Plângere contravenţională. Sentința nr. 2405/2015. Judecătoria ROMAN
Comentarii |
|
Sentința nr. 2405/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 2405
Dosar nr._ pl contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R.
SENTINȚA CIV. Nr. 2405
Ședința publică de la 01 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. C.-M.
GREFIER F. N.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent . și pe intimat I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, având ca obiect plângere contravențională
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
Obiectul cererii_ plângere contravențională.
Stadiul procesual-fond, primul termen.
Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte, conform art. 104 alin. (13) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
La cea de-a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.
Instanța în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. rap. la art. 32 alin.1 din OG 2/2001 stabilește că este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cerere de chemare în judecată, având în vedere locul săvârșirii contravenției.
În temeiul art.255-258, C.pr.civ., apreciindu-le ca fiind utile, pertinente și concludente pentru soluționarea cauzei, instanța încuviințează, pentru ambele părți, înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ din data de 09.01.2015, petenta . a solicita, în contradictoriu cu ISCRT constatarea nelegalității și netemeiniciei și anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 12.12.2014, în subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment
În motivare, petenta a arătat că, la data de 12 decembrie 2014, pe raza localității R., județul N., salariatul unitatii petente, angajat pe funcția de șofer, dl. S. V. M., a fost oprit de către reprezentantii intimatei, care a solicitat acestuia prezentarea documentelor aferente transportului de persoane efectuat cu autobuzul cu numărul de înmatriculare_, salariatul . prezentând, printre alte documente, si Licenta de transport, foaia de parcurs vizata de unitate, inregistrariile tahogaf privind timpii de condus.
A mai arătat că, la momentul controlului, in urma verificărilor efectuate, s-au constatat neprezentarea in trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital astfel: in urma analizării perioadelor de conducere si odihna ale conducătorului auto S. V. M. înregistrate pe cartela tahograf nr. 55FU000 emisa acestuia, a fost generat raportul "date lipsa șofer” în urma căruia s-a constatat ca in perioadele 17.11.2014 orele 19:23-19.11.2014 orele 15:29; 01.12.2014 orele 19:35-03.12.2014 orele 15:32 si 09.12.2014 orele 19:02-12.12.2014 orele 08:29 pe card-ul tahograf nu au fost înregistrate activitati ale conducătorului autocarului, iar acesta nu a putut prezenta la control listari efectuate cu imprimanta tahografului digital, diagrame tahograf sau formulare de atestare a activitatilor sale zilnice pentru perioadele anterior menționate.
S-a mai arătat că, s-a dispus sancționarea . cu amenda in cuantum de 4.000 lei, conform disp. art. 8, alin. 1 pct. 31, coroborat cu disp. art. 9 alin. 1 lit. c din OG nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, cu modificările si completările ulterioare.
Petentul a mai menționat că solicită anularea procesul verbal . nr._ din data de 12 decembrie 2014, având in vedere, pe de o parte, aplicarea unei sancțiuni contravenționale unei alte persoane decât cea care se face vinovata de savarsirea acesteia, iar, pe de alta parte, inexistenta faptei savarsite de șoferul S. V. M., care a respectat timpii legali de conducere.
S-a mai precizat că, procesul verbal este nelegal întocmit, motivat de faptul aplicării sancțiunii contravenționale unei alte persoane decât cea care se face vinovata de savarsirea acesteia, agentul constatator având obligația de a determina, in cuprinsul procesului verbal, latura obiectiva a contravenției, care consta in acțiunea/inacțiunea incriminata de legiuitor, locul si modul de savarsire a acesteia; subiectul contravenției - persoana care a savarsit in mod direct fapta prevăzuta si sancționata de lege; latura subiectiva a contravenției — vinovatia, or, agentul constatator a identificat doar primele doua elemente constitutive ale contravenției, respectiv fapta si persoana vinovata.
