Pretenţii. Sentința nr. 7416/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7416/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 18-05-2016 în dosarul nr. 7416/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
SENTINȚA CIVILĂ NR.7416
Ședința publică din data de 18.05.2016
Instanța constituită din:
Președinte – P. D. O.
Grefier – T. C. N.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamata S. R. DE T. în contradictoriu cu pârâtul B. F., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 04.05.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.05.2016 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub nr. _ , la data de 24.11.2015, reclamanta S. R. DE T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B. F., obligarea pârâtei la plata sumei de 12.302 lei. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că pârâtul a fost angajat al SOCIETATII ROMANE DE T., fiind concediat prin decizia DRU nr. 425/28.02.2013, pe care pârâtul a contestat-o în instanță, obținând desființarea acesteia prin Sentința civilă nr. 4046/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2013. După reintegrare, pârâtul a primit despăgubiri în cuantum de 12.302 lei, însă ca urmare a contestării de către reclamantă a sentinței civile nr. 4046/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2013, Curtea de Apel București a schimbat în tot sentința civilă, prin decizia nr. 1296/22.04.2015, în sensul că a respins contestația formulată de către B. F. împotriva deciziei de concediere și l-a obligat pe acesta la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către S. R. DE T., părțile fiind repuse deci în situația anterioară.
Concluzionând, reclamanta a solicitat să îi fie restituită suma de 12.302 lei în temeiul îmbogățirii fără justă cauză în baza art. 1345 Cod Civil.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, a solicitat judecata în lipsă.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 721 lei (fila 3).
Legal citat pârâtul, a depus la data de 07.04.2016 cerere de suspendare a judecății până la soluționarea dosarului nr._/3/2015* aflat pe rolul Tribunalului București, secția VIII –a Conflicte de muncă și Asigurări sociale, având ca obiect acțiune în constatare a discriminării survenite în urma concedierii prin decizia nr. 425/28.02.2013.
La termenul de judecată din data de 04.05.2016, reclamanta a depus concluzii scrise, prin care a reiterat cele susținute în cererea de chemare în judecată.
La termenul din data de 04.05.2016, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Sentința civilă nr. 4046/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/3/2013 (f. 30 – 40) a fost admisă acțiunea pârâtului (care în acel dosar a avut calitatea de reclamant), a fost anulată decizia nr. 425/28.02.2013, s-a dispus reintegrarea pârâtului în postul și funcția deținute anterior concedierii și a fost obligată reclamanta (care în acel dosar a avut calitatea de pârâtă) să achite pârâtului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și actualizate cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul de la data concedierii și până la data reintegrării efective, precum și la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Dispozițiile acestei hotărâri judecătorești au fost aduse la îndeplinire de către reclamantă de bunăvoie, sens în care aceasta a achitat, în perioada mai – iulie 2014 pârâtului suma de 12.302 lei, din care 11.502 lei reprezentând despăgubirea egală cu salariile indexate, majorate și actualizate cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pârâtului de la data concedierii și până la data reintegrării efective și 800 lei cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._/3/2013 al Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Socialem după cum rezultă din listele de avans chenzinal de la f. 9 – 11.
Prin Decizia civilă nr. 1296/22.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/3/2013 (f. 44 – 64) a fost admis apelul declarat de reclamantă, a fost schimbată sentința apelată în sensul că s-a respins contestația pârâtului ca neîntemeiată.
În drept conform art. 1345 C.civ. cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul alteia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri. Astfel, îmbogățirea fără justă cauză este faptul juridic licit prin care are loc mărirea patrimoniului unei persoane prin micșorarea corelativă a patrimoniului altei persoane, fără ca pentru acest efect să existe o cauză justă sau un temei juridic.
Pentru ca îmbogățirea fără justă cauză să dea naștere raportului juridic de obligații și acțiunea în restituire să fie admisă, se impune cercetarea îndeplinirii condițiilor materiale și juridice ale acțiunii în restituire.
Condițiile materiale ale intentării acțiunii în restituire sunt:
a) să existe o îmbogățire a pârâtului (art. 1345 Cod Civil), îmbogățirea putând consta în mărirea patrimoniului prin dobândirea unui bun sau a unei creanțe.
Această condiție este îndeplinită în cauză existând o mărire a patrimoniului pârâtului B. F. cu suma de 12.302 lei, din care 11.502 lei reprezentând despăgubirea egală cu salariile indexate, majorate și actualizate cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pârâtul de la data concedierii și până la data reintegrării efective și 800 lei cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._/3/2013 al Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sumă achitată de reclamantă în perioada mai – iulie după cum rezultă din listele de avans chenzinal de la f. 9 – 11.
b) să existe o însărăcire a reclamantului (art. 1345 Noul Cod Civil), însărăcirea putând rezulta dintr-o pierdere economică, cum ar fi ieșirea unei valori din patrimoniu (bun sau creanță).
