Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 10092/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr._/2015
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE :F. A. P.
GREFIER:F. C.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta G. G. și pe pârâtul I. C., autoritate tutelară P. S. 1 BUCUREȘTI, având ca obiec stabilire program vizitare minor .
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 20.05.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru azi, 27.05.2015, cand, in urma deliberarii, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei S. 1 Bucuresti la data de 15.01.2015, sub nr._, reclamanta Gurla G. a chemat in judecata pe pârâtul I. C., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna stabilirea unui program in cadrul caruia sa poata avea legaturi personale cu fiica sa, I. A.-D., nascuta la data de 29.07.2009, mentionand si programul de vizitare.
In motivarea cererii, a aratat reclamanta ca prin hotararea nr._/27.10.2014 s-a dispus stabilirea locuintei minorei la tata, renuntand in acel proces la a mai solicita program de vizitare, deoarece se judecasera pe stabilirea locuintei minorei.
A mentionat reclamanta ca paratul o impiedica sa ia legatura cu minora, fiind violent si refuzand sa o primeasca, intezicandu-i minorei sa vorbeasca cu ea, de noua luni neputand sa mai ia legatura cu minora.
In drept cererea a fost intemeiata pe disp. art. 401 cod civil.
Au fost anexate cererii inscrisuri.
Paratul a formulat intamapinare, prin care a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, motivat de faptul ca a inteles sa renunte la cererea de stabilire a unui program de vizitare in cadrul dosarului nr._/_/299/2014.
Pe fond, a aratat ca nu a impiedicat relatile reclamantei cu minora, dar ca aceasta este obisnuita inca de la nastere cu locuinta tatalui, in care domiciliaza si care a avut o prezenta constanta in viata fetitei, minora intalnind-o pe mama sa doar ocazional, pentru cateva minute, astfel ca nu este in interesul minorei, la acest moment, stabilirea unui drept de legaturi personale cu minora.
In drept au fost invocate disp. legii 272/2004, art. 496 c. Civ., 205, 430-434 c.p.c., art. 8 cedo.
Reclamanta a formulat raspuns la intaminare, aratand ca sustinerile paratului sunt neintemeiate.
La termenul din data de 22.04.2015 instanta a pus in discutie exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de catre parat, pe care a respins-o, pentru considerentele aratate in cuprinsul incheierii de la acea data.
La acelasi termen de judecata instanta a incuviintat partilor proba prin inscrisuri si proba testimoniala cu cate un martor, administrandu-se in cauza proba prin inscrisuri si audiindu-se martorul propus de catre parat, reclamanta nemaiprezentandu-se la termenul de administrare a probelor.
Urmare soliictarii instantei, a fost efectuata ancheta sociala la domiciliul reclamantei.
Analizand materialul probator administrat in cauza, retine instanta ca prin sentinta civila nr._/27.10.2014 pronuntata de Judecatoria S. 1 Bucuresti in Dosarul nr._/299/2014 s-a dispus exercitarea in comun a autoritatii parintesti cu privire la fiica partilor, minora I. A.-D., nascuta la data de 29.07.2014, stabilindu-se locuinta minorei la tata, reclamanta fiind obligata la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei de 225 lei lunar, luandu-se act totodata de renuntarea reclamantei la capatul de cerere privitor la stabilirea unui program de legaturi personale cu minora.
La aproximativ trei luni de la data pronuntarii acestei hotarari, reclamanta a solicitat incuviintarea unui program de legaturi personale cu minora, solicitand sa ia copilul la domicilul sau ultimele doua week-enduri din luna, de vineri, ora 16,00, pana duminica, ora 16,00, doua saptamani in vacanta de vara, de C. in anii pari si de Paste in anii impari.
In ce priveste cererea reclamantei, va pleca instanta – in analiza acestei cereri - de la doua principii instituite prin codul civil si prin Legea nr. 272/2004.
Astfel, instanta va avea in vedere, in primul rand, ca principiul interesului superior al copilului este cel care trebuie sa prevaleze in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti, acest principiul fiind impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului ( art. 2 alin. 2 si 3 din Legea nr. 272/2004).
In al doilea rand, se va tine seama de principiul care rezulta din intreaga reglementare privitoare la autoritatea parinteasca, potrivit caruia ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, in exercitarea drepturilor parintesti barbatul si femeia avand drepturi egale.
In aplicarea acestui principiu, art. 401 alin. 1 NCC prevede ca parintele ce a fost separat de copilul sau are dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.
In acelasi sens sunt si disp. art. 16 din Legea nr. 272/2004 care consacra dreptul copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, daca a fost separat de unul dintre acestia.
In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 - privind protecția și promovarea drepturilor copilulu potrivit cu care „ Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
Astfel, este in interesul superior al copilului de a avea legaturi personale cu parintele de care a fost separat – in speta mama - pentru a se da acestui parinte posibilitatea de a vegea efectiv la cresterea si educarea copilului.
In speta, asa cum rezulta din considerentele sentintei civile_/27.10.2014 ( pronuntata cu trei luni inainte de promovarea actiunii de fata) – care se bucura de putere de lucru judecat – reclamanta a ales sa plece in strainatate atunci cand minora avea varsta de 8 luni, intorcandu-se cand minora a implinit un an si patru luni, dupa alte doua saptamani plecand din nou, copila ramamand in grija tatalui si a bunicii paterne, pe mama intalnind-o doar ocazional si pentru cateva minute.