Petentul a mai învederat că, agentul constatator a procedat in mod nelegal prin încheierea Procesului verbal ISCTR nr._ din data de 12 decembrie 2014, motivat de faptul ca agentul constatator nu a avut in vedere toate aspectele de fapt necesare stabilirii vinovatiei conducătorului auto S. V. M., in savarsirea contravenției imputate, agentul constatator trebuind sa solicite conducătorului auto si petentei informații suplimentare in legătura cu eventuala incalcare a legislației privind durata maxima de condus si pauzele impuse prin actele normative comunitare. Pe de alta parte, agentul constatator a aplicat in mod greșit sancțiunea amenzii subscrisei Societati, in condițiile in care a reținut ca fapta a fost savarsita de către conducătorul auto S. V. M., sanctiunea prevăzuta de legea contravenționala neputând fi aplicata decât persoanei vinovate de savarsirea faptei incriminate.
A mai arătat că, a depus demersurile necesare in a se asigura ca salariatul, conducătorul auto S. V. M. deține Contract individual de munca, Fisa de post, Atestat profesional de transport persoane, permis de conducere categoria D, Aviz medical valabil si Aviz psihologic valabil, de asemenea, a instruit in permanenta salariatii cu privire la obligațiile ce le revin in activitatea de transport persoane, inclusiv cu privire la obligația de a deține documentele personale justificative ale activitatii prestate. Toate aceste elemente, rastoama prezumția de vinovatie așezata de legiuitor si de către agentul, in sensul ca a depus demersurile necesare pentru a evita incalcarea dispozițiilor legale de catre salariati.
Petenta a mai precizat că lipsește cu desavarsire fapta imputata domnului S. V. M., in perioadele 17.11._14; 01.12._14 si 09.12._14, S. V. M. s-a aflat in concediu de odihna.
In drept, petenta a invocat prevederile O.G. nr.2/2001.
În dovedire, petenta a depus următoarele înscrisuri: procesul verbal . nr._/12.12.2014, extrase cartela tahograf privind activitatea numitului S. V. M., formulat de control în trafic . nr._.
În conformitate cu prevederile art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost legal timbrată cu timbru judiciar în cuantum de 20 de lei.
Prin întâmpinarea formulată și depusă prin serviciul de registratură al instanței la data de 06.03.2015, intimata a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat faptul că la controlul efectuat de către inspectorii ISCTR in data de 12.12.2014 ora 16:55 in punctul DN 2 km 330, loc. R., jud. N. asupra vehiculului cu numărul de înmatriculare_, deținut pe numele petentei condus de conducătorul auto S. V. M., in timp ce efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate in trafic național in baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, in urma verificărilor s-a constatat ca petenta efectua transportul fara a detine la bord si fara sa poată prezenta la momentul si locul controlului numarul necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice din care sa rezulte activitatea acestuia pentru 28 de zile anterioare pentru conducătorul auto S. V. M., nu a făcut dovada activitatiilor sale prin vreun alt document care sa ateste activitatea șoferului pentru diagramele care lipseau pentru perioada anterioara controlului, abatere ce constituie contravenție in conformitate cu dispozițiile art.8 alin. l pct. 31 din O.G. nr. 37/2007 modif prin OG nr.21/2009 și Legea nr. 52/2010 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitatii acestora.
A mai menționat că, procesul verbal beneficiază de o prezumție de autenticitate si veridicitate, are valoarea probanta a unui act doveditor preconstituit. care face dovada faptei comise pana la proba contrarie iar petentul care a contestat acest act administrativ oficial nu a dovedit prin probe nelegalitatea sau netemeinicia acestui proces verbal, fapta savarsita conținând toate elementele constitutive ale unei contravenții, iar agentul constatator a respectat prevederile exprese ale art. l6 alin. 5, 6 si 17, 19 si 25-27 din OG. Nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu privire la întocmirea, modul de încheiere si comunicare al procesului verbal de contravenție. Astfel petenta are toate elementele de identificare, procesul verbal de contravenție conține descrierea faptei, contravenția, temeiul legal in baza in care a fost sancționata, de asemenea, procesul verbal a fost incheiat in lipsa reprezentantului legal, care nu a fost prezent la momentul încheierii procesului verbal si deci nu a putut formula obiecțiuni. Procesul verbal a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 19 alin 3 menționând la punctul 10 din acesta motivul lipsei obiecțiunilor reprezentantului legal al contravenientului, procesul verbal a fost comunicat prin posta.
