Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 23242/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr._/2015
Ședința publică de la 03 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. H.
Grefier M. V.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant F. O. G. D. A. LA C.A. C. ȘI ASOCIAȚII, reclamant F. L. M. D. A. LA C.A. C. ȘI ASOCIAȚII și pe pârât S.C. O. R. S.A., pârât O. F. SOLUTIONS BV PRIN S.C. O. R. S.A., având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica de la data de 26.11.2015 incheierea de sedinta de la acea data facand parte din prezenta, când instanța a amanat pronuntarea la data de 03.12.2015 când deliberand a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fată constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr._/299/2015 reclamantii R. E. L., P. T., P. M., T. M. D., R. M. I., FABRY F. A., FABRY C. V., D. E. C., D. A. V., BIRLODEANU G. L., BIRLODEANU R. V., F. O. G., F. L. M., L. C., L. G., Z. C. C., Z. A. M., C. S. T., C. C. A., N. V. R., A. L., P. R., N. R. I., S. C. M., S. R. G., I. M. A., GORNATEANU G. D., GORNATEANU E. S. au chemat in judecata pe paratele S.C. O. BANK ROMÂNIA S.A. și O. F. SOLUTIONS BV- prin ., solicitand instanței:
1. să constate ca abuzivă clauza referitoare la stabilirea dobânzii regăsită în ANEXA 1 Punctul 6 atât din contractele inițiale cât și din actele adiționale (marja surprinsă prin lipsa de informare), de unde lipsește Marja Băncii, indicator obligatoriu in determinarea dobânzii pentru contractele cu dobânda variabila si sa oblige banca sa completeze contractele de credit cu marja de profit a băncii si sa o includă in contractul de credit- componenta inexistenta in contract si la acest moment, (componenta fixa),la data semnării contractului, marja cuprinsa in rata de dobânda aplicabila contractului, ce se va stabili in urma expertizei tehnice de specilitate, in sensul de a fi inclusa în contract marja fixa de la semnarea contractelor de credit si pana la finalizarea acestora (pentru toata perioada de valabilitate a contractului);
2. să dispună recalcularea nivelului dobânzii percepute in temeiul contractelor de credit, de la apariția OUG 174/2008 si pana la zi, dupa formula marja bancii fixa la care se adaugă valoarea indicelui de referința Libor/Euribor pentru identificarea diferentelor percepute de către banca, marja băncii putând fi identificata prin expertiza tehnica;
3. să dispună adaptarea/modificarea contractelor de credit in sensul de a obliga parata sa precizeze in contracte ca rata de dobânda poate fi modificata exclusiv prin fluctuațiile LIBOR,EURIBOR;
4. să constatate ca abuzive in înțelesul legii 193/2000 clauzele referitoare la comisionul de acordare si administrare, ambele regăsite in ANEXA 1 Punctul 3 ;
5. să constate ca abuziv in înțelesul legii 193/2000 a comisionului de rambursare anticipata ce de asemenea este ilegal si regăsit in contracte;
6. să dispună obligarea paratei la restituirea sumelor de bani plătite de către împrumutati referitoare la „ Comisionul de acordare" ce se regasete in contractele supuse judecații, a „Comisionului de administrare" cat si excedentul de dobânda recalculat, ce vizează dobânda de la data apariției OUG 174/2008 si pana la data efectuării expertizei si in continuare pana la efectuarea modificărilor ce urmează sa le dispuneți in contractul de credit;
7. să oblige la plata dobânzilor legale pentru sumele percepute în plus.
În motivare, reclamantii au arătat că, în ceea ce priveste clauza referitoare la stabilirea dobânzii atât cea din contractele initiale cât și cea din actele aditionale este abuzivă deoarece, nu există o stipulatie clara, pe baza contractului initial, al calculului dobânzii variabile ulterioare, mai exact nu este indicat criteriul avut în vedere de către unitatea bancară prin raportare la care se calculează rata dobânzii. În acest context, reclamantii consideră că banca ar avea posibilitatea de a modifica dobânda în discutie zilnic, fără ca acestia să poată verifica dacă modificările sunt corecte si făcute cu respectarea drepturilor acestora.
