișcă L., C. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței de judecată următoarele:
- obiectul judecății – ordin de protecție,
- stadiul judecății – fond – al 2-lea termen de judecată,
- alte aspecte procedurale – se constată că la dosarul cauzei prin Serviciul Registratură al instanței de judecată, la data de 01.07.2015 s-a depus de către Primăria R. ancheta socială efectuată la locuința actuală a reclamantei.
Apărătoarea pârâtului depune un set de înscrisuri.
În temeiul art. 318 – art. 321 din Codul de procedură civilă, instanța procedează la audierea martorilor P. D., B. V., Marișcă L., C. D., sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate prezentei cauze.
Conform art.321 alin.1 din codul de procedură civilă fiecare martor a fost ascultat separat, cel neascultat nefiind de față.
Apărătoarea pârâtului arată faptul că după primul termen de judecată părțile au discutat în mod civilizat cu privire la copii și reclamanta și-a dat acordul ca pârâtul să meargă la locuința bunicii materne a reclamantei să vadă copiii, însă când pârâtul s-a dus acolo a fost amenințat să plece, în caz contrar urmând a fi anunțată poliția.
La interpelarea instanței, reclamanta arată faptul că pârâtul a căutat-o la serviciu, la locuința părinților ei, la locuința bunicii materne, că îi este frică că pârâtul îi va lua copiii, motiv pentru care nu îl lasă pe pârât să vadă copiii.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantei solicită admiterea acțiunii având în vedere probatoriul administrat. Solicită, în subsidiar, admiterea acțiunii doar cu privire la reclamantă. Pârâtul este o fire violentă și consumă alcool. Antecedentele penale ale pârâtului față de comportamentul cu persoane din societate și pozele de pe facebook provoacă reclamantei o stare de temere. Pârâtul infirmă că acel mesaj de pe rețeaua de socializare i-ar aparține. Însă dacă nu era al lui, unde este atașată și poza lui, ar fi făcut o plângere penală. Trebuie avută în vedere presiunea psihică pe care o exercită pârâtul asupra reclamantei. Se impune a se avea în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Arată că deși pârâtul are o relație bună cu copiii, dacă instanța i-ar da acestuia posibilitatea de a-i vizita, el va veni în contact și cu reclamanta, lucru care ar genera conflicte între reclamantă și pârât și i-ar afecta și pe copii.
Apărătorul reclamantei solicită, față de motivele expuse, admiterea acțiunii.
Apărătoarea pârâtului solicită respingerea acțiunii întrucât nu sunt întrunite condițiile emiterii unui ordin de protecție, nu s-a dovedit că există o situație excepțională, că sunt puse în pericol anumite reguli, viața unei persoane. Nu există o stare de temere, un pericol. Pârâtul a fost la locul de muncă al reclamantei, la locuința părinților reclamantei, la locuința bunicii materne a reclamantei dorind să își vadă copiii. Era normal ca pârâtul să meargă acolo unde știa că o putea găsi pe reclamantă. Era normal să fie îngrijorat că nu știa unde îi sunt copiii, care fuseseră luați mișelește de către reclamantă de la școală și duși la bunica maternă a acesteia. Nu a rezultat faptul că, copiii ar fi în pericol. Din povestirile martorilor și ale pârâtului, rezultă faptul că reclamanta nu are răbdare cu copii, le vorbește urât, îi repede. Reclamanta nu i-a lăsat pe copii să meargă la serbarea de la sfârșitul anului școlar, chiar dacă aceștia și-au învățat rolurile și aveau pregătite hăinuțele și nici să își ridice premiul. Problema penală a pârâtului a fost în anul 2012. Reclamanta a fost și înainte și după această perioadă cu pârâtul. Nu a avut nici o temere. Nu poate spune că după 3 ani ar avea o temere. Dacă ar fi avut vreo temere, ar fi făcut plângere penală.
Apărătoarea pârâtului solicită, având în vedere considerentele expuse, respingerea acțiunii.
Având cuvântul în replică, apărătorul reclamantei solicită ca instanța să aibă în vedere și depoziția martorului B. V., mama pârâtului, din care reiese un ușor comportament violent al pârâtului, respectiv că dădea cu pumnii în perete.
Reprezentantul Ministerului public solicită admiterea cererii formulată de reclamantă.
În temeiul art. 394 din Noul Cod de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței cu nr._ reclamanta B. R. M. în contradictoriu cu pârâtul B. I. M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se emită un ordin de protecție a sa și a celor doi copii ai lor, B. A. L. născut la data de 19.09.2007 și B. A. O., născut la data de 11.06.2010 în sensul adoptării următoarelor măsuri:
- obligării agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de persoanele indicate mai sus, față de locuința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanelor protejate;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victimele;
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat faptul că se teme pentru ea și copii lor, pentru că în ultima perioadă pârâtul este tot mai violent, o lovește, vorbește urât, o amenință pe ea și pe copii, o urmărește la locul de muncă. A mai arătat reclamanta că se teme pentru ea și copiii săi și că nu mai poate trăi în această teroare, motiv pentru care a și promovat acțiune de divorț.
În dovedire, reclamanta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, proba cu martori.
În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile Legii 217/2003 și ale Legii 25/2012.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru potrivit art.27 indice 2 din Legea 217/2003.