Intimata a mai arătat că, operatorul de transport rutier are obligația să asigure existența la bordul autovehiculului, pe toată durata executării transportului, a documentelor impuse de categoria de transport rutier efectuata și de prevederile legale în vigoare. Petenta a fost sanctionata pentru lipsa diagramelor tahograf la bordul vehiculului deoarece intra in sarcina acesteia realizarea acestei obligatii respectiv prezentarea acestora la control răspunderea pentru incalcarea dispozițiilor legale ii revine operatorului de transport întrucât aceasta trebuia sa asigure diagramele la bordul vehiculului, ori la momentul controlului, nu a fost in măsură sa prezinte aceste diagrame si nici sa facă dovada stationarii vehiculului sau o alta situație.
A mai arătat că, răspunderea pentru incalcarea dispozitiilor legale ii revine operatorului de transport si nu conducătorului auto, persoana juridica poate sa-si sanctioneze șoferul daca, contravenția a fost savarsita din vina acestuia, respectiv neprezentarea la control a documentatiei de transport impusa in mod imperativ de legea in vigoare, sau se poate întoarce cu acțiune împotriva acestuia pentru a-si recupera prejudiciul creat, insa acest fapt nu o exonerează de răspundere deoarece răspunderea pentru fapta proprie a persoanei juridice va fi angajata ori de cate ori organele acesteia, cu prilejul exercitării funcției ce le revine vor fi savarsit o fapta ilicita. Răspunderea unitatii de transport este una legala derivata din prerogativele de diriguire si control asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu, revine persoanei juridice angajatoare, care in consecința răspunde contravențional, potrivit art.3 alin.2 din OG nr.2/2001 republicata care prevede: persoana juridica răspunde contravențional in cazurile si in condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc si se sancționează contravenții.
S-a mai arătat că, petentei ii revine atribuția sa depună diligente suplimentare cu privire la legalitatea efectuării transportului si supravegherea in acest sens a modului in care se desfasoara activitatea de transport pe care aceasta o prestează prin prepușii sai, in cazul de fata are obligația de a asigura documentele necesare transportului rutier public de mărfuri, de a verifica la finalitatea cursei cum s-a desfășurat aceasta, de a stabili daca a fost respectata legislația in materia transporturilor de către prepușii sai si sa i-a masuri in cazul incalcarii acestor prevederi.
Intimata a mai arătat că, operatorii de transport sunt obligați să înmâneze o dovadă a activității șoferului, la plecarea acestuia în cursă, respectiv tipizatul care se completează cu datele de identitate ale conducătorului auto, tipizat pe care se menționează dacă acesta a avut o perioadă de concediu de odihnă sau medical, sau o altă situație și reprezintă o dovadă ce vine tocmai în scopul de a justifica lipsa diagramelor la bordul vehiculului și totodată de a evita sancționarea contravențională, ori la momentul controlului acest tipizat nu exista la bordul vehiculului controlat, tipizat ce trebuia să fie semnat și ștampilat de agentul constatator la fel cum se procedează și în cazul diagramelor tahograf verificate, a foii de parcurs.
Intimata a mai arătat că nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, datorită gradului de pericol social al faptei săvârșite dar și a faptului că petenta nu se află la prima abatere, aceasta fiind sancționată încă în alte 19 situații, de către inspectorii ISCRT.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 Codului de procedură civila. ale OG nr. 2/2001, OG nr.37/2007 modif prin OG nr.21/2009 și Legea nr. 52/2010 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.
În temeiul art.223 și art.411 alin.2 Cod procedură civilă, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Au fost depuse de către intimată procesul verbal . nr._ încheiat la data de 12.12.2014, formulat de control în trafic . nr._, licența de transport . nr._/01.05.2013, certificat de înmatriculare pentru autovehiculul cu nr. de înregistrare_ .
Prin sentința civilă nr. 6370/11.05.2015, Judecătoria Iași a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de intimată și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei R..
Pe rolul Judecătoriei R., cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 02.07.2015.
