Acţiune în constatare. Sentința nr. 6522/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

În susținerea cererii reclamanții arată, pe scurt, că acest contract este în fapt contract cu dobândă fixă pe toată perioada desfășurării contractului. Conform art.36 din OUG nr.50/2010, pentru creditul acordat creditorul poate percepe numai comision de analiză dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensație în cazul rambursării anticipate, costuri aferente asigurărilor sau, după caz penalități, precum și un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorului. Comisionul de risc nu poate fi menționat, datorită naturii sale abuzive, dar și fiindcă este vorba despre un contract ipotecar. O astfel de clauză creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, fiind abuzivă din perspectiva art.4 alin.1 din Legea nr.193/2000. Este normală restituirea dobânzii legale aferente, în ipoteza în car s-ar admite restituirea comisionului de risc și s-ar proceda la recalcularea dobânzii.

Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile art.193 și art.712 Cod procedură civilă, OUG nr.50/2008, 193/2000, Codul civil, iar în dovedirea acestuia au fost depuse la dosar în copii: convenție de credit, act adițional la contract, plan de rambursare credit, adrese, extras de cont.

La data de 19.08.2014 pârâta a depus la dosar întâmpinare, iar la data de 08.12.2014 o precizare la întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr.1200/11.03.2015 Tribunalul București și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ .

La data de 26.05.2015, pârâta depune la dosar o cerere prin care solicită în principal suspendarea cauzei, iar în subsidiar amânarea cauzei și acordarea unui termen în vederea soluționării cauzei pe cale amiabilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale, instanța reține următoarele:

Instanța reține că, potrivit art. 95 alin. 1 C., tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.

Conform art. 94 pct. 1 lit. j C., judecătoriile judecă cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 de lei inclusiv.

Potrivit art. 99 alin. 2 C., în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

În cauză, reclamanții solicită, printre altele, constatarea ca fiind abuzivă a clauzei de la pct.3 lit. d) prin care „Banca își rezervă dreptul de a revizui rata dobânzii curente în cazul apariției unor schimbări semnificative pe piața monetară” și inserarea în contract a clauzei prin care banca nu poate modifica rata dobânzii, dat fiind faptul că aceasta este fixă. Instanța reține că acest capăt de cerere tinde la eliminarea din contract a unei clauze care îi conferă băncii posibilitatea de a modifica în mod unilateral dobânda în cazul apariției unor schimbări semnificative pe piața monetară. Instanța apreciază că un astfel de capăt de cerere nu este evaluabil în bani, deoarece prin el se tinde la eliminarea posibilității băncii de a modifica, pe viitor, rata dobânzii, atunci când pe piața monetară apar schimbări semnificative. Astfel, se tinde la prevenirea unei schimbări a ratei de dobândă pe parcursul derulării contractului. În aceste condiții, instanța constată că folosul patrimonial pe care l-ar obține reclamanții din eliminarea unei astfel de clauze este imposibil de evaluat în momentul de față. Instanța nu poate să se raporteze nici la valoarea obiectului contractului credit, în temeiul art.101 C.proc.civ., acest articol fiind aplicabil doar cererilor evaluabile în bani. Oricum, instanța apreciază că valoarea contractului de credit este cea care rezultă din graficul de rambursare, 94.070 CHF, respectiv 338.241,58 lei prin raportare la cursul de schimb de la data introducerii cererii, respectiv 3.5956 RON/CHF.

Pentru aceste considerente, în conf. cu art.95 pct.1 și 99 alin.2 C.proc.civ., instanța apreciază că se impune admiterea excepției necompetenței materiale și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Totodată, în temeiul art.133 și urm. C.proc.civ, instanța va constata ivit conflictul negativ de competență, va suspenda judecata și va înainta dosarul Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu reclamanții T. L. A. și T. M., cu domiciliu ales la C.. Av. C. și Asociații - sector 2, București, Calea Mosilor, nr. 235, ., . în contradictoriu cu pârâta .> cu sediul în sector 2, București, P., nr. 42.