În ceea ce priveste recalcularea dobânzii percepute, s-a arătat instantei că după . OUG 174/2008 banca avea obligatia de a varia dobânda în raport strict de indicele de referintă.
Reclamantii arată că este adevărat că in contractele indicate in ANEXA 1 nu s-a prevăzut expres ca in cadrul dobânzii este cuprinsă si marja fixa a băncii, cu toate acestea o astfel de omisiune nu conduce la concluzia ca dobânda nu cuprinde si acest element câtă vreme marja fixa este elementul determinant pentru bancă la încheierea contractului de credit.
Mai mult, reclamantii aduc la cunostinta instantei că, in spetă dobânda fixa s-a aplicat doar la momentul semnării contractelor initiale, iar ulterior, respectiv după un an, pe toată durata desfăsurării relatiilor contractuale s-a aplicat o dobândă variabila fără ca la momentul încheierii conventiilor părtile să fi stabilit o marjă fixă in functie de care să fie calculată dobânda.
Pe cale de consecintă, constatarea nulitătii absolute a prevederilor indicate in ANEXA 1 nu vine decât sa corecteze o stare de ilegalitate in menținerea, calcularea si indexarea dobânzii astfel prin anularea acelei clauze fiind permisa înlocuirea acesteia cu una legala de tip Marja Fixa plus Indice de Referinta.
În ceea ce priveste includerea în contractele de credit a mentiunii potrivit căreia rata de dobânda poate fi modificata exclusiv prin fluctuațiile LIBOR, EURIBOR reclamantii arată că o astfel de mentiune rezidă în mod evident din necesitatea înlăturării oricărui echivoc din contractele de credit.
În ceea ce priveste comisionul de acordare si administrare, precum si cel de rambursare anticipată prin cererea de chemare în judecată s-a arătat că, clauza prin care s-au stipulat astfel de comisioane este de asemenea o clauză abuzivă. Astfel, reclamantilor nu li s-a adus la cunostintă ce reprezintă această sumă si care este contraprestatia oferită de bancă.
În ceea ce priveste restituirea sumelor de bani plătite de către reclamanti cu titlu de comision de acordare si de administrare, precum si cu titlu de excedent de dobânda recalculat, reclamantii au arătat că, tot mai multe instante din România, văzând contractele abuzive si nelegale încheiate de consumatori cu O., au admis cererile de chemare în judecată. Astfel, în temeiul principiului echitabilitătii se impune admiterea si a prezentei cereri.
În final, reclamantii au mai arătat că, contractele încheiate de către acestia cu pârâtele au fost contracte de adeziune si prin urmare ei nu au avut posibilitatea de a negocia clauzele importante, motiv pentru care consideră că toate aceste sunt clauze abuzive si solicită constatarea nulitătii lor, în special datorită faptului că au fost impuse contrar cerintelor bunei-credinte, producând un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligatiile părtilor.
În drept, s-au invocat prevederile C.civ, precum si disp. art. 194 C., OUG 174/2008, 50/2008, 193/2008.
În dovedire s-au depus înscrisuri.
Prin încheierea din data de 15.10.2015 instanta a dispus disjungerea cauzei si formarea de dosare noi pentru toti reclamantii. În urma acestor dispozitii s-a format prezentul dosar, în care numitii F. O. G. si F. L. M. au calitatea de reclamanti, iar S.C. O. BANK ROMÂNIA S.A. și O. F. SOLUTIONS BV- prin . calitatea de pârâte.
Sub aspectul probatoriului, instanta, în temeiul art. 258 rap. la art. 255 alin. 1 C., a încuviintat proba cu înscrisuri, considerând aceste probe pertinente, concludente si utile pentru solutionarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
La data de 21.08.2006 între părți s-a încheiat contractul de credit nr. C_ în temeiul căruia reclamantii au împrumutat de la unitatea bancară în discutie suma de 28.000 CHF.
În ceea ce priveste capetele 1,2 si 3, dobânda datorată este variabilă în conformitate cu politica Băncii. De asemenea, dobânda curentă poate fi modificată în mod unilateral de către bancă, luând în considerare valoarea dobânzii de referintă pentru fiecare valută, fără a exista consimtământul clientului. de formulare a clauzei menționate reclamantul consideră această clauză abuzivă.