S-a mai retinut – din probatoriul administrat – opozitia minorei de a merge la mama, nefiind obisnuita cu ea, in perioada de o luna in care a stat si cu mama sa plangand pentru ca nu era obisnuita cu aceasta.
In prezenta cauza, reclamanta nu si-a dovedit sustinerile potrivit carora tatal s-ar opune legaturilor dintre mama si minora, neprezentandu-se la termenul acordat pentru administrarea probelor.
Din depozitia martorei I. E. M., audiata la propunerea paratului, instanta retine ca reclamanta a vizitat-o foarte rar pe minora, desi nu i s-a interzis niciodata acest lucru de catre familia paterna, in luna ianuarie a acestui an reclamanta vizitand-o pe minora – cu care a stat aprocimativ 30 minute, fetita necunoscandu-si bine mama, astfel ca nu intreaba de ea.
Se mai retine din aceeasi declaratie ca minora nu a ramas niciodata peste noapte la mama sa si nu a luat-o niciodata la ea acasa, dupa ce a fost stabilita locuinta la tata.
Va avea in vedere instanta, in solutionarea cauzei, ca legaturile personale cu copiii au ca scop consolidarea raporturilor afective dintre acestia si parintele de care au fost separati, acest drept fiind conferit in primul rand in interesul copiilor, impunandu-se ca relatia dintre parinte si copil sa fie una constructiva si sa aiba loc ., pentru a nu avea o influenta negativa asupra copiilor.
De aceea, atunci cand se constata ca exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului poate fi limitata exercitarea dreptului parintelui de a avea legaturi personale cu copilul.
Data fiind situatia de fapt retinuta in cauza, instanta apreciaza ca relatia mamei cu minora trebuie sa fie construita in timp, aceasta trebuind sa incerce ca prin atitudinea si comportamentul sau fata de minora sa ii castige increderea, pentru ca minora sa se simta in siguranta alaturi de ea, lucru care la momentul actual nu se intampla din cauza prezentei sporadice a mamei in viata fetitei.
Instanta nu contesta afectiunea mamei fata de minora si dorinta sa de a se implica in cresterea si educarea fiicei sale, insa aceasta trebuie sa inteleaga ca nu poate dintr-o data sa pretinda ca minora sa ramana singura cu ea la domiciliul sau, sa ramana peste noapte la ea, chiar si pentru cateva zile la sfarsit de saptamana, in conditiile in care nu a facut niciodata acest lucru, crearea unei relatii intre mama si fiica trebuind sa se faca gradual, la consolidarea acestei relatii trebuind sa isi aduca aportul si paratul, pentru ca numai o relatie fireasca a minorei si cu mama sa poate conduce la o dezvoltare psihica normala a copilului in viitor.
In consecinta, fata de considerentele expuse, instanta va admite in parte cererea reclamantei si va incuviinta acesteia un program de legaturi personale cu minora, prin intalniri ale mamei cu fetita si prin petrecerea timului impreuna in ultimele doua week-enduri din fiecare luna, sambata si duminica, de la ora 10.00 la ora 19.00, in ziua de C. in anii pari –de la ora 10.00 la ora 19.00 si in prima zi de Paste, in anii impari, de la ora 10.00 la ora 19.00.
Minora va fi luata de catre mama a minorei din domiciliul sau si readusa la acelasi domiciliu la terminarea programului, nefiind oportuna la acest moment ramanerea peste noapte a minorei in domiciliul mamei.
In ce priveste cererea paratului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1000 lei reprezentand onorariu de avocat, avand in vedere faptul ca cererea reclamantei a fost admisa in parte, facand aplicarea disp. art. 453 alin 2 cod proc. civ., va fi obligata reclamanta la plata catre parat a sumei de 500 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte cererea formulata de reclamanta G. G., domiciliata in B., B.D. Muncii, NR.89 in contradictoriu cu pârâtul I. C., domiciliat in Bucuresti, ..61, sector 1 autoritate tutelară P. S. 1 BUCUREȘTI,cu sediul in Bucuresti, ..7-9, sector 1.
Stabileste in favoarea reclamantei program de vizitare in cadrul caruia sa poata avea legaturi personale cu minora I. A.-D., nascuta la data de 29.07.2009, dupa cum urmeaza: in ultimele doua week-enduri din fiecare luna, sambata si duminica, de la ora 10.00 la ora 19.00, in ziua de C. in anii pari –de la ora 10.00 la ora 19.00 si in prima zi de Paste, in anii impari, de la ora 10.00 la ora 19.00, prin luarea de catre mama a minorei din domiciliul sau si readucerea la acelasi domiciliu la terminarea programului.
Dispune obligarea reclamantei la plata catre parat a sumei de 500 lei reprezentand chetuieli de judecata.
Cu apel in 30 de zile de la comunicare; cererea se depune la Judecatoria S. 1 Bucuresti.
Pronunțată s-a facut prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei azi, 27 Mai 2015.
P., Grefier,
Red. PFA, thred. PFA, FC
Ex.5.19.08.2015.
| ← Reexaminare anulare cerere. Hotărâre din 09-09-2015,... | Actiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
