Plângere contravenţională. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 16320/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. M. Ț.
Grefier: M. R. N.
Pe rol se află pronunțarea cauzei civile formulate de petentul I. G., în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3, având caobiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.11.2015, fiind consemnate în Încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.11.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.10.2014 sub nr._, petentul I. G., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție Sector 3 București, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._ din data de 22.09.2014.
În motivarea cererii, petentul a arătat că la data de 22.09.2014, pe .. 21, a fost întocmit procesul verbal nr._ prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, în temeiul art. 42 lit. D din HCGMB 120/2010, pentru că ar fi depozitat și abandonat pe domeniul public deșeuri provenite din construcții din interiorul apartamentului, faptă prevăzută de art. 28 lit. g din HCGMB 120/2010.
Petentul a invocat faptul că nu au fost analizate toate împrejurările în care s-ar fi putut săvârși contravenția și nu s-a apreciat corect realitatea faptei și evaluarea pagubelor pricinuite, deoarece deșeurile nu au fost aruncate pe spațiul public și abandonate, ci acestea erau ambalate in saci speciali pentru transport, care au fost dusi la ghena de gunoi pe data de 22.09.2014.
A mai învederat că în procesul-verbal nu sunt completate toate rubricile, precum cele referitoare la ocupația și locul de muncă al contravenientului, precum si faptul că nu a fost confirmată de cel puțin un martor împrejurarea că petentul refuză să ia cunoștință de procesul-verbal. A mai arătat petentul că nu i-a fost adusă la cunoștință posibilitatea de a mentiona în procesul-verbal obiecțiunile la fapta săvârșită.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba testimonială.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din OUG 80/2013.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal a fost întocmit pe baza constatărilor agenților deplasați la fața locului, cu respectarea prevederilor OG 2/2001. De asemenea, a învederat că procesul verbal întrunește toate condițiile de formă impuse de dispozițiile art. 17 și art. 19 din OG 2/2001 și cuprinde toate mențiunile obligatorii prev. de art. 16 din același act normativ.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, intimata a precizat că prin raportare la dispozițiile art. 5 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din OG 2/2001 aceasta este corect stabilită.
În drept, intimata a invocat dispozițiile HCGMB nr. 120/2010, ale OG 2/2001, art. 205-208 C. proc. civ.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanta a incuviintat proba cu inscrisuri pentru ambele parti si proba testimoniala propusa de catre petent.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 22.09.2014, a fost întocmit procesul verbal de contravenție nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, în temeiul art. 42 lit. d din HCGMB 120/2010, retinandu-se că a depozitat și abandonat pe domeniul public deșeuri provenite din construcții din interiorul apartamentului.
Aceasta faptă contraventionala este prevăzută de art. 28 lit. g din Anexa nr. 1 la HCGMB 120/2010, potrivit caruia persoanele fizice care executa lucrari de constructii, modernizari, renovari, demolari, interventii edilitare din care rezulta deseuri, au obligatia sa nu le depoziteze pe domeniul public sau privat.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
În acest sens, instanța are în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 183/2003, potrivit căreia procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate, temeinicie si veridicitate, fiind un act administrativ întocmit de către un agent al statului pe baza propriilor constatări. Prin urmare, până la proba contrară, actul de sancționare face dovada situației reținute, sarcina probei contrare revenind petentei.
Instanța apreciază că reglementarea și aplicarea unei astfel de prezumții, deși are ca efect limitarea prezumției de nevinovăție garantată de art. 6 par. 2 din CEDO prin aceea că inversează sarcina probei, nu este contrară acesteia. În acest sens, jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut -din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție - cu condiția ca statul să asigure respectarea limitelor rezonabile în raport de importanța scopului urmărit dar și a dreptului la apărare.
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni contra Franței).