Instanța apreciază că părțile au prevăzut în mod legal condițiile în care dobânda poate fi modificată, în sensul că aceasta urmează a se raporta la valoarea dobânzii de referință a băncii pentru fiecare valută – EURIBOR (EUR)/ LIBOR (CHF)/ ROBOR (RON) –, care poate fi verificată de către client și care nu este aplicabilă exclusiv doar contractului de credit încheiat cu reclamantul, ci tuturor operațiunilor pe care le presupune realizarea obiectului de activitate al pârâtei și care implică astfel luarea în considerare a dobânzii de referință a băncii.
Mai mult, se constată că, deși în Anexa Legii nr. 193/2000, la lit. a, se arată că sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract, la aliniatul următor se precizează că prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivație întemeiată, în condițiile în care comerciantul este obligat sa informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante, iar acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Analizând clauza criticată de către reclamant, prin raportare la aceste prevederi legale, instanța constată că exista un motiv întemeiat pentru caracterul variabil al dobânzii, respectiv variația dobânzii de referință a băncii, prin raportare la elemente obiective și general aplicabile, respectiv indicele de referință Euribor/ Libor/ Robor.
De asemenea, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (inclusiv scadentarul creditului aflat la filele 61-69, respectiv filele 89-96), reiese că, pe parcursul derulării contractului, rata dobânzii datorată de către reclamant nu a crescut absolut deloc, ci din contră, aceasta a scăzut de la procentul de 5,70 % (rata aplicabilă la data încheierii contractului de credit) la procentul de 4,85 % (rata aplicabil în prezent).
Prin urmare, raportat la această solutie, instanta apreciază ca fiind neîntemeiate capetele de cerere privitoare la cuantumul dobânzii și modul de calcul al acesteia, urmând să le respingă ca atare.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept mentionate, instanta urmează să respingă, ca neîntemeiate, capetele 1, 2, și 3 ale cererii de chemare în judecată, privitoare la dobândă.
În ceea ce priveste comisionul de acordare, instanta retine că potrivit 9 pct. 1 lit. a din contractul încheiat între părti pentru creditul acordat banca urmează să perceapă un comision de acordare de 2.00 % din suma initială.
Pentru a se putea trece la analiza caracterului eventual abuziv al acestei clauze, instanta retine că se impune o analiza a dispozitiilor legale care exceptează anumite prevederi contractuale de la controlul caracterului abuziv.
Astfel, legea nr. 193/2000 este legea de transpunere în dreptul national a cerintelor Directivei nr.93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. La art.4 alin.6 din lege se prevede ca ,,evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite în schimb, pe de alta parte, în masura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj usor inteligibil".
Acest text de lege transpune în legislatia nationala dispozitia comunitara, prevazuta la art. 4 alin. 2 conform careia: "aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu priveste nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al pretului sau a remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de alta parte, în masura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar si inteligibil".
Clauzele referitoare la comisioane sunt elemente care determina costul total al creditului si împreuna cu marja de profit formeaza pretul contractului, iar aprecierea asupra caracterului abuziv al clauzelor, potrivit normelor de drept nationale si comunitare sus citate, nu poate privi nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, în raport cu serviciul furnizat, cu conditia ca aceste clauze sa fie clar si inteligibil exprimate.
În cauza dedusă judecății, comisionul perceput constituie un element al pretului si, în speta, prevederea perceperii acestui comision a fost clara si fara echivoc, fiind însusita de reclamantul consumatori, prin semnarea contractului.
Astfel, se va retine totodata că acest comision a fost calculat procentual la valoarea creditului, iar acest fapt era cunoscut de catre reclamanți la data încheierii conventiei de credit, astfel încât nu se poate sustine împiedicarea consumatorului de a aprecia costurile creditului.