Pârâtul a fost legal citat, acesta s-a prezentat la instanță, a arătat că nu sunt reale susținerile reclamantei, că el are o relație bună cu copiii săi, că dimpotrivă reclamanta este violentă, nu se ocupă de copii și că fără un motiv anume a luat copii și a plecat. A mai arătat că pagina de facebook prezentată nu este a lui nu a fost creată de el. Pârâtul a recunoscut că are anumite probleme în familie, dar nu este vorba de acea violență prezentată de reclamantă și că nu are un comportament care să o pună în pericol pe ea și pe copii.
Examinând actele de la dosar, instanța a reținut faptul că reclamanta și pârâtul au calitatea de soți, însă reclamanta a promovat pe rolul aceleași instanțe acțiunea de divorț. Din actele de la dosar și din declarația martorilor propuși de reclamantă, audiați în cauză, a rezultat faptul că între părți a existat de foarte multă vreme o stare de tensiune generată de pârât, care consumă alcool și devine foarte violent verbal și fizic și că reclamanta în ultima perioadă nu mai poate conviețui cu pârâtul, că acesta o urmărește la locul de muncă, în toate destinațiile în care se deplasează. Martorul a mai arătat că pârâtul folosește un limbaj trivial în familie în prezența celor doi copii ai săi și că aceștia reproduc fără să aibă reprezentarea a aceea de înseamnă aceste cuvinte.
Dimpotrivă martorii pârâtului și aici mai ales mama a precizat faptul că părțile au probleme în familie de vreo patru ani, că nu se mai înțeleg și că acestea au căpătat amploare, dar că nu poate fi vorba de violență verbală și fizică din partea pârâtului. A mai arătat că pârâtul are o relație bună cu copiii, că se îngrijește de ei și că nu are cum să le facă rău.
Vecinul pârâtului l-a prezentat pe pârât ca pe o fire liniștită, care are grijă de familie.
Analizând toate aceste probe, instanța constată că în familia părților este o problemă destul de gravă care se răsfrânge negativ asupra copiilor. Fără a ține seama de condamnarea pârâtului, care poate fi apreciată ca un eveniment nefericit din viața sa, instanța consideră, în raport de toate probele dosarului, că acesta are accese de violență față de reclamantă, pe care nu le poate controla Chiar dacă acest comportament ar fi urmarea unei provocări din partea reclamantei, atitudinea pârâtului nu ar trebui să fie aceasta. Astfel, tatăl vitreg al reclamantei a arătat că nu de puține ori a fost martorul unor astfel de scene prin care pârâtul s-a impus autoritar, că a mers la serviciu la reclamantă în stare de ebrietate și cu aceeași atitudine violentă, când a mers la locuința bunicii reclamantei tot în stare de ebrietate și a lovit în ușă pentru că nu i s-a dat drumul. Din probe a rezultat că pârâtul are o relație bună cu copiii, că se îngrijește de ei, însă în condițiile în care instanța i-ar da acestuia posibilitatea de a-i vizita el va trebui să vină în contact cu reclamanta, lucru care ar genera un întreg scandal și care nu ar fi benefic pentru copii.
Emiterea ordinului de protecție vizează adoptarea măsurilor urgente pentru ocrotirea și punerea la adăpost a reclamantei și a celorlalți membri ai familiei de atitudinile violente ale pârâtului. Instanța a considerat necesar a obliga pe pârât la consiliere psihologică deoarece un asemenea comportament presupune și apelarea la un specialist care să-l ajute să se oprească de la un asemenea comportament. În raport de aceste împrejurări, de probele dosarului, instanța consideră întemeiată cererea reclamantei. Instanța va admite acțiunea reclamantei.
Cum potrivit disp. art.27 din Legea 217/_ modificată, aceste măsuri au caracter temporar, instanța va stabili ca durata acestor măsuri sa fie de 4 luni.
Prezentul ordin de protecție are caracter de titlu executoriu și se va comunica Poliției Municipiului R.
Pârâtului i se vor pune în vedere dispozițiile art.27 indice 8 din Legea 217/2003 modificată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de emitere a ordinului de protecție formulată de reclamanta B. R. - M. domiciliată în R., ..60, jud. N., f.f.l. în R., .. 26, ., jud. N., CNP_ împotriva pârâtului B. I. M. CNP_, cu domiciliul în R., ..60, jud. N. și în consecință:
În temeiul art. 26 și urm. din Legea nr. 217/2003, modificată, emite ordin de protecție a reclamantei, și a celor doi copii, B. A. - L., născut la data de 19.09.2007 și B. A. - O., născut la data de 11.06.2010 în sensul:
- obligării pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate de 50 de m față de persoanele indicate mai sus, față de locuința, locul de muncă (Onix R. ) sau unitatea de învățământ a persoanelor protejate;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victimele;
- obligarea pârâtului de a urma consiliere psihologică;
- stabilirea locuinței minorilor la locuința actuală a reclamantei în R., . 26, .;
Durata măsurilor dispuse prin prezentul ordin de protecție este de 4 luni.
Prezentul ordin de protecție are caracter executoriu și se comunică Poliției Municipiului R. pentru aducere la îndeplinire, jud. N..
Pune în vedere pârâtului dispozițiile art. 278 din Legea nr. 217/2003, modificată, potrivit cărora încălcarea măsurilor dispuse prin prezentul ordin de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești.
Constată că pârâtul a fost asistat de apărător ales.
Executoriu fără somație și fără trecerea vreunui termen.
Cu recurs în 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.07.2015.
Președinte,Grefier,
Red./Tehnored./jud. T.P.G./B.E.
02.07.2015/, 5 ex
.
| ← Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 1588/2015. Judecătoria... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1636/2015.... → |
|---|