Mai mult decât atât, raportat la prevederile O.G. nr. 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională, prezumția de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal - fiind justificată prin necesitatea de sancționare a unor fapte antisociale cu o frecvență mare - se încadrează, prin prisma caracterul relativ al acesteia, în limite rezonabile ce asigură, astfel, respectarea garanțiilor instituite de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
D. urmare, instanța reține că, potrivit art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă, respectiv să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor. În aceste condiții, sarcina instanței de judecată rămâne aceea de a asigura proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului (sancționarea acțiunilor antisociale) și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin prisma celor anterior expuse, dacă instanța națională îi oferă petentei cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, responsabilitatea modalității efective în care acesta înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale cade exclusiv în sarcina sa.
Prin urmare, în raport de dispozițiile art. 249 C.proc.civ. potrivit cărora cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, petentul - contestând cuprinsul procesului-verbal - trebuie să facă dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în sarcina sa.
Analizând procesul-verbal contestat din punct de vedere al legalității, instanța constată ca acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, actul conține numele, prenumele, calitatea si semnătura agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, fapta săvârșită si data comiterii acesteia.
Instanta va respinge ca neintemeiata sustinerea petentului potrivit careia procesul verbal nu ar fi fost legal intocmit intrucat nu prezinta mentiuni cu privire la ocupatia si locul de munca la petentului, la imprejurarile care pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube suferite cata vreme aceste aspecte atrag cel mult nulitatea relativa a procesului verbal, cu conditia ca petentul sa fi dovedit existenta unei vatamari, ceea ce nu s-a intamplat in speta.
Instanta va respinge ca neintemeiata si sustinerea petentului referitoare la faptul ca procesul verbal ar fi lovit de nulitate cata vreme a fost incheiat in lipsa acestuia, neexistand posibilitatea de a formula obiectiuni la cele retinute, avand in vedere ca acesta a avut posibilitatea invocarii tuturor motivelor de nelegalitate si netemeinicie prin plangerea contraventionala formulata, in speta nefiind dovedita o posibila vatamare suferita de catre petent care sa atraga sanctiunea nulitatii relative a procesului verbal contestat.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contraventie, instanța constată că petentul nu a reușit să combată situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal.
Astfel din coroborarea declaratiei martorului L. L. propus de catre petent, audiat in sedinta publica din data de 03.11.2015, cu plansele fotografice de la filele 23-25 depuse de catre intimata, reiese ca sacii cu deseuri provenite din lucrari de constructii desfasurate in apartamentul proprietatea petentului, au fost depozitati la data de 22.09.2014 in intervalul 07.30- 08.35 pe portiunea dintre blocul de locuinte si spatiul verde aferent.
Prin urmare instanta retine ca petentul nu a reusit să combată în mod pertinent, prin administrarea de probe, starea de fapt reținută în sarcina sa - nefiind astfel răsturnată prezumtia relativa de temeinicie si veridicitate de care beneficiază procesul-verbal contestat.
Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanta competentă să solutioneze plângerea hotărăste si asupra sanctiunii, iar potrivit art. 21 alin. (3) din acelasi act normativ, ”sanctiunea trebuie să fie proportională cu gradul de pericol social al faptei săvârsite, tinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârsită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Având în vedere dispozitiile art. 5 alin. 5, art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, apreciind ca fapta savarsita prezinta un pericol social redus, instanța consideră că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins in speta prin aplicarea avertismentului potrivit art. 7 din O.G. 2/2001.
Prin urmare, instanța urmează să admită în parte plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertismentului, atrăgând atenția petentului asupra necesitatii respectarii dispozițiilor legale.
Avand in vedere aceasta solutie precum si dispozitiile art. 453 C., instanta va respinge ca neintemeiata cererea petentului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul I. G., CNP-_, domiciliat în București, ., ., sector 2, în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3, cu sediul în București, .. 42, Clădirea C1, sector 3.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1000 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției . OLP nr._/22.09.2014 cu sancțiunea avertisment.
Respinge ca neintemeiata cererea petentului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.11.2015.
Președinte, Grefier,
Ț. M. M. N. M. R.
Red. Tehnored. TMM/MNR/ 4ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5387/2012. Judecătoria SECTORUL 3... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1162/2016. Judecătoria... → |
|---|