La termenul din data de 01.10.2015 instanța a încuviințat, apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 12.12.2014 de către agenții constatator al intimatului ISCTR, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 4.000 lei pentru fapta prevăzută de art. 8 alin.1 pct. 31 din OG 37/2007 și sancționată de art. 9 alin.1 lit. c din OG 37/2007.
S-a reținut că în data de 12.12.2014, orele 16.55, pe DN 2 km 330, loc. R., jud. N. a fost oprit și verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, utilizat de către T. P. SRL, în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de către conducătorul auto S. V. M., în timp ce efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate in trafic național, in urma verificărilor s-a constatat ca petenta: neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital astfel: în urma analizării perioadelor de conducere și odihnă ale conducătorului auto S. V. M., înregistrate pe cartela tahograf nr. 55FU000 emisă acestuia(analiza fiind efectuată cu ajutorul soft-ului specializat Tachoscan), a fost generat raportul ”date lipsă șofer”, în urma căruia s-a constatat că în perioadele 17.11.2014, orele 19.23 – 19.11.2014, orele 15.29; 01.12.2014, orele 19.35 – 03.12.2014, orele 15.32 și 09.12.2014, orele 19.02 – 12.12.2014, orele 08.29 pe cardul tahograf nu au fost înregistrate activități ale conducătorului auto, iar acesta nu a putut prezenta la control listări efectuate cu imprimanta tahografului digital, diagrame tahograf sau formulare de atestare a activităților sale zilnice pentru perioadele anterior menționate, făcând astfel imposibil de determinat, în trafic perioadele de conducere și odihnă zilnice și săptămânale pentru perioada ultimelor 28 de zile, fiind întocmit totodată formularul de control în trafic . nr._, faptă prevăzută de art. 8 alin.1 pct. 31 din OG 37/2007 și sancționată de art. 9 alin.1 lit. c din OG 37/2007, astfel cum rezulta din cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 12.12.2014.
În drept, potrivit 8 alin. 1, pct. 31 din OG 37/2007, text de lege valabil la data controlului (art. 8 alin. 2 lit. z, din OG 37/2007, text de lege valabil cu data de 30.01.2015), privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital (potrivit art. 8 alin. 2 lit. z, din OG 37/2007, următoarele fapte reprezinta incalcari foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 si, dupa caz, ale Acordului AETR si constituie contraventii, daca acestea nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni: neprezentarea organelor de control a inregistrarilor din cele 28 de zile anterioare zilei curente); iar potrivit art. 9 alin. (1) din O.G. nr. 37/2007(art. 9 alin. 1 lit. c din OG nr.37/2007, text de lege valabil cu data de 30.01.2015), contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează: c)cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei(4.000-6.000 conform textului de lege modificat) – faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15–16, 18–20, 22–26, 28–30, 36 și 38, aplicabilă conducătorului auto, și faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1–11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.
Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 12.12.2014, instanța reține că acesta respectă condițiile de formă prevăzute de art.16 raportat la art.17 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, fapta fiind descrisă în mod corespunzător pentru a fi încadrată în textul de lege care reglementează contravențiile – art. 31 alin. 1 pct. 31 (art. 8 alin. 2 lit. z, din OG 37/2007, text de lege valabil cu data de 30.01.2015) din OG nr. 37/2007, nefiind necesară descrierea altor împrejurări față de conținutul normei care descrie și sancționează faptele drept contravenții, intimata procedând la o individualizare corespunzătoare a sancțiunilor aplicate.
De asemenea, actul sancționator cuprinde data și locul săvârșirii contravenției, fiind respectate totodată si prevederile art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal a fiind încheiat termenul de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
De asemenea, actul sancționator cuprinde data și locul săvârșirii contravenției, fiind respectate totodată si prevederile art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal a fiind încheiat termenul de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Instanța reține că contestatorul nu a invocat motive de nulitate absolută sau relativă a procesului verbal, motivele invocate prin plângere vizând netemeinicia sancțiunii aplicate.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de judecată reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța mai reține că procesul verbal analizat reprezintă un act administrativ care, în anumite condiții, se bucură de prezumția de temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cat și în practica instanțelor judecătorești, astfel că poate fi calificată drept o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept (a se vedea Hotărârea A. împotriva României din 4 octombrie 2007). Prezumția de temeinicie menționată este însă una relativă, legea permițând, deci, răsturnarea ei prin proba contrară. De altfel, instanța are obligația de a respecta prezumția de nevinovăție care presupune, totodată, nemijlocire și contradictorialitate.
