Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 20/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 10729/2015
Dosar civil nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI–SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A.-M. P.
GREFIER: C. I. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect-exercitarea autorității părintești, stabilire domiciliu, program vizitare, pensie de întreținere minor-formulată de reclamant L. R. în contradictoriu cu pârâta I. M..
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21.09.2015, încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 28.09.2015, pentru data de 06.10.2015, pentru data de 13.10.2015 și pentru data de astăzi, 20.10.2015.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București la data de 11.09.2014 sub nr._, reclamantul L. R. în contradictoriu cu pârâta I. M. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună exercitarea în comun de către părți a autorității părintești cu privire la minorul L. Klatu-A.; stabilirea locuinței minorului la domiciliul mamei; stabilirea unei pensii lunare de întreținere în cuantum de ¼ din salariu net; stabilirea dreptului de vizitare a minorului de către tată, la domiciliul acestuia, după următorul program: în primul și a al treilea week-nd; 1/2 din fiecare vacanță școlară (primăvară, vară, iarnă) cu alternarea între părinți a sărbătorilor P., de C. și de Anul Nou.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a învederat că din relația cu pârâta a rezultat minorul Klatu-A., însă în timp relația s-a răcit și părțile de comun acord au hotărât să întrerupă conviețuirea în comun, minorul să locuiască cu mama și tatăl să aibă legături personale cu acesta.
S-a mai arătat că în ultimul timp, relațiile cu pârâta s-au deteriorat, fapt ce a condus la restricționarea legăturilor personale cu minorul, pârâta invocând diverse motive pentru a nu permite reclamantului să ia pe minor în domiciliul său.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 505 alin. 2 Cod civil.
În susținere, s-a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială, anchetă socială.
S-au atașat, în copie certificată, cartea de identitate reclamant și certificatul de naștere minor.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 60 lei, conform chitanței din data de 30.09.2014 (fl. 17 dosar).
La data de 12.01.2015, în termen legal, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a învederat că este de acord ca: autoritatea părintească să fie exercitată în comun de către ambii părinți; locuința minorului să fie stabilită la domiciliul mamei; obligarea reclamantului la plata în favoarea minorului a unei pensii lunare de întreținere în cuantum de ¼ din veniturile lunare pe care le realizează și stabilirea de legături personale cu minorul în favoarea reclamantului astfel cum acesta a solicitat.
În cauză, instanța a dispus efectuarea unui referat de anchetă socială la domiciliul părților cu privire la modul de întreținere, creștere și educare a minorului, condițiile de viață ale acestora, atât din punct de vedere moral cât și material, informațiile solicitate fiind comunicate la dosarul cauzei (fl. 33 dosar).
La termenul de judecată din data de 11.05.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți asistate de avocat proba cu înscrisuri. (fl. 26-79 dosar).
La termenul de judecată din data de 22.06.2015, pârâta a depus la dosarul cauzei o precizare în scris cu privire la solicitările reclamantului prin cererea de chemare în judecată, în sensul că este de acord cu capetele de cerere cu privire la exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți; stabilirea locuinței minorului la domiciliul mamei și cu privire la programul de vizitare al minorului. Referitor la capătul de cerere privind obligarea reclamantului la plata în favoarea minorului a unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 1/4, pârâta a învederat că este de acord însă la cuantum de ¼ din veniturile lunare pe care acesta le realizează și nu la ¼ din salariu net.
La solicitarea instanței, la data de 24.06.2015 și 12.08.2015 ANAF a comunicat la dosar relațiile solicitate (fl.106-109 dosar).
S-a depus în copie adeverința de salarizare a reclamantului la S.C T. Hair SRL (fl. 100 dosar).
În cuvântul pe fondul cauzei, reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei prin acordul părților, cu păstrarea de către pârâtă a numelui dobândit în urma căsătoriei. Aceleași concluzii au fost puse și de către pârâtă.
În cauză, în temeiul art. 255 Cod proc. civ., s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarele:
La data de 18.08.2009 s-a născut minorul L. Klatu-A. conform certificatului de naștere . nr._ eliberat de Consiliul Local al Sectorului 6 la data de 19.08.2009 (fl. 13 dosar).
Cu privire la exercitarea autorității părintești în privința minorului, instanța reține că, potrivit art. 483 Cod civil, autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului, revenind, în principiu, în egală măsură, ambilor părinți. În acest sens, art. 487 cod civil stabilește că părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acesteia potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.
Prin urmare, în această materie, legiuitorul a instituit principiul codeciziei, autoritatea părintească exercitându-se cu privire la minor, ca regulă, de către ambii părinți, lor revenindu-le deopotrivă răspunderea pentru creșterea copilului.
În acest sens, trebuie avut în vedere și dreptul copilului de a crește alături de părinții săi, consfințit prin Convenția O. privitoare la drepturile copilului și transpus în legislația românească în art. 30 din legea nr. 272/2004, dar și interesul superior al acestuia, ce reclamă participarea ambilor părinți la creșterea și educarea sa.