Se verifică și această condiție patrimoniul reclamantei S. Română de T. suferind o micșorare cu suma de 12.302 lei, achitată pârâtului.
c) între îmbogățirea pârâtului și însărăcirea reclamantului să fie o legătură sau corelație directă (dedusă din același art. 1345 noul Cod Civil).
Se constată că este îndeplinită și această condiție micșorarea patrimoniului reclamantei cu suma de 12.302 lei fiind consecința directă și nemijlocită a măririi patrimoniului pârâtului cu aceeași creanță.
Condițiile juridice ale acțiunii în restituire sunt:
a)îmbogățirea și însărăcirea corespunzătoare să fie lipsite de o cauză justă, adică de un temei juridic care să le justifice.
Instanța apreciază că este îndeplinită și această condiție, având în vedere că obligația de plată a sumei de 12.302 lei a fost desființată în mod retroactiv prin efectul Deciziei civile nr. 1296/22.04.2015 pronunțate de Curtea de Apel București Secția a VII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/3/2013 (f. 44 – 64) prin care a fost admis apelul declarat de reclamantă, a fost schimbată Sentința civilă nr. 4046/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/3/2013 (în baza căreia fusese efectuată plata) în sensul că s-a respins contestația pârâtului ca neîntemeiată.
b) îmbogățitul să fie de bună-credință.
Referitor la această condiție se constată că pârâtul B. F. nu a fost în culpă, cererea sa de acordare a despăgubirilor înregistrată la societatea reclamantă sub nr._/ 14.04.2014 (f. 93) fiind întemeiată pe dispozițiile Sentinței civile nr. 4046/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/3/2013. De altfel, potrivit art. 14 C.civ. buna-credință se prezumă și nu trebuie dovedită.
c) însărăcitul să nu aibă la dispoziție o altă acțiune în justiție pentru realizarea dreptului său de creanță împotriva pârâtului. Astfel, actio de in rem verso are caracter subsidiar și poate fi exercitată numai în absența oricărui alt mijloc juridic de recuperare a pierderii suferite, condiție ce rezultă din prevederile art. 1348 C.civ., conform căruia cererea de restituire nu poate fi admisă, dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat.
Instanța apreciază că este întrunită și această din urmă condiție, reclamanta neavând deschisă o altă acțiune în justiție împotriva pârâtului în condițiile în care pe de o parte, astfel cum s-a arătat în cele ce preced nu se poate reține culpa pârâtului în ceea ce privește însărăcirea reclamantei, fiind așadar exclusă o acțiune întemeiată pe instituția răspunderii civile delictuale, iar pe de altă parte, în legătura cu promovarea unei acțiuni întemeiată pe plata nedatorată reglementată de dispozițiile art. 1341 – 1344 C.civ. instanța apreciază că nu ar fi îndeplinită condiția ca plata să fi fost făcută din eroare, având în vedere că plata sumei de 12.302 lei a avut loc ca urmare a cererii pârâtului și în baza unei hotărâri judecătorești care la momentul plății producea efecte, desființarea ei intervenind ulterior.
Mai mult decât atât, instanța notează atitudinea procesuală pasivă a pârâtului care nu a depus întâmpinare și nu a contestat în nici un fel pretențiile deduse judecății, prin cererea de suspendare depusă la dosar recunoscând în mod implicit pretențiile reclamantei.
Se constată așadar îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză în persoana pârâtului, motiv pentru care, în temeiul art. 1347 raportat la art. 1635 – 1647 C.civ., accipiens, pârâtul din prezenta cauză, este obligat să restituie ceea ce a primit de la solvens, respectiv suma de 12.302 lei, sens în care instanța va admite acțiunea și va obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 12.302 lei, reprezentând despăgubiri și cheltuieli de judecată achitate în temeiul Sentinței civile nr. 4046/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/3/2013, desființată ulterior prin Decizia civilă nr. 1296/22.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/3/2013.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 din C.proc.civ., pârâtul urmează a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 721 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea formulată de reclamata S. R. DE T., Cod fiscal_, cu sediul în sector 1, București, CALEA DOROBANTILOR, nr. 191 în contradictoriu cu pârâtul B. F., CNP_, cu domiciliul în sector 3, București, ., nr. 35, ., .> Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 12.302 lei cu titlu de plată nedatorată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 721 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată astăzi, 18.05.2016, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE GREFIER
P. D. O. T. C. N.
Red. și tehnored. ODP/TCN
07.06.2016
Comunicat …………………
Ex. …………………
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6443/2016. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 6445/2016. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