De asemenea, instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 12.12.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Mai mult de atât, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă, atâta timp cât aceasta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
În cauza dedusă judecății, instanța reține că petenta nu a răsturnat prin probele administrate prezumția de temeinicie a actului sancționator, nefăcând dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, respectiv dovada că la momentul efectuării controlului conducătorul auto a prezentat diagramele tahograf pentru întreaga perioadă suspusă controlului.
Cele reținute prin procesul verbal sunt susținute și de documentația ce a stat la baza întocmirii sale: formulat de control în trafic . nr._, copie conformă nr._ a licenței de transport, licență de traseu . nr._/01.05.2013, și prin urmare instanța reține că în mod corect agentul constatator a apreciat fapta constituie contravenție și a încadrat-o juridic corespunzător.
De altfel, petenta nici nu a contestat faptul că conducătorul auto al autovehicului cu nr. de înmatriculare_ deținut, utilizat și licențiat pe numele petentei, care efectua transport rutier public de persoane, contra cost nu a respectat prevederile Regulamentului CE 561/2006, respectiv nu a prezentat numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital, neputând prezenta la control nici un alt document justificativ de atestare a activităților desfășurate conform Regulamentului CE 561/2006.
In ceea ce privește susținerile petentei în sensul că, conducătorul auto în perioadele 17.11._14; 01.12._14 si 09.12._14, S. V. M. s-a aflat in concediu de odihna, nu pot fi reținute, întrucât petenta nu a făcut dovada că la momentul controlului efectuat de către intimată, conducătorul auto a prezentat o dovadă a activității șoferului în sensul celor arătate de petentă prin plângerea formulată, respectiv tipizatul pe care să se menționeze dacă acesta a avut o perioadă de concediu de odihnă sau medical, sau o altă situație, tipizat ce trebuia să fie semnat și ștampilat de agentul constatator.
In ceea ce privește susținerile petentei în sensul că, agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională unei alte persoane decât cea care se face vinovata de savarsirea acesteia, in condițiile in care a reținut ca fapta a fost savarsita de către conducătorul auto S. V. M., sancțiunea prevăzuta de legea contravenționala neputând fi aplicata decât persoanei vinovate de savarsirea faptei incriminate., precum și faptul că a instruit in permanenta salariații cu privire la obligațiile ce le revin in activitatea de transport persoane, inclusiv cu privire la obligația de a deține documentele personale justificative ale activității prestate, instanța urmează să le înlăture pentru următoarele considerente.
Potrivit definiției oferite de OG 27/2011 și a regulamentului 1.071/2009 operator de transport rutier, reprezintă întreprindere care desfășoară activitatea de transport rutier de mărfuri și/sau persoane, contra cost, în speță societatea petentă ., aspect necontestat de către petentă. De altfel chiar din analiza OG 37/2012 rezultă că nu se poate pune semnul de egalitate între conducătorul auto și operatorul de transport, art. 9 din legea mai sus menționată legiuitorul a prevăzut în mod expres când faptele contravenționale se aplică fie „întreprinderii de transport rutier sau operatorului de transport”, fie conducătorilor auto.
Potrivit art. 9 alin.1 lit. c din OG 37/2007(art. 9 alin. 1 lit. c din OG nr.37/2007, text de lege valabil cu data de 30.01.2015), contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează: c)cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei(4.000-6.000 conform textului de lege modificat) – faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15–16, 18–20, 22–26, 28–30, 36 și 38, aplicabilă conducătorului auto, și faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1–11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.
Având în vedere cele mai sus arătate, instanța constată că aplicarea sancțiunii contravenționale operatorului de transport, respectiv petentei . a fost legală.