Din această perspectivă, despărțirea părinților și stabilirea locuinței minorului la unul dintre aceștia nu trebuie să afecteze exercițiul autorității părintești comune, ambii părinți trebuind să aibă, în mod constant, în vedere interesul copilului lor în luarea deciziilor importante legate de creșterea și evoluția acestuia, autoritatea părintească comună, în cazul părinților despărțiți, constituind o garantare a prezenței mamei cât și a tatălui în viața copilului, independent de faptul că aceștia nu mai conviețuiesc.
Instanța atrage atenția că, exercitarea autorității părintești în privința copilului impune o responsabilizare, care necesită disponibilitatea părților de a colabora pentru luarea deciziilor importante din viața copilului lor. Din această perspectivă, calitatea de părinți prevalează în raport de alte aspecte, interesul superior al copilului constând în a avea alături tatăl și mama, în egală măsură, pentru o dezvoltare echilibrată, armonioasă.
În speță, instanța apreciază că ambii părinți prezintă garanții morale și un comportament adecvat, în cauză nefiind probate motive temeinice apte să justifice scindarea autorității părintești, astfel încât instanța urmează a dispune exercitarea în comun a autorității părintești cu privire la minor.
În ceea ce privește stabilirea locuinței minorului, instanța reține că, potrivit raportului de anchetă psihosocială efectuat în cauză (fl. 33 dosar) minorul se află în îngrijirea mamei, în apartamentul proprietate, situat în București, ., ., ., sector 2, format din trei camere și dependințe, corespunzător mobilată și întreținută, racordată la utilități, oferind condiții foarte bune de locuit. Mama minorului are un venit de 3500 lei lunar și drepturi de autor. Minorul este înscris la Grădinița nr.7 din București și este corespunzător dezvoltat. Tatăl minorului dorește stabilirea locuinței la domiciliul mamei.
Față de cele constatate, având în vedere interesul superior al copilului și poziția comună a părților, instanța urmează să stabilească locuința minorului la domiciliul mamei.
În privința contribuției la plata cheltuielilor de creștere și educare a minorului, instanța constată că între părți nu există o înțelegere în acest sens, obligația de întreținere urmând a fi stabilită de către instanță.
Obligația de întreținere reprezintă îndatorirea impusă de lege unei persoane de a asigura altei persoane mijloacele necesare traiului, în cazul obligației de întreținere a părinților față de copiii lor minori, constând în asigurarea mijloacelor necesare creșterii, educării și pregătirii profesionale, în temeiul solidarității familiale, precum și a raporturilor de rudenie, ce implică sprijin moral și material din partea membrilor.
Existența, cuantumul, precum și modalitățile de executare ale acesteia se stabilesc în raport de situația concretă în care se găsesc părțile, respectiv, în funcție de starea de nevoie a celui de pretinde întreținerea și posibilitățile materiale ale celui obligat să asigure întreținerea.
În conformitate cu dispozițiile art. 525 alin. 1 Cod Civil, starea de nevoie a minorului care nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri, este prezumată de legiuitor, iar potrivit art. 527 Cod Civil, cel care are datoria de a presta întreținere, potrivit ierarhiei imperativ stabilite de lege, poate fi obligat numai dacă dispune de mijloacele necesare pentru a o plăti sau posibilitatea de a dobândi astfel de mijloace, ținând seama de veniturile, bunurile sale, posibilitățile de realizare ale acestora, precum și celelalte obligații existente în sarcina sa.
Examinând situația de fapt din prezenta cauză, în raport de criteriile stabilite prin dispozițiile legale anterior menționate, instanța reține că minorul L. Klatu-A., născut la data de 18.08.2009, în vârstă de 6 ani, nu are posibilitatea asigurării mijloacelor proprii de întreținere prin prestarea unei activități producătoare de venituri, în lipsa capacității de muncă.
Totodată, instanța are în vedere necesitățile specifice vârstei copilului și etapei de instruire în care se află, respectiv nivelul cheltuielilor obișnuite, curente pentru hrană, îmbracăminte, medicamente, etc. În acest sens, instanța reține că starea de nevoie a minoruluieste prezumată de legiuitor, chiar dacă acesta ar deține bunuri, în conformitate cu dispozițiile art. 525 alin. 1 Cod Civil.
În ceea ce privește mijloacele reclamantului (debitorul obligației de întreținere) instanța instanța reține că aceasta este angajat la Salon T. cu fracțiune de normă, unde obține venituri sigure (fl.103), dar a obținut venituri salariale și de la P. Team Aviation SRL și Paradigma Group SRL, conform ANAF (fl.106). Totodată, instanța reține că reclamantul nu a făcut dovada că mai are în întreținere un alt copil minor.