Prin urmare, comisionul, ca si componenta a pretului creditului, este exceptat, în speta, de la controlul caracterului abuziv, potrivit art.4 alin.6 din Legea nr.193/2000, întrucât clauzele referitoare la aceste elemente ce definesc obiectul principal al conventiei de credit, respectiv pretul serviciului de finantare, sunt exprimate fara echivoc, în mod clar, în asa fel încât sa conduca la concluzia ca, la momentul acordului de vointa, consumatorului nu i-a fost ascunsa inserarea lui în cuprinsul conventiei, iar termenii utilizati pentru stipularea lui au fost pe deplin inteligibili, clari, limpezi, accesibili si apti de a fi întelesi cu ajutorul gândirii logice.
Asadar, potrivit celor mai sus retinute, fiind incidenta în speta exceptia prevazuta de art.4 alin.6 din Legea nr.193/2000, raportat la art.4 alin.2 din Directiva 93/13/CEE, nu se poate trece la controlul asupra caracterului abuziv al clauzei prevăzute la art 8.3 din contractul încheiat între părți, din perspectiva art.4 alin.1 din lege.
În ceea ce priveste comisionul de administrare, instanta retine că în contractul încheiat între cele două părti o astfel de clauză nu este stipulată.
În ceea ce priveste comisionul de rambursare anticipată, instanta retine că potrivit 9 pct. 1 lit. b din contractul încheiat între părti pentru creditul acordat banca urmează să perceapă un comision rambursare anticipată de 2.50% din suma rambursată anticipat.
În acest sens se retine că, potrivit art. 66 alin.1 din O.U.G. nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (modificată prin Legea nr.288/2010), consumatorul are dreptul, în orice moment, să se libereze în tot sau în parte de obligațiile sale care decurg dintr-un contract de credit. În acest caz, consumatorul are dreptul la o reducere a costului total al creditului, această reducere constând în dobânda și costurile aferente perioadei dintre data rambursării anticipate și data prevăzută pentru încetarea contractului de credit. Potrivit alin.2, dreptul consumatorului de a rambursa anticipat nu poate fi condiționat de plata unei anumite sume minime sau de un anumit număr de rate. Art. 67 prevede dreptul creditorului la o compensație echitabilă și justificată în mod obiectiv în caz de rambursare anticipată, iar potrivit art. 68 lit. c, nu se solicită compensație în cazul în care rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului nu este fixă.
Aceste dispoziții se aplică și în situația contractelor de credit în curs de derulare, astfel cum dispune în mod expres din art. 95 din actul normativ menționat.
Ca atare, nu este necesară în speță constatarea caracterului abuziv al clauzei, în privința acestei clauze operând dispozițiile legale citate, în baza cărora nu se percepe comision de rambursare anticipată dacă aceasta intervine într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului nu este fixă. În condițiile în care reclamantul va achita datoria anticipat, iar instituția de credit va invoca prevederea cuprinsă în art.9.1 lit b, partea se va putea apăra cu succes în baza dispozițiilor O.U.G. nr.50/2010.
Pentru considerentele anterior expuse, instanța urmează să repingă capătul de cerere privind constatarea ca fiind abuzivă a clauzei referitoare la comisionul de acordare, administrare si restituire anticipată inclusă în contractul de credit încheiat între părti.
Având în vedere această solutie instanta urmează să respingă si capătul de cerere prin care s-a solicitata restituirea sumelor de bani plătite de către reclamanti cu titlu de comisionul de acordare si de administrare.
Fată de aceste considerente, instanta urmează să respingă actiunea ca neîntemeiată si să ia act de cererea pârâtei potrivit căreia aceasta a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge actiunea privind pe reclamant F. O. G. D. A. LA C.A. C. ȘI ASOCIAȚII in sector 4, București, SOSEAUA V. BARZESTI, nr. 7 D, .. 4, . L. M. D. A. LA C.A. C. ȘI ASOCIAȚII in sector 4, București, SOSEAUA V. BARZESTI, nr. 7 D, .. 4, . pârât S.C. O. R. S.A. cu sediul in sector 1, București, . - 68, pârât O. F. SOLUTIONS BV PRIN S.C. O. R. S.A cu sediul in sector 1, București, . – 68 ca neintemeiata.
Ia act ca parata a solicitat cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu apel in 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Decembrie 2015
PRESEDINTEGREFIER
Red. IH/Tehn. MV/6ex/18.12.2015
| ← Acordare personalitate juridică. Sentința nr. 03/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