Față de cele expuse, instanța concluzionează că procesul-verbal de contravenție a fost confirmat de probatoriul administrat nemijlocit în cursul dezbaterilor, iar răspunderea petentei a fost stabilită în mod legal și temeinic.
În ce privește temeinicia sancțiunii aplicate, instanța va avea în vedere prevederile art. 9 alin.1 lit. c din OG nr. 37/2007 (art. 9 alin. 1 lit. c din OG nr.37/2007, text de lege valabil cu data de 30.01.2015), contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează: c)cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei(4.000-6.000 conform textului de lege modificat) – faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15–16, 18–20, 22–26, 28–30, 36 și 38, aplicabilă conducătorului auto, și faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1–11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentei.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, specific oricărei fapte contravenționale asemănătoare, precum și un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul-verbal. Gradul de pericol social abstract este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.
În speță, instanța reține că pentru fapta contravențională prevăzută de art. 8 alin.1 pct 31 din OG 37/2007 este stabilită sancțiunea amenzii între 4.000 și 8.000 lei (4.000-6.000 potrivit art. 9 alin. 1 lit. c din OG nr.37/2007, text de lege valabil cu data de 30.01.2015),. Așadar, observând sancțiunea stabilită (amenda fără posibilitatea de aplicare a avertismentului), precum și cuantumul ridicat al acesteia (minimul amenzii contravenționale de 4.000 RON), se constată că legiuitorul a apreciat că fapta prevăzută de art. 8 alin.1 pct. 31 din OG 37/2007 prezintă un grad de pericol social abstract ridicat.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că pericolul social al faptei reținute ca fiind săvârșite de către petentă este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind circulația pe drumurile publice. Ca atare, instanța va considera operațiunea de individualizare a sancțiunii aplicate ca fiind corect și proporțional realizată în raport de fapta reținută și impactul acesteia asupra valorilor sociale proteguite, în condițiile în care dispozițiile legale incidente urmăresc siguranța transportului rutier pe drumurile publice.
Față de aceste aspecte, în lipsa unor dovezi care să releve împrejurări deosebite de săvârșire a faptei, care să justifice reținerea unui grad de pericol social concret redus al faptei și față de poziția de nerecunoaștere a faptei avută de petentă pe tot parcursul judecării cauzei, instanța nu poate reține că în speță s-ar impune reindividualizarea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate.
În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul, reținând că petenta a fost sancționat cu amendă al cărei cuantum este egal cu minimul amenzii prevăzute de lege, instanța consideră că scopul educativ, dar și cel preventiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii în cuantumul stabilit de către agentul constatator, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială, prin urmare, instanța apreciază că nu se impune schimbarea amenzii cu avertismentul. De altfel, instanța reține că petenta nu se află la prima abatere, aceasta fiind sancționată de 19 ori, de către inspectorii ISCRT (f. 41 ds.).
Așadar, fiind menținută prezumția de validitate și legalitate a procesului verbal contestat, nefiind înlăturată forța probantă de care se bucură acesta, dar fiind înlăturată prezumția de nevinovăție a petentei, căreia într-adevăr i-a conferit relevanță Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în materie contravențională, prin oferirea posibilității fiecărei părți implicate în a-și dovedi susținerile și, ținând seama că prin procesul verbal de contravenție acesteia i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 4.000 de lei, dozată în mod corespunzător gradului de pericol social al faptei, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va considera că plângerea formulată de petenta . împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 12.12.2014 este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge, și implicit va menține procesul verbal de constatare a contravenției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de petentul . cu sediul ales la SCPA A. și Aociații în Iași, ., ., ., jud. Iași. în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR cu sediul în București, sector 1, ., nr. 38, având ca obiect plângerea contravențională privind procesul-verbal . nr._/12.12.2014.
Menține valabil procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/12.12.2014.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria R..
Pronunțată în ședință publică la 01.10.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
M. C.-ManoleFilofteia N.
Red./MCM/15.10.2015
Trehnored./NF/19. 10. 2015
4 ex.
← Pretenţii. Sentința nr. 2986/2015. Judecătoria ROMAN | Partaj judiciar. Sentința nr. 3642/2015. Judecătoria ROMAN → |
---|