Instanța, ținând seama de prevederile art. 529 alin 2 potrivit cărora, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii, de prevederile art. 532 alin. 1 Cod civil, de faptul că reclamantul nu mai are în întreținere un alt copil minor, precum și de faptul că acesta obține lunar venituri din mai multe părți, va obliga reclamantul la plata către pârâtă și în favoarea minorului a unei pensii de întreținere lunare în procent de 25% din veniturile obținute cu începere de la data pronunțării prezentei sentințe și până la majoratul copilului.
Instanța având în vedere că pârâta este de acord cu cererea reclamantului, va stabili un program de legături personale cu minorul în favoarea tatălui după cum urmează: în prima și a treia săptămână din lună în week-end începând cu ora 11:00 de sâmbătă și până duminică la ora 17:00 cu anunțarea în prealabil a vizitei, luarea minorului din și aducerea înapoi la domiciliul mamei de către tată;
-1/2 din vacanță școlară (primăvară, vară, iarnă) cu alternarea între părinți de P., de C. și de Anul Nou.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul L. R., cu domiciliul în sector 2, București, ., ., . cu pârâta I. M., cu domiciliul în sector 2, București, ., ., ..
Dispune exercitarea în comun de către părți a autorității părintești cu privire la minorul L. Klatu-A., născut la data de 18.08.2009.
Stabilește locuința minorului L. Klatu-A., născut la data de 18.08.2009 la domiciliul tatălui.
Obligă pârâta la plata către reclamant și în favoarea minorului a unei pensii de întreținere lunare în procent de 25% din veniturile obținute cu începere de la data pronunțării prezentei sentințe și până la majoratul copilului.
Pârâta va desfășura un program de legături personale cu minorul după cum urmează:
- în prima și a treia săptămână din lună în week-end începând cu ora 11:00 de sâmbătă și până duminică la ora 17:00 cu anunțarea în prealabil a vizitei, luarea minorului din și aducerea înapoi la domiciliul mamei de către mamă;
-1/2 din vacanță școlară (primăvară, vară, iarnă) cu alternarea între părinți a P., de C. și de Anul Nou.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare ce urmează a fi înregistrat la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-M. P. C. I. C.
Red./Tehn.: A.M.P.
Data: 08.01.2016/Ex. 4
Operator de date cu caracter personal nr. 2891
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 21.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: A.-M. P.
GREFIER: C. I. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect „exercitarea autorității părintești - stabil dom., program vizitare minor, pensie”, privind pe reclamant L. R. în contradictoriu cu pârâta I. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, prin avocat cu delegație la dosar, pârâta, prin avocat cu delegație la dosar,
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de efectuare a procedurii de citare, depunerea la data de 24.06.2015 și 12.08.2015 a relațiilor de la ANAF solicitate de către instanță, după care:
Instanța acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantului solicită admiterea cererii. Fără cheltuieli de judecată.
Apărătorul pârâtei arată că, astfel cum a precizat și la termenul de judecată din data de 22.06.2015, pârâta este de acord cu primele 3 capete de cerere, și obligarea reclamantului la o pensie de întreținere în cuantum de ¼ din veniturile lunare realizate si nu ¼ din salariul net lunar. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea până la data de 28.09.2015, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea în prezenta cauză la data de 28.09.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.09.2015.
Președinte, Grefier,
A. M. P. C. I. C.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 28.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. – M. P.
Grefier: C. I. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect „exercitarea autorității părintești - stabil dom., program vizitare minor, pensie”, privind pe reclamant L. R. în contradictoriu cu pârâta I. M..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 21.09.2015, cuprinse fiind în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.09.2015 când, în aceeași compunere,
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea până la data de 06.10.2015, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea în prezenta cauză la data de 06.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.09.2015.
Președinte, Grefier,
A. M. P. C. I. C.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 06.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. – M. P.
Grefier: C. I. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect „exercitarea autorității părintești - stabil dom., program vizitare minor, pensie”, privind pe reclamant L. R. în contradictoriu cu pârâta I. M..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 21.09.2015, cuprinse fiind în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.09.2015, iar apoi pentru data de 06.10.2015 când, în aceeași compunere,
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea până la data de 13.10.2015, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea în prezenta cauză la data de 13.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.10.2015.
Președinte, Grefier,
A. M. P. C. I. C.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 13.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. – M. P.
Grefier: C. I. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect „exercitarea autorității părintești - stabil dom., program vizitare minor, pensie”, privind pe reclamant L. R. în contradictoriu cu pârâta I. M..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 21.09.2015, cuprinse fiind în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.09.2015, 06.10.2015 iar apoi pentru data de 13.10.2015 când, în aceeași compunere,
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea până la data de 20.10.2015, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea în prezenta cauză la data de 20.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.10.2015.
Președinte, Grefier,
A. M. P. C. I. C.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 23/2015. Judecătoria... | Curatelă. Hotărâre din 02-12-2015, Